Page 8 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 240 • DUMINICĂ, 2 AUGUST 1987
F.P.R. B A R U
ACŢIUNI IN Judeţul Hunedoara
FAVOAREA PĂCII SI HARARE. - Şeful re blemă gravă, în R.S.A., în
Şl DEZARMĂRII gimului rasist de la Pre cazul în care nu se vor Î N C A D R E A Z Ă
toria, Pieter Botha, a rea lua măsuri adecvate de
TEGUGIGALPA 1 (A- firmat din nou politica combatere a acestei ma
gerpres). — Hondurasul a intransigentă faţă de popu ladii. ® Absolvenţi a 10 clase, promoţiile
prezentat, la reuniunea 9 SOFIA. - La Sofia laţia de culoare, respin-
miniştrilor de externe ai s-au încheiat convorbirile gînd, totodată, orice con SJ SEUL. — Puternicul 1986, 1985, 1984 şi anterioare ca
ţărilor centroamericane şi dintre Todor Jivkov, secre tacte dintre reprezentanţi taifun care s-a abătut a-
celor aparţinînd Grupului tar general al C..C al P.C. ai comunităţii albe şi ai supra Coreii de Sud a pro practicanţi în meseria
de la Contadora, care se. Bulgar, preşedintele Consi celei negre. El a condam vocat, conform datelor
desfăşoară la Tegucigalpa, liului de Stat al R.P. Bul nat în termeni aspri ulti preliminare, moartea a pe — operator produse refractare.
o serie de „propuneri a- garia, şi Joaquim Chis- mele contacte din capitala ste 700 de persoane. în
supra iniţiativelor de pace sano, preşedintele FRELIMO, Senegalului între o dele acelaşi timp, circa 150 000
în America Centrală" in preşedintele Mozambicului, gaţie a opoziţiei politice şi de hectare de teren arabi: ® Absolvenţi de liceu ca practicanţi
formează agenţia Prcnsa în cursul cărora au fost reprezentanţi ai Congre au fost inundate.
Latina. examinate probleme ale co sului Naţional African. Se în meseriile :
Documentul în acest laborării bilaterale - sub- ştie, la Dakar cele două ■ LISABONA. - Potrivit
sens, prezentat de mi liniindu-se dorinţa reciprocă părţi au subscris la ideea ultimelor date statistice — operatori deservire utilaje fa
nistrul relaţiilor externe de a le extinde şi adinei că se impune de urgenţă difuzate la Lisabona, nu
al Hondurasului, Carlos — şi aspecte ale situaţiei abolirea apartheidului în mărul şoferilor în Portuga sonare
Lopez Contreras, prevede internaţionale actuale — Africa de Sud. lia a fost, în luna aprilie,
încetarea ostilităţilor în relatează agenţia BTA. Potrivit informaţiilor so de 342 264 persoane înre — operatori deservire instalaţii auto
zonă în decurs de 60 de S-a relevat necesitatea site din R.S.A. în'capitala gistrate la birourile de
zile şi crearea unui comi unirii eforturilor tuturor Zimbabwe, terorişti aparţi plasare. Surse .sindicale matizate.
tet internaţional de secu popoarelor şi guvernelor în nînd extremei drepte au portugheze, citate de a-
ritate pentru supervizarea vederea găsirii de soluţii atacat locuinţa profesorului genţia EFE, susţin însă că, • Personal necalificat, din localităţile
şl verificarea procesului de pentru problemele strin Maryon Lacep, care a vor în realitate, rata şomaju
pacificare în zonă, din gente şi menţinerii păcii. bit în public despre în lui în această ţară este Baniţa, Crivadia, Pui, Baru.
care să facă parte repre semnătatea întilnirii de la mult superioară datelor de
zentanţi ai O.N.U., O.S.A. La încheierea convorbiri Dakar. care dispun autorităţile de
(Organizaţia Statelor Ame lor au fost semnate planul resort. Relaţii la biroul personal al fabricii.
