Page 86 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 86
»ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. f
ÎN LUMINA MĂSURILOR STABILITE DE CONGRESUL
„Asigurăm elevilor noştri
EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE i Activităţi T ELEVI
condiţii optime de studiu'
Răspundere şi exigenţă în unităţile de învăţă- pentru zugrăvit" — no desfăşurate 20,00 Telejr n
20,20 Viaţa o
mînt din oraşul Orăştie, spun muncitoarele Ana 20,:J0 In lumin
(Urmare din pag. 1) noile cerinţe şi exigenţe şi echităţii socialiste, idei conducerile şcolilor şi ale Guţu şi Victoria Maniu. lor şi sai
stabilite de Congresul al şi concepţii retrograde. în întreprinderilor patrona- în curte, în preajma insta de sindicate liniate il
Nicolae t
III-lea al educaţiei politice registrăm abateri de la toare, comitetele cetăţeneşti laţiilor do joacă, preşco Congrcsu
„Decada propagandei juri şi culturii socialiste este disciplina tehnologică şi dc părinţi se dovedeso larii îşi continuau preo Politico
î
dice", schimburile de ex necesar să spunem că în ... de muncă, ceea ce influen vrednici gospodari în pre cupările recreativ-cducati- t • Principala preocu- Socialiste
* Un va
perienţă şi consfătuirile cu activitatea organizaţiilor ţează negativ realizarea gătirile ce le fac pentru vc, urmăriţi îndeaproape 1 pare a comitetului sin- ) de afirm
privire la eficienţa iniţia noastre de partid se ma programelor sortimentale, deschiderea în bune con de educatoarea Liliana 1 clica tu lui de la între- ştiinţei
re, de fo
tivelor muncitoreşti, a pro nifestă şi unele neajun calitatea, consumurile, uti diţii a noului an de învă- Cazan şi asistenta medi | prinderea minieră Live- inului m
pagandei vizuale şi gaze suri, deficienţe care dimi lizarea instalaţiilor şi uti ţămînt. Raidul, întreprins cală Adriana Jurcău. „Sîn- 1 zeni o constituie rnobi- 20,45 Film ser
telor de perete, festivalul nuează calitatea şi eficien lajelor, în general efortu prin cîteva unităţi şcolare, tem cu program continuu, \ Uzarea activă a între- ţ „E timpr
nim“.
cineclubului „Omul şi pro ţa acţiunilor. Tendinţele rile oamenilor de a reali a fost edificator. dar copiii nu vor fi stin t gului colectiv pentru în- 1 „citaţia“. K|
ducţia", aniversarea unor de formalism, superficia za în cele mai bune con Liceul industrial nr. I gheriţi în timp ce igieni- / deplinirca sarcinilor de ? 21,50 Tclejurtia
colective muncitoreşti sînt litate şi festivism, organi diţii sarcinile ce le revin. ne-a întîmpinat într-un zăm şi pregătim localul, ) plan la extracţia căr- 1
doar o parte dintre cele zarea unor activităţi fără Avînd. în vedere aceste adevărat şantier. In sălile întreprinderea patronatoa- ^ bunclui. Obiectivele în- ^
mai frecvent iniţiate. un conţinut concret, adec deficienţe, comitetul de de clasă şi pe coridoarele re nc dă un sprijin sub l trecerii socialisto, con- 1
De asemenea, o atenţie vat sarcinilor, cu o slabă partid acţionează cu tot unde zugrăvitul s-a înche stanţial, aşa că, în cîteva } sfutuirilc, dezbaterile, } IE APEO
sporită se acordă îmbună participare, promovarea mai mare hotărîre şi exi iat, se lucra intens la cu zile, totul va fi pus la
