Page 85 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 85
«BSsMPâé SfêÜk I
iN LUMINA MĂSURILOR STABILITE
IN ZIARUL DE AZI ; DE CONGRESUL EDUCAŢIEI POLITICE
£ {% @ CURIER SOCIAL-CE- SI CULTURII SOCIALISTE
TÂŢENESC
S * Cooperativa de cre
dit - în sprijinul
populaţiei
* Din poşta săptăminii
* întreţinerea aparta
mentelor - o sarci
nă importantă a
unităţilor de gospo
dărire şi a locata
rilor Document programatic tcriilor prime, materialelor
de maximă însemnătate şi energiei etc. înfăţişînd
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E * Semnal pentru munca organelor toate acestea, insistăm, în
* Dialog cu cititorii şi organizaţiilor de partid, acelaşi timp, pe legătura
cuvântarea secretarului ge indisolubilă care există
(pag. a 3-a) neral al partidului, tova între atingerea obiectivelor
Anul XXXIX, nr. 9 260 MIERCURI, 26 AUGUST 1987 4 pagini - 50 bani
răşul Nicolae Ceau.şescu, planificate şi activitatea
la Congresul al III-lea al fiecărui membru al colecti
educaţiei politice şi cultu vului, pe îndatoririle ce
rii socialiste stabileşte ce nc revin de a munci cu
rinţe şi exigenţe de o im pasiune şi dăruire, cu elan
M MTiHPMAKÂ CUfERV portanţă formării unui do şi răspundere. Acestui scop
în
deosebită
meniul
i-au
şi
organiza
om
răspuns
rea unor dezbateri, simpo
!
• .Í4«a?;Ş| AIIYlRSAl nou. „în întreaga activita zioane, schimburi de tema
te politico-educativă şi cui
ex
concursuri
secre
turală
perienţă,
—
sublinia
OE LÂ PROCU- — de formare a omului tice, profesionale şi cultu-
al
general
tarul
partidulu
ral-artistice — ceea ce re
nou trebuie să pornim de liefează rolul hotărîtor al
' '' S s
la dezvoltarea dragostei organizaţiei de partid în
faţă de muncă — factorul creşterea conştiinţei socia
primordial al dezvoltării liste şi formarea omului
Produse diverse, de înaltă calitate- omenirii şi, îndeosebi, a! nou. sporite pen
Preocupările
formării omului !“.
Producţie fizică — realizată exemplar întreaga activitate de tru realizarea unei gîndiri
expediate prompt beneficiarilor Oamenii muncii din ca an —, cei ce muncesc în propagandă de desfăşurată de înaintate, a faţă unei atitudini
al
partid
comitetul
muncă
sănătoase
de
drul Fabricii de produse secţiile I şi a II-a ale Combinatului siderurgic — trăsături definitorii ale
Hunedoara a fost ferm o-
omului nou — se materia
externi refractare Baru au întîm- fabricii, conduse de sub- ricntată spre îmbunătăţirea lizează şi în chemările, lo
Crişan
pinat marea sărbătoare de ingincrii
Tiberiu
la 23 August cu realizări şi, respectiv. Ştefan Ma formelor şi mijloacelor zincile, calculele economi
Am mai scris de multe bilitate pentru materiali remarcabile în producţie. nea, au reuşit să Teali- muncii ideologice şi poli- ce afişate în secţii, în ex
ori la această rubrică de zarea neabătută a sarcini Mobllizîndu-se exemplar, zeze şi să depăşească tico-educative, pentru asi punerile, informările po
spre activitatea fructuoasă lor şi indicaţiilor formula traducînd în viaţă sarci prevederile de plan afe gurarea unei noi calităţi litice de sinteză — toate
desfăşurată de către toate te de secretarul general nile importante trasate rente perioadei ce a trc. şi eficicnţe sporite tuturor cu un conţinut concret, ac
colectivele cooperativelor al partidului, tovarăşul de secretarul general al cut din an la indicatorul demersurilor noastre în a- tual, puternic ancorat în
de producţie, achiziţie şi Nicolae Ceau.şescu, la şe partidului, t o v a r ă ş u l producţie fizică. Astfel, ceastă direcţie. în prim- cerinţele procesului de
desfacerea mărfurilor din dinţa Comitetului Politic Nicolae Ceauşcscu, tutu la şamotă refractară sar planul acestei munci se si producţie şi de educare a
judeţul nostru pentru rea Executiv al C.C. al P.C.R. ror colectivelor munci cinile de producţie au tuează ridicarea conştiin colectivului nostru Tema
lizarea exemplară a sarci din 11 iulie a.c., cînd fost îndeplinite în pro ţei socialiste şi combaterea tica lor este orientată spre
nilor de plan la export. s-a analizat în mod spe toreşti din unităţile eco unor manifestări şi men cunoaşterea profundă a
Am putut consemna me cial activitatea de comerţ nomice ale ţării — res porţie de 158,8 la sută, talităţi înapoiate despre principiilor noului meca
reu străduinţa cooperato exterior. Conducerea co pectiv de a îndeplini rit la plăci termoizolante — muncă .şi viaţă. Sînt, de nism cconomico-financiar,
rilor — care acţionează — lectivă a uniunii noastre mic, integral şi la înalţi 109,8 la sută, iar Ia pra fapt, cele două mari di ale autoconduccrii munci
te
în locurile unde se reali judeţene a luat măsuri de parametri calitativi sar furi exoterme planul a recţii în care organele şi toreşti, spre însuşirea cu
de
noastre
meinică a măsurilor
organizaţiile
zează producţia pentru cx- prelucrare —■ cu toţi coo- cinile de plan din acest fost realizat inlegral.
