Page 87 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 87
*260 ® MIERCURI, 26 AUGUST 1987 Pag. 3
■ C u r i e r s o c i a l — c e t ă ţ e n e s c ■
ZIUME II
I
.oiomică
a orientări - DIN POSTA SAPTĂMÎMfl
ciniior sub- Cooperativa de credit - CURMAŢI
e tovarăşul
icauşescu Ia IZVORUL RISIPEI !
1 Educaţiei De mai multe luni, in
şi Culturii în sprijinul populaţiei în frunte Ia dobindirea succeselor spatele magazinului „UI-
st program pia" din Deva, mai exact
are a con- pe platforma rampei de
revoluţiona- Pe strada 23 August din de conducere şi a colecti pentru produsele livrate - Avram Furdui este un - Muncesc de 32 de ani, descărcare a mărfurilor,
rmare a o- om de bază in secţia noas deşi nu am Împlinit încă a apărut un Izvor. Nu
)U. Deva, la parterul blocului vului dc lucrători a fost de membrii asociaţi la
ial (color). 9 ¡telefon 13563), se află reducerea permanentă a fondul de stat etc. Deţi tră. Ei se află mereu in 50 de ani de viaţă. Munca, este un Izvor natural, ci
sU s¿i por- sediul Cooperativei de volumului împrumuturilor nătoare a unui loc fruntaş fruntea întrecerii socia meseria imi silit dragi, le unul care-şt are sursa
iisodul 2. liste pentru dobindirea suc iac cu dragoste şi dăruire
credit Deva, unitate ob restante. Li s-a explicat pe judeţ, Cooperativa de dlntr-o conductă de apă
•I. ştească ce are menirea de beneficiarilor de împrumut credit Deva, consiliul ei de ceselor în producţie — alături de toţi cei care mun potabilă. Deşi conduce
a sprijini membrii aso că nerestituiren la terme conducere, colectivul ei dc sublinia tovarăşul inginer cim in secţie, pentru asi rea I.C.S.M.I. a sesizat de
ciaţi cu împrumuturi, în nele scadente a ratelor de lucrători sînt hotărîţi să Florin Pop, şeful secţiei cal- gurarea calcitei micronizate. mai multe ori pe cei care
scopul satisfacerii unor ne împrumut atrage după sine întîmpine Conferinţa Na cită de la Vaţa de Jos, u- Ne zbatem să ajungem in au obligaţia să intervină,
voi personale. La cererea penalizări. Planul la îm ţională a partidului pr'n- nitate aparţinătoare I. M. scurtă vreme la opt tone nu s-o luat nici o mă
mai multor cititori ai zia prumuturi totale s-a rea tr-o activitate exemplară, Barza. producţie pe o linie de pre sură. întrebăm şi noi
rului nostru, vom relata lizat în procent de 112 la cu rezultate dintre cele Despre acest destoinic, lucrare, pe schimb. cînd vor curma cei ce
1: 6,00 Ra- despre rolul şi activitatea sută. La împrumuturi pen mai bune, sporind numă harnic şi priceput munci ...Apreciat, stimat, res gospodăresc apa oraşu
dimineţii; rul membrilor asociaţi, sti- pectat, pentru munca de lui izvorul risipei de apă?
medicului ; cooperativei amintite. tru scopuri productive, tor am mai vorbit cu mulţi
ea zilei in — Vă solicităm, tovară procentul de realizare este •mulînd gospodăriile popu alţi tovarăşi de muncă de fiecare zi. Aşa este Avram
?,Q0 Radio- de 100 la sută. Ele s-au laţiei pentru cumpărări de
zi în ţară; şe Ionel Ţel, preşedinte animale, pentru contracta la secţia de calcită. Am Furdui, omul şi comunistul m m
presei; s,10 al Cooperativei de credit referit la cumpărarea de despre care om spus doar
liilor; 9,00 Deva, să vă referiţi la aria animale pentru reproduc rea unor cantităţi tot mai auzit numai cuvinte de citeva cuvinte aici. (DORU
i; 9,05 Râs» teritorială a unităţii în ţie şi tracţiune, păsări, ro importante dc produse a- laudă şi apreciere. Apoi l-am
ultătorilor ; groalimentarc cu statul. MIŢA, corespondent).
de ştiri ; fruntea căreia vă aflaţi. iuri şi stupi dc albine, intîlnit la locul de muncă CUM INFORMAM
iregistrările — Cooperativa noastră viermi de mătase, de ma
’pii al Ra- ION COTOI, pe comunistul Avram Fur CĂLĂTORII ?