ricane) şi Grupului de la de colaborare dintre P.C, Ş BERLIN. - Specia
Contadora. Bulgar şi partidul FRELIMO, liştii firmei „Cari Zeiss - ■ LONDRA. - Curtea
alte documente - relevă Supremă a Marii Britanii a
k Jena" au creat un micro
NAŢIUNILE UNITE 1 agenţia BTA. scop dirijat prin... voce. decis că Melvyn Pearce,
(Agerpres). — Comitetul Microscopul este destinat fost militar în armata bri
£0 TOKIO. - La Tokio
special al O.N.U. pentru s-au încheiat lucrările Co complexelor intervenţii tanică, are dreptul să
decolonizare a exprimat misiei pentru dezarmare a microchirurgicale. in func ceară despăgubiri pentru
sprijinul său faţă de pro Consiliului mondial al păcii, ţie de comanda primită, contractarea unui cancer,
testul locuitorilor Insule in comunicatul dat publi microscopul modifică con ca urmare a participării
lor Tabelau — situate în cităţii se subliniază nece trastul, gradul de mărire sale la testările bombei
partea centrală a Oceanu şi altele. Interesant este atomice britanice, în Pa
lui Pacific — faţă de con sitatea unirii eforturilor în de subliniat faptul că noul cific, în anii ‘50. Această
tinuarea experienţelor nu vederea eliminării perico aparat al specialiştilor din decizie — apreciază agen
cleare franceze în atolul lului nuclear pentru gene R.D.G. „înţelege" comenzile ţia Taniug — ar putea con
Mururoa. într-un raport al raţia actuală şi generaţiile date atît în germană, cit stitui un precedent pentru
Comitetului, dat publici viitoare, distrugerii arse şi în engleză, franceză, spa numeroase demersuri ase
tăţii la New York, se arată, nalelor de arme ucigătoare, niolă, japoneză şi rusă. mănătoare, din partea unor ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ PENTRU
între altele, că experien relatează agenţia TASS. Se foşti militari britanici, im AGRICULTURĂ ARAD
ţele nucleare efectuate de reliefează, de asemenea, ga PRETORIA. - în mo plicaţi, de-a lungul anilor,
Franţa în sudul Pacificu însemnătatea pe care ar mentul de faţă, în R.S.A. in activităţi legate de ex
lui reprezintă o gravă a- avea-o încheierea unui a- sînt înregistraţi 2 500 de perienţele nucleare. str. Steagului, nr. 1
meninţare pentru resursele cord în vederea lichidării purtători ai virusului SIDA,
naturale din regiune şi pe plan global a rache s-a anunţat oficial. După ÎNCADREAZĂ
pentru dezvofltarea social- telor cu rază medie de cum consideră medicii, sin
economică a popoarelor acţiune şi celor opera tiv- dromul îmunodeficienţei do- • ingineri — profil metalurgic — specia
care trăiesc în această tactice. bîndite poate deveni o pro
parte a lumii. litatea turnătorie
• maiştri — specialitatea turnătorie.
încadrarea se face cu respectarea pre
Oameni în condiţii de robie vederilor Legii nr. 57/1974 şi Legii nr. 12/
1971.
Condiţiile în care sînt ţiei rasiste represive sînt 25—35 rând zi lunar, dar încă o formă de control i Informaţii suplimentare la telefon 961/
nevoiţi să lucreze munci trăsături caracteristice ale potrivit datelor existente, asupra muncitorilor din >
torii agricoli africani la agriculturii sud-africane. unii primesc doar 2—6 partea fermierilor. Potri- \ 16490, int. 139.
fermele albilor s-au în „Este important de sub randzi lunar. De exem vit datelor furnizate de l
răutăţit considerabil în liniat — relevă studiul plu, proprietarul unei fer studiul de mai sus, la J
ultimii zece ani. Doi pro — că, deşi guvernul a me din bantustanul Le- fermele viticole 7 din 10 )
fesori de la Universita adoptat unele reforme boa nu plăteşte mai mult muncitori agricoli sînt ţ
tea Witwatersrand — Je- (este vorba de reformele de trei randzi pentru o alcoolici involuntar, ei i
remmy Kinan şi ' Mike cosmetice de „îndulcire" zi muncă de 12 ore. fiind nevoiţi să munceas- J
Sarakinski — care au a apartheidului — n.r.), La fermele care, prac că pentru băutură. La ţ
luat parte la elaborarea plantaţiile de sfeclă de l
Programului de ajutor şi zahăr din provincia Na
dezvoltare a zonelor ru DIN PRESA STRĂINĂ tal, în dormitoarele co-.