tăţirii programelor şi rc- mai greoaie a unor forme genţă pentru îmbunătăţirea punct" — nc încredinţează ) mesele rotunde, iniţia- )
pcrtoriilor formaţiilor pro noi, interesante, cu ade propriului stil de muncă, răţenie. în curte, elevi din ţ tivcle muncitoreşti sînt \ BUCUREŞTI
şcoala
prii care participă la Fes renţă la oameni au dus pentru intensificarea în clasele a Xl-a şi întreceau educatoarea. Şcoala generală nr. 1. j folosite ca pîrghii şi ţ dloprogramul
profesională
se
tivalul naţional „Cîntarea şi duc la scăderea puteri» tregii activităţi politico- în hărnicie la spălatul pă Ca şi în vara trecută, aici i modalităţi care să vină I 6.15 Sfatul
G,3o La ordin
României", astfel îneît a- de influenţare a acestor oducative de formare a li turilor şi covoarelor din totul e pregătit pentru > în sprijinul creşterii ) agricultură; \
cestea să fie mai bine im activităţi asupra modului nei gîndiri noi, revoluţio internat. „Spălăm zilnic deschiderea anului şcolar 1 continue a producţiei j .furnal; 7,30 A
plicate şi integrate în an de a gîndi, asupra com nare, a unui om nou, con 80 de pături. Azi am fost în cele mai bune condiţii. ^ fizice de cărbune, redu- l 8.00 Revista t
moioi
Curierul
samblul muncii de educa portamentului oamenilor. ştient de marile răspun mai harnici, după cum pu Prof. Domnica Popovici, i cerea consumurilor ma- i Buletin do ştir
ţie, de formare a unui om Se manifestă încă unele deri ce îi revin ,1a locul teţi constata — nc spun e- aflată în activitate, şi lu 1 teriale si energetice, 1 pundem ase
nou. mentalităţi învechite, aba do muncă, în familie si so levii. Avem în lucru 125 crătorul economist Sofia 1 sporirea productivităţii ) 10.00 Buletin
10.05
Din îi
Raportîndu-ne însă la teri de la normele eticii cietate.
dc pături. Pînă la ora prîn- Junie, ne conduc din încă- \ în abataje şi la lucră- { corului do co
rile de deschideri şi i diotclcvlziunii;
lişti şi forma
’ pregătiri, îmbunătăţirea J co de la sate;
Produse diverse, de înaltă calitate Noul an de învăţămînt se pregăteşte acum \ calităţii cărbunelui. Ca l bllcitate; li
de ştiri; 11,05
ţ urmare, de la începutul \ spiritul legii;
i lunii august, colectivul ţ log solistic: A
(Urmare din pag. 1) diverse firme din Suedia, —• Din ceea ce mi-aţi zului vor putea fi puse la pere în încăpere. Labora chină, Gabriei
R.F.G., Austria şi din alte spus rezultă că, Intr-un fei, uscat". Daniel Borodi, Că toare, cabinete, săli de cla ? minei a extras mai bi- • 12.00 Buletin
de U.J.Coop lîunctloarn- ţări, contracte pe care ne faceţi .şi marketing, adică,. lin Cugirean, Maria Bu- să, coridoare — totul res 1 ne de 1000 tone de căr- 12.05 Armonii c
Din comoara
Deva, am primit din par străduim să le executăm ştiţi ce se cerc pe piaţa bău, Emilia T.odea (din a- piră curăţenie, prospeţime, \ bune peste sarcinile de 13.00 De la 1
tea tovarăşului Iuliu lihn chiar înainte dc termenele externă ? ■nul I al şcolii profesiona ordine. „Noi am încheiat t plan. Avanpremieră
ite, vicepreşedinte al uniu stabilite". — Se poate spune şi aşa. le), Valcria Oancea, Came pregătirile din prima zi dc 15.15 Opereta