10,25 So îşi desfăşoară activitatea şini, unelte şi utilaje gos corespondent dui, de la care allăm : Zi de august, diminea
ţii folclori- în municipiul Deva şi în podăreşti, atelaje, procurări DIANA - ţa. In gara din Orăştia
10,15 Pu- trei comune — Şoimu.ş, de seminţe, material sădi-
,00 Buletin au coborit din persona
» Litera şi Certeju de Sus şi Cîrjili, tor, furaje, îngrăşăminte confort, lul 2302 numeroşi călă
11,25 Dia- cu cele 24 de sate aparţi chimice, amenajare de so tori. Citeva zeci. S-au în
Vngela Cio- nătoare ale acestora. Noi ospitalitate,
I Cotabiţă; larii etc. Cu alte cuvinte dreptat spre chioşcul de
do ştiri ; acordăm populaţiei împru tot ce conduce la creşterea bună găzduire bilete de autotaxare pen
orale; 12,45 muturi în condiţii avanta producţiei agroalimentare tru autobuz, situat in spa
folclorului; joase.
la 3; 15,00 în gospodăriile populaţiei. întrunind condiţii exce tele staţiei. Ghişeul era
radio-tv.; — Ca urmare' a’ spriji-. Tot în această vastă ca fără stăpin, nimeni nu
„Valurile nului acordat - a - crescut tegorie intră şi împrumu lente de masă, cazare, o- informa călătorii dacă
ieorgc Gri- dihnă şi recreere, comple
ţiuni; 15,40 numărul membrilor aso turile acordate pentru con xul „Diana" din Gcoagiu- circulă ori nu autobuzul
:ă de etno- ciaţi şi fondul social de struirea instalaţiilor de I.J.T.L. După lungi aştep
lor; 1G,00 pus ? biogaz sau cele pentru or Băi dispune de 144 locuri tări, cei mai mulţi călă
6,15 Pu»* ,: - ganizarea şi dezvoltarea în hotel, de confort I A,
iînieee — La ora actuală numă un salon de ICO locuri tori au plecat pe jos spre
/OlUţlOîi- , rul membrilor asociaţi sa micii producţii şi de arti oraş, nemulţumiţi.
folcloric ; ridică la peste 4 800, cu un zanat în cadrul muncii la pentru servirea mesei, o
de ştiri ; domiciliu. Pentru împru piscina cu apă termală şi
ate econo- fond social depus în sumă plajă, un bar de 45 locuri. „ÎNCHIS.
ftpjf ■ " de de 10 500 000 lei. Indica muturi acordate în scopuri CAZ DE BOALA"
J. ? .tioment productive, beneficiarii de .Terasa restaurantului, cu
\ Sinteze torul de creştere a numă împrumut s-au angajat să 60 locuri, a fost utilată, Aşa stă scris de circa
ice; 18,00 rului de membri a fost pentru creşterea gradului două săptămini pe uşa
cu minut ; realizat în procent dc 102 valorifice la fondul dc stat magazinului de legume —
ii * Radio- produse agroalimentare, de confort şi o ambianţă
Agricultura la sută. Realizări impor între care: 6 270 kg carne plăcută, cu măsuţe, um fructe din cartierul Pro
jSî sugestia tante au ■ fost obţinute şi brele şi şezlonguri, cu jar gresul — Deva — singurul
zi intr-o la încasarea fondului so dc porcine, 14 940 leg car din acest cartier. Vinză-
•ment poc- ne de bovine, 6 880 litri de diniere pentru flori şi
dtate; 23,15 cial, indicator realizat în lapte de vacă şi oaie, cit plante de ornament. torul care vindea aici
muzicală; procent de 109 la sută. Su La etajul I este situată este, bine mersi, in exer
uletin de me însemnate au fost de şi alto produse — brînze- baza de tratament, profi ciţiul funcţiunii la unul
turi, lînă, miere de albine
puse la fondul social atît etc. lată pe tratamentul bolilor din magazinele din piaţă.
de noii membri înscrişi cardiovasculare şi reuma Se vede insă că cineva
dar, mai ales, de cei cu — Ce alte servicii efec- ■ tismale. de la I.C.S.L.F. este su
vechime în cooperativă, tuează pentru populaţie’ părat pe locuitorii oces-
a: Deviza întregului perso
deoarece se ştie că bene Cooperativa de credit De nal al complexului, in în tui cartier de-l trimite,
ficiile obţinute sînt propor va, tovarăşe preşedinte ? tregime calificat şi cu o in acest fel, după un
rsă pentru ţionale cu fondul social — Pe lingă operaţiunile medie a vîrstci de 24 ani kilogram de ceapă o ju
); lartă-ifb depus. Datorită acestui proprii, cooperativa noastră este servirea promptă, a- mătate dc kilometru pînă
Arta); hu- fapt, la sfirşitul .semestru mai efectuează şi opera in piaţă.