partid îşi concentrează e- prinse în programele prio
forturile educative, de for ritare privind moderniza
mm ACTIVITATEA DE EXPORT g Reparaţii capitale finalizate în avans mare a omului nou, ac rea producţiei. creşterea
jfl centul fiind pus pe dez productivităţii muncii, a
coûtai« « dinamism « eficienţă voltarea simţului de . răs nivelului tehnic şi calitativ
în lumina sarcinilor acest an, amintim: rea pundere, al datoriei faţă al produselor etc.
trasate în şedinţele Comi lizarea înainte dc ter de îndeplinirea sarcinilor. A intrat în practica
port —- de a-şi îndeplini peratorii din unităţile ce tetului Politic Executiv al men a şapte reparaţii Din această perspectivă,
în mod conştiincios sarci realizează producţie pen C.C, al P.C.R., tinerii de capitale la podurile ru comitetul de partid a o- muncii comitetului de
partid
combinatului,
a
nile ce le revin, de a di tru export — a prevederi la atelierul nr. 4 repara lante de 10—175 tone, rientat dezbaterile adună organelor al şi organizaţiilor
versifica gama de produse lor Decretului Consiliului ţii siderurgice al uzinei nouă reparaţii mijlocii rilor generale de partid,
oferite beneficiarilor ex de Stat al Republicii So nr, 5 din cadrul C. S. Hu la utilajele grupului dc ale U.T.C. şi sindicat, în- de bază, organizarea unor
terni şi, îndeosebi, de a cialiste România privind nedoara, ceilalţi oameni laminare, executarea su văţămîntul politico-ideolo- acţiuni cu periodicitate bi
fi mai prompţi în livrări, unele măsuri pentru creş ; ai muncii de aici înscriu plimentar prevederilor a gic, celelalte forme ale ac ne stabilită şi care îşi do
de a realiza produse de terea cointeresării mate zi do zi pe graficul între unui marc volum de re tivităţii educative spre vedesc tot. mai mult efi
înaltă calitate. Am reve riale a oamenilor muncii, cerii socialiste fapte de vizii şi reparaţii curente. relevarea obiectivelor con cienţa în conturarea unui
comportament
în
înaintat
nit intre cooperatori acum, a întreprinderilor, în reali muncă deosebite la exe- Colectivul atelierului nr.
după măreaţa sărbătoare zarea producţiei de export 4 este hotărît să mun crete ce revin oamenilor activitatea productivă. „De
naţională de la 23 August, şi a exportului. Putem spu cutarea reparaţiilor ca muncii din combinat în cada hărniciei în muncă",
pentru a afla alte veşti în ne că aceste prevederi le pitale de bună calitate cească cu şi mai multă acest an şi în perspectivă.
să
obţină
în
dăruire,
legătură cu exportul. gale au trezit un viu inte la agregatele siderurgice cinstea Conferinţei Na S-a acţionat şi se acţio VASILE DRAGOMIR,
nează pentru o mai bună
secretar adjunct
— Pe primele 7 luni res şi în rîndul cooperato ale combinatului. Astfel, ţionale a partidului noi cunoaştere a necesităţii al comitetului de partid
din acest an — ne-a infor rilor noştri, determinînd din bilanţul bogat al har succese în producţie. sporirii calităţii şi eficien de la Combinatul
mat tovarăşul Alexandru implicit, o creştere a pro nicului colectiv, obţinut (lOAN VLAD, corespon ţei producţiei, utilizării in siderurgic Hunedoara
Voiculeseu, preşedintele ducţiei destinate exportu in perioada trecută din dent). stalaţiilor, maşinilor şi u-
U.J.Coop Hunedoara-Dcva lui. tilajelor, economisirii ma- (Continuare in pag. a 2-a}
— la nivelul uniunii jude Alte amănunte în ce
ţene ne-am depăşit planul priveşte exportul efectuat
de export cu 0,2 la sută.