Dunării“
de C
nii judeţene: „Trebuie con — Ar fi interesant să Adevărul este că se poate lia Filimonescu (din cla vacanţă. încă în vacanţa \ o întrecerea soeialis- goriu — selec
semnat că produsele pe aflăm cum procedaţi con vorbi şi de o anumită ex sa a Xl-a) ne molipsesc de primăvară au fost zu l tu desfăşurată la între- Mioriţa. Revisi
care le oferim beneficia cret pentru stabilirea con perienţă căpătată de-a lun cu entuziasmul şi vredni grăvite grupurile sanitare, i prinderea minieră I-Iu- grafie şi folc
ltad ,/ ' , urnal; i
rilor noştri externi — tractelor comerciale ? gul anilor în domeniul ex cia lor. Aflăm, aşadar, că vopsite soclurile şi uşile / nedoara a determinat cit; ifi,25 -7
între caro: miere de albi — Un singur exemplu : portului. Do pildă, acum împreună cu alţi colegi în cîteva clase. Apoi s-a 1 obţinerea unor rezulta- trie . şi re\
Moment
ne, iepuri, melci vii, se pentru a spori exportul pregătim pentru . anumite .s-au întrecut în muncă şi curăţat parchetul. La noi \ te ’de prestigiu. De la 16,40 Buletin
17,00
minţe de dovleac, pene, din lunile trimestrului IV firme — cu care avem la recoltatul castraveţilor cursurile pot începe mîine" ^ începutul anului, colec- 17,05 Coordon
miez de nucă, diferite pie 1937, am trimis încă dc pe contracte pe relaţia devize şi ardeilor din Zăvoi, la — apreciază prof. Domni mice; lî,i •A R
se de mic mobilier, alte acum beneficiarilor ex convertibile -— produse şi 'plivit şi săpat ţelină, mor ca Popovici. Şi în clădirile i tivul acestei unităţi a ţară şi 'p. Ttl'
folcloric: 17, if,
articole din lemn şi metal, terni, pentru omologare, bunuri specifice, despre covi, în grădina între vechi rezervate claselor 1 realizat o producţie fi- politico-ideolog
confecţii textile şi multe modele pentru costume de care ştim că sînt mult so prinderii chimice.’ Prof. I—IV, de pe străzile „Lu \ zică suplimentară în va- Fotbal minut
altele — sînt lucrate cu mi schi (adulţi şi copii), di licitate — şezlonguri, mic Nicolae Clenciu, director minii", „Octombrie roşu" |ţ loare de aproape 18,3 20,00 Orele ser
jurnal; 20,30
gala bunului gospodar, au o verse salopete de adoles mobilier pentru balcoane, adjunct, deşi sc află în şi „Dobrogcanu Gherca" i milioane lei. Aceasta se «87; 21,00 f
calitate deosebită. Calitatea cenţi şi alte produse. Du pentru grădini etc. Aces concediu, e prezent în curăţenia a fost încheiată, ) concretizează în peste dv. ; 22,00 O
oră; 23,00 Mo
produselor' noastre face pă acceptare — care sîn- tea vor fi expediate în . şcoală, coordonînd lucrări buna gospodărire fiind, şi J 5 700 tone fier marfă, tic; 23,10 Publii
să exportăm şi în ţări tem siguri că va fi, de contul sarcinilor de plan le de pregătire. „Ne aflăm aici, la ea acasă. ţ aproape 26 000 tone do- N o c t u r n ă
faţă de care nu avem o- oarece sînt nişte modele din lunile septembrie şi aproape, de încheierea lu Casa de fete. Sc simte 23,55—24,00 II
bligaţii de plan, pe baza deosebite — le vom intro octombrie, producţia pen crărilor. Cu sprijinul în dc la intrare rnîna de gos l lomită, G5Q tone talc, 4 Ştiri.