Rond de mabilitatea, o ţinută de
rn — A); lui I 1987, valoarea, medie ţiuni financiare în man înaltă profesionalitate.
îrn — B); a fondului social depus era dat pentru • instituţii de
seriile l-II de 2 170 lei. La împrumu stat şl organizaţii obşteşti.
STROŞANI: Numeroase trenuri de că iători şi de marfă trec zilnic
' însoară turi restante ponderea a Astfel, se încheie asigurări prin staţia C.F.K. Subcetate. Asupra siguranţei şi fluenţei
iCâ'ţâk ,;/v scăzut faţă do perioadele facultative ADAS. opera acestui trafic, impiegatul de mişcare Iulian Peter şi in-
; Caut precedente. O preocupare ţiuni pe librete C.K.C., struetorul Oliviu Vlaiconi vc ghează cu maximă responsa-
r (Unire. . , bilitate. BMP
iţă de mii permanentă a consiliului vinzări do loz în plic, plăţi
'Itate (Cul-
N: Cu pre-
uccafărul); AVEŢI CUVÎNTUL -
teci ie mută
PETRIf.A: întreţinerea apartamentelor - o sarcină importantă „Noi, eei care locuim la etajul XV, în blocul 19, de
{Munclto- pe strada 23 August, din Sinieria, nu avem niciodată
VSA: Ui- apă caldă. Mereu sîntem întrebaţi dacă avem apă,
onesc): U-
. alb Caro- a unităţilor de gospodărire şi a locatarilor noi spunem că nu avem, dar cu asta rămînem. Poate
; • BRAD; sînt greutăţi, poate nu este apă de ajuns şi dc aceea
ului pod nu ajunge şi Ia noi, dar nu înţelegem de ce o plătim
; GURA- Apartamentele proprie Problema, care nu e de puse la punct. Acest fapt menea stare de lucruri nu
agoste ciu- tatea statului au, potrivit loc simplă, o discutăm cu lună de lună, ca şi cei do la etajele inferioare. Ani
;» ORA.Ş- mobilizează fonduri bă poate să-i mulţumească pe tot chemat pe cei în drept să constate că nu avem
a (Patria); legii, în judeţul nostru, un tovarăşul Ion Puşcaş, prim- neşti şi forţă de muncă cei afectaţi. Banii cheltuiţi apă caldă, dar nu s-a deranjat nimeni să facă o ast
(Flacăra) ; singur administrator: Gru vicepreşedinto al Comite destinate activităţii de în cu punerea la punct a a-
: Al şnsc- pul întreprinderilor de tului executiv al Consiliu treţinere a fondului loca fel de constatare". (MAI MULŢI LOCATARI DIN
cultură) ; partamcntelor părăsite şi IÎLOCUL 19).
i (Dacia); gospodărie comunală şi lo- lui popular municipal şi tiv. Dintr-o situaţie pe ca degradate, cheltuielile in N.R. Nu înţelegem de ce nu se poate lămuri o
la Indigo; cativă. în calitate de ad tovarăşa ing. Mihacla Nca- re ne-o prezintă tovarăşa directe relativ mari (circa
î de nefa- ministrator si proprietar (u, şeful compartimentului Mihacla Neaţu rezultă că 600 000 lei în acest ari) au problemă atît de simplu, pe care alte asociaţii au re
i cultură); zolvat-o demult. Cheltuielile cu apă caldă se trans
tra (Mure- de investiţie, unităţile şi fond locativ din r.G.C.L. pe şapte luni din acest an dijmuit mult din ceea ce mit asociaţiei de locatari, care trebuie să le reparti
rma casto- subunităţile G.I.G.C.L. tre Hunedoara. I.G.C.L. Hunedoara a efec se putea face cu banii alo-
); giie- buie să răspundă, în mod La Hunedoara — sîntem tuat lucrări de întreţinere caţi.Un lucru este cert. în zeze celor care, efectiv, beneficiază de ea. Consiliul
ren la drn- firesc, şi dc modul cum popular Simeria este cel mai în măsură să rezolve
(Mincrul). informaţi — se construiesc în valoare de 3,014 milioa- viitor această activitate problema în spiritul echităţii.
sînt întreţinute apartamen trebuie mai bine condusă.