Aceasta înseamnă că toţi MARIN NEGOIŢÂ Muncă susţinută, plină de răspundere
cooperatorii noştri au ac
ţionat cu înaltă responsa- (Continuare în pag. a 2-a)
la recoltatul şi întreţinerea legumelor
In aceste zile de sfîrşit tre care peste 850 tone de sortimente ajunse pe rod O atenţie deosebită so-
de august, legumicultorii varză, 530 tone de ceapă, să fie recoltate. acordă udării şi-irigării le
de la A.E.S.C. Sîntandrei, 120 tone de castraveţi, fa Concomitent cu recolta gumelor. Astfel, preciza
mobilizaţi de chemările şi sole, rădăcinoase şi altele. directorul unităţii, în fie
îndemnurile adresate oa Referindu-se la recolta rea, în toate fermele se care fermă funcţionează
la
întreţinerea
munceşte
menilor muncii de tovară în permanenţă cîte două
şul Nicolae Ceau.şescu, se rea la timp a produselor culturilor de toamnă. Din aripi de ploaie, care asi
Căliman,
Ioan
legumicole,
cretarul general al parti inginerul şef al unităţii, acest punct de vedere lu gură apa la plante prin
dului, desfăşoară o activi ţinea să menţioneze că la crările dc întreţinere sînt aspersie. în uncie ferme
tate susţinută în cîm-p, în unele sortimente, îndeosebi mai avansate la ferma 7 irigarea se face prin braz
sere şi solarii la întreţine Rapolt (şef fermă ing. Vio- de.
rea culturilor de toamnă, la ceapă (mai există încă rcl Cornea) şi la ferma 0 înainte de a încheia
recoltarea şi livrarea fără vom evidenţia una din
pierderi a legumelor de preocupările conducerii a-
sezon. Astfel, ne declara .-CAMPANIA AOftICOl k M VARĂ sociaţiei pentru valorifica
inginerul Ioan Dărăbanţ, rea superioară a produc
directorul asociaţiei, lu în cîmp aproximativ G00 ţiei şi evitarea pierderilor.
crătorii din colectivele ce tone), lucrarea este oare Simeria (şef fermă — ing. Astfel, din această vară
lor trei ferme de sere, con cum rămasă în urmă. De Elena Cîmpeanu). De ase s-a luat măsura ca o parte
duşi de- inginerii Viorica ce? Deoarece S.M.A. Si- menea, bine se prezintă din produsele obţinute să
Ardean, Aneta ' Căliman şi meria a pus cu întîrzlere lucrările de întreţinere în se pună la murat. Pînă
Emil Gavrilă au încheiat plantaţia de vie de la Căr- acum s-au pus la butoaie
cu rezultate foarte bune la dispoziţie maşinile de piniş — aici un merit deo
ciclul I de producţie. Mai recoltat ceapă. Dar mai sebit avîndu-1 inginerul peste 30 tone de varză,
exact au fost livrate pînă rău este că ele mai mult Nicolae Cîndea — şi în castraveţi, gogonele, ardei
acum peste 1 000 tone de stau decît lucrează din cea pomicolă condusă de iute. Ele se vor livra, în
legume (castraveţi, toma cauza deselor defecţiuni ing. Ana Ursalăş. deosebi, pentru consumu
te, conopidă, salată, ş.a.), mecanice. în aceste condi în ce priveşte serele, rile colective. O iniţiativă,
fiecare din cele trei ferme ţii, atît S.M.A. Simeria, aici se pregăteşte cu hăr într-adevăr, bine venită,
depăşindu-şi sarcinile pla cît şi asociaţia legumicolă nicie şi migală ciclul doi
nificate la perioadă. De a- din Sîntandrei, trebuie dc producţie, legumicultoa menită să ducă la valori
să-şi unească forţele, mo. ficarea integrală a produc
I.M.c. Deva. Duna funcţionare a morilor de -măcinare semenea, din cîmp au fost rele executînd palisarea şi
este permanenta preocupare a morarului ştefan liirău, de recoltate şi livrate alte bilizîndu-se pentru ca în ţiei de legume.
la sec(ia b.c.a. cel mai scurt timp toată fertilizarea culturilor de
2 000 tone de legume, din recolta de ceapă, celelalte tomate, castraveţi etc. MIRCEA LEPĂDATU