acceptării imediate a pro duce rapid în fabricaţie şi tru luna august fiind deja treprinderii patronâţoare podină a locatarelor casei. J în condiţiile reducerii |
duselor propuse de noi a- le vom expedia în cel mai realizată. Şi, desigur, încă (I.C.O.). pavilionul nou, cu „Fetele noastre au păstrat 1 cheltuielilor totale la t
cestor pieţe de desfacere, scurt timp. Menţionez că do pe acum ne preocupă trei etaje — în care se cu grijă fiecare dormitor ţ 1000 lei producţie mar- ^
gaza exportului o consti avem deja pregătite con asigurarea condiţiilor opti aflu laboratoarele dc chi şi sală de clasă, îneît a- l fă cu 71,2 lei şi depă-1 41 msm
tuie însă contractele pe diţiile pentru realizarea me necesare exportului mie, fizică, mecanică, elec cum nu trebuie dccît să / sirii productivităţii mun- j
care le avem încheiate cu acestor produse. din 1983 ! trotehnică, precum şi ate împrospătăm curăţenia — 1 cii cu 6 500 Ici 130 fie- ’ DEVA: O to
lierele şcoală — a fost zu ne-a întîmpinat educatoa \ care persoană. ţ cuscru (Patria
grăvit şi vopsit încă din rea «Silvia Rupocici. Acum prima iubire (
primăvară. Şi tot atunci sc spală cuverturile şi sc \ \ NEDOAUA:
] o Mobilizaţi de corni- ,
noapte (Mode,
am zugrăvit şi etajele I şi schimbă lenjeria dc pat. ţ tetul sindicatului, de 1 Surorile (Modt
III ale internatului. Pen Florentina Lăcătuş, Mi- 1 grupele sindicale, oame- ^ Adio arme —
tru vară ne-au rămas clă haela Iiumoiu, Gabriela (Flacăra); Pi
direa veche, cantina. Du Varga, Ancuţa Călău, Ele l nii muncii de la l Jandarmul st
(Pa <i>: Kt
pă cum vedeţi, sînt zugră na Plic si alte eleve au I I.M.M.R. Simeria, în / (7 imbric)
vite etajul I, casa scărilor, fost deosebit do harnice. ţ perioada trecută din a- ţ sa .umbeiio
intrările dc ia parter şi Repartizate pc dormitoare | cest an şi-au depăşit ţ I.UPENI: O s*>
complii
pentru
se lucrează la curăţenie. şi lucrări dc întreţinere, şi i sarcinile de plan la pro- l turai); VULCA
Am înlocuit, tot cu ajuto curăţenie, fetele ne-au i ducţia fizică cu aproa- / ţul vieţii (L
rul I.C.O., instalaţia de dat o serioasă mină dc a- 1 pe 20 milioane lei, iar J LONEA: Goii
apă din clădirea veche, jutor. Le aşteptăm şi pe \ sarcina dc creştere a V ’77 (Minerul);
Tana
am reuşit să realizăm izo colegele lor, aflate în ta Prinţesa AN1NO,
resc);
laţia hidrofugă la sala de bere de vacanţă, în am I) productivităţii muncii \ mărit (Muncit
sport. Problemele mari ca bianţa caldă, de ordine şi ^ — cu aproape 4 400 lei Î RICANI: Norul
re ne-au mai rămas sînt curăţenie pe care le-o o- ^ pe fiecare persoană. 1 lina (Retezai)
vechi
Secretul
lucrările dc izolaţie hidro feră casa noastră". (Steaua roşie)
fugă la clădirea nouă şi LUCIA LICIU BARZA; O dr
la internat, pe care le vom dată (Minerul)
Pugaciov
TIE:
demara îndată ce Coope Veşnic tineri
rativa „Prestarea" Simeria GEOAGIU-BAI
va dispune de materialul lea (Casa de
Apaşi
necesar". HAŢEG: Copie
BRAZI:
Grădiniţa cu program CALAN: Cănii!,
prelungit a întreprinderii milişti (Casa dr
mecanice. „Nc-aţi găsit în SIMERIA: Şa
şui); IL.IA: U:
Noi blocuri do locuinţe pentru siderurgiştii hunedoreni. •mare deranj. Am scos mo IN TABERE cluburilor cu pelicula „Ma rulul (Lumina
Foto NICOLAE GHEORGH1U chetele pentru a le spăla rele concurs de la Iazul LARI: întoarce,
şi am pregătit încăperile Frumoase sînt taberele Mic" — o spumoasă Come gostea dinţii
de ia munte şi de la mare die adresată celor ce ar
ale vacanţei mari! Sute trebui să se ocupe de lo
» „Omagiu lui August • Dezbatere. La Gru şi sute de pionieri şi şco curile de joacă pentru co Vreme,
pii din cartierele noi alo
23“ a fost genericul spec Manifestări politico-educative pul judeţean dc pom lari hunedoreni au bene oraşelor. Copii din 18 ju
tacolului susţinut la Clu pieri a avut loc o dez ficiat sau beneficiază încă deţe ale ţării sînt, în a-
bul „Siderurgistul" din • Expunere. La cămi batere dedicată împlini de bucuriile pe care le eeste zile, oaspeţi ai ta Pentru azi :
Hunedoara de formaţii nul cultural din Pui a de cultură Brad, condus rii a 43 de ani de la creează în această recrea berelor hunedorenc. în fru ii caldă, cu ce
artistice laureate din mu avut loc expunerea „43 'de Nicolae Stoica, a or actul istoric din August ţie dc vară. Marţi dimi moasa şi reconfortanta ta rar noros. iz.