rale din Transvaal, con mune este o aglomeraţie
sideră că aceste condiţii inumană. La o fermă de
sînt „inferioare condiţii un număr important de tic, nu sînt controlate la Greytown, într-o în
lor de robie". „Proprieta fermieri albi au refuzat de autorităţi există nu căpere de 2,5 mp au fost
rul de robi este interesat să susţină partidul de meroşi muncitori angajaţi găsite 6 persoane care
să asigure acestora mini guvernămînt". cu ora. în medie, ei mun dormeau înghesuite. A-
mum pentru existenţa fi 834 de muncitori afri cesc cîte 60 de ore şl celaşi studiu relevă că
zică. Dar fermierii sud- cani folosiţi în fermele mai mult, iar timpul de un copil de 10 ani, care i F.P.R. B A R U
africani nu sînt intere albilor nu au dreptul să odihnă nu este plătit. muncea, la o fermă, cîte i
saţi nici măcar de acest înfiinţeze sindicate. In nouă ore zilnic pentru i R E C R U T E A Z Ă
lucru, deoarece oricînd îi concluzie ei nu cad sub Tunzătorii do oi din Wil- un singur randz pe lună 1
pot înlocui pe morţi şi incidenţa Actului privind lowmore sînt nevoiţi să a încercat de două ori să \ Absolvenţi a 10 clase din promoţiile
bolnavi“, relevă autorii condiţiile remunerării for muncească cîte 11 ore fugă şi de fiecare dată a l 1987 şi 1986, în vîrstă de pînă Io 19 ani
studiului. ţei de .muncă. Aceasta în pe zi, iar la Elbany, vara, fost găsit şi readus. Nu J
Cum pot fi menţinute seamnă că ei nu se pot muncitorii agricoli mun puţini copii africani sînt \ împliniţi la 1 septembrie 1987, oentru şcoa
aceste condiţii în vremu adresa justiţiei, ceea ce- cesc zilnic cîte 17 ore. furaţi de la familiile lor 1 la profesională (clase organizate la Baru)
rile noastre ? conferă stăpînilor puteri In vestul provinciei şi puşi să muncească în !
Cei doi cercetători con- nemăsurate asupra mun Cape există sistemul fermele albilor. („New 1 pentru calificare în profilele :
i sideră că reducerea ren- citorilor lor. „totli" (practica .plăţii u- Nation" — Johannesburg) ţ ® operatori produse refractare ;
tabilităţii producţiei agri Salariul mediu al mun nei părţi din salariu cu
(
cole şi existenţa legisla citorilor agricoli este de vin de proastă calitate), (Agerpres) J • electrotehnic.
Se primesc candidaţi din comuna Baru
cinci decenii de viaţă, soţia Brad, Libertăţii 20, ap. II, şi localităţile limitrofe.
Viorica şl copiii îţi urează Cestelecan Vasile. D E C E S
multă sănătate, fericire şl (c. 35)
„La mulţi ani 1“ (19913) Relaţii la birou! personal a! fabricii.
• SOŢIA Victoria n-
VÎNZĂRÎ PIERDERI nunţă cu adîncă durere
încetarea din viaţă o so
ţului drag
ANIVERSĂRI • VÎND convenabil aparta • PIERDUT autorizaţie nr. SÎBBU ADAM,
în vîrstă do 88 ani.
ment două camere, decoman 53 din 11 august 198G, pe nu Inniormtnlarea luni, 3
• URAM nepotului nostru date, confort sporit. Deva, mele Prlsecaru Emil, pentru august 1987, de la capela
Vllhălţă, cu prilejul Împlinirii Băleescu, telefon 21719. exercitarea meseriei de zidar, cimitirului din strada
n 19 anişori, la 3 august 1987, (19981) eliberată de Consiliul popular Emtnescu, Deva. (19996)
multa sănătate, o viaţă feri Hunedoara. O declar nulă.
cită şt spor la Învăţătură. • VÎND apartament trei (20001)
camere, confort I, mobilat. • FAMILIA Geara este a-
Mala şl -moşu. Deva, telefon 21916. a PIERDUT legitimaţie de lături do Victoria Sirbu la
(199G6) (19999) ser.viclu, eliberată de „Vidra" marea durere pricinuită de
Orăştle, pe numele Costlnluc decesul soţului
& BRAGA NISTOB Palia, • VIND Dacia 1 300, per Elena. O declar nulă. SIRBU ADAM.
m«ai, ciad treci pragul celor fectă stare de funcţionaro. (c. 7) (19997)
OQLEGtUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Goctei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Lîcîu, Gheorghe Pa vel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcofo I
ŞEDAflţKA Şi ADMINISTRAŢIA« 2 700 Deva, str. Dr. Petro Groza, nr. 35. Telefoane» 11275, 12157, 11585. Telex» 72288, ŢÎP4RUL» Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275
7 *