cădea ploi cu c
nicipiu. După Un libret de ani de la victoria re ganizat o apreciată expo. 1944. Prof. Ioan Frăţilă, neaţa, 140 de elevi din bără de la Costeşti îşi pe aversă, însoţite
semnat de Eugen Evu, în voluţiei dc eliberare so ziţie. 13 panouri cu zeci directorul Filialei Deva Deva au pornit spre tabă trec cîteva zile de vacan cărcăi'l electrii
regia lui Corneliu Vasiu, cială ş' naţională, anti şi zeci de exponate re a Arhivelor Statului, a ra autofinanţată de la So- ţă 270 de elevi din jude va sufla modei
tem;
tensiiicâri
au evoluat într-un emo fascistă si antiimperialis- levă activitatea bogată a vorbit celor prezenţi de vata, unde, timp de 10 40—50 km/oră.
ţionant spectacol — de tă", urmată de o frumoa membrilor cercului. A- zile, vor înscrie frumoase ţele Covasna şi Arad, la turile minime
dicat patriei la cea de-a să seară cultural-educa- vînd ca temă mineritul, spre „Revoluţia de elibe file în albumul vacanţei, Lăpuşnic — peste 100 de cuprinse iar între
copii din Gorj şi Călăraşi,
cel
grade,
43-a aniversare a liber tivă. La reuşita manifes actuala expoziţie poartă rare socială şi naţională, ca şi cei peste 100 de şco între 25 şi 30
tăţii ei — corul combi semnătura unor filatelişti antifascistă şi antiimpe- lari care, tot de ieri, se la Geoagiu — 240 de şco
natului siderurgic, gru tării au colaborat Vale- cu o frumoasă activitate rialistă din august 1944 află în tabăra de la Geoa- lari din Arad, iar la Brad fl La munte : -
în
general
pul vocal al I.A.C.R.S.H.. ria Oprişa, Gaşpar Zol- — ing. Vasile Banciu, — oglindită în documen giu. Membri ai cineclubu — 100 de pionieri din Con cu cerul tempo
dansurile modern (casa tan, Iosif Almaş, Marcel te de arhivă", iar prof. lui Casei pionierilor şi stanţa. în decorul alpin de Local vor cădo
Iancu.
de cultură) şi de societa Cornel Tudoran (încunu Viorel Vînătoru a susţi şoimilor patriei Deva, în la Rîuşor sînt prezenţi 100 caracter de avi
naţi cu diplome în rang
dcscăi
te (C.S.H.), grupul vocal- © Expoziţie. Cercul de de medalie de argint şi nut expunerea „23 Au soţiţi de intructorul Mircea de elevi din Sibiu, iar la ţlte do Vîntul
trlce.
instrumental „Canon", gust 1944 — moment des Sasu, au plecat, ieri, la Bulzeştii de Sus şi la Sîn- moderat, cu ii
ansamblu] „Ardeleana", filatelie „Minerind prin bronz), Gheorghe Domşa, chizător al unei noi ere Sibiu, unde se desfăşoară tămăria-Orlea — peste 200 temporare de C
solişti şi recitatori. aspra stîncă", al Casei Dan Stoica ş.a. In istoria României". tabăra republicană' de pro de elevi din judeţele Olt oră. Local cea
teorolog de sci
fil. Pionierii deveni sînt si Argeş. Proncenco).
prezenţi în festivalul cinc- L. L.