tele. indiferent dacă une Ceea ce se face, să se facă-
le lucrări de întreţinere trainic, astfel ca orice ban SESIZĂRI - SOLUŢII
A l cad din punct de vedere MUNICIPIUL HUNEDOARA cheltuit să aducă un folos • Sesizarea dumnea următoare, costul abona
financiar în sarcina loca real. Pe de altă parte, în voastră, tovarăşe Ioan mentului se reduce la 49
tarului, iar altele — în sea treprinderile cărora le sînt Dima din Hunedoara, re lei pentru 7 km, 43 lei
vremea va ma administratorului, re în prezent mai puţine lo ne lei din totalul planifi repartizate apartamentele, feritoare la costul abo pentru 6 km şi 36 lei de
>'ul tempo- prezentant al proprietaru cuinţe şi aceasta pentru că cat pe an de 3,3 milioane. precum şi populaţia tre namentului I.J.T.L. a fost la 1 la 5 km.
olat vor lui — statul.
■aracter de s-a ajuns la o relativă sta S-au reparat 55 de terase buie să aibă partea lor de cercetată de Inspectora • Sesizarea locatarilor
i de des- Responsabilităţile în a- bilitate a populaţiei pe de şi 20 de acoperişuri, tini- contribuţie la crearea unei tul de stat pentru contro clin blocul 13, strada 7
:o. Vîntul ceastă direcţie sînt legife o parte, iar pe de altă chigeria la 35 de imobile, asemenea situaţii. între lul preţurilor. Iată răs Noiembrie, Brad, a fost
at, cu in- rate în sensul că se ştie parte, în municipiu există
jorare dc 40 de subsoluri tehnice şi prinderile nu trebuie să punsul: „Tarifele pentru soluţionată de G.I.G.C.L.
Tempera- cine foloseşte, cine admi încă apartamente neocu s-a înlăturat fenomenul de îngăduie ca un apartament traseul Centrul vechi — în sensul că s-a stabilit
vor ii nistrează, cine întreţine şi pate. Nu putem spune că condens în 80 de aparta să fie părăsit pînă ce nu Peştiş sînt diferenţiate în luna octombrie ca ter
12 şi 17 cine suportă cheltuiala. Im nu mai sînt cerinţe de lo
e maxime mente. Este destul de puţin a fost repartizat unui alt funcţie de distanţa în ki men dc executare a hi-
de grade. perfecţiuni în această re cuinţe la Hunedoara. Mai faţă de necesar. Urgenţa locatar. Grijă mai multă lometri, calculată de la droizolaţiei blocului.
laţie pot exista, nimeni nu sînt, dar în mod deosebit urgenţelor o reprezintă te trebuie să manifeste şi staţia de urcare pînă la » Tovarăşului Vasilc
vremea va le neagă. Şi totuşi, la Hu în direcţia unui confort rasele cu infiltraţii de apă populaţia, în mod deose
instabilă capătul liniei. Pentru tra Floran, din Orăştie, îi
rar noros nedoara, privind prin pris îmbunătăţit. C.erînd — şi şi era necesar ca aici să bit faţă de terasele blocu seul Centrul vechi — răspunde la sesizare Con
a ploi cu ma „semnalelor" care ajung obţinând — o locuinţă mai se axeze forţele şi mijloa rilor nemaicirculînd pe Peştiş, distanţa în kilo siliul popular al oraşului.
;rsă, înso- la ziarul nostru, reclama- confortabilă, o seamă de cele financiare alocate. ele cu rost şi, mai ales,
cări cloc ţiile şi sesizările cu pri metri stabilită de I.J.T.L. Pentru faptul că nu a e-
ea sufla locatari au lăsat neotupa- Timp pentru aceasta ar fără rost, încărcîndu-le cu este de 7,2 km, costul a- fcctuat prestaţia solicita
itensificfiri vire la întreţinerea fondu te apartamentele din care mai fi pînă la declanşarea tot felul de improvizaţii bonamentului fiind de 55 tă (repararea unei um
0—70 km' lui locativ, la operativita au plecat. Multe dintre a- ploilor de toamnă sau la de antene care străpung lei. în cazul că staţia
ţă. (Mo- tea lucrurilor de întreţine brele). şeful de unitate
viclu A. ccstca so degradează şi a- sosirea iernii. S-au consu hidroizolaţia. de urcare nu este Centrul Ioan Tomesru 1 fost a-
re sînt mai numeroase ca tunci cînd sînt repartiza mat însă fondurile băneşti vechi ci una din staţiile mendat cu 200 le:.
în alte localităţi. te altui locatar, trebuie alocate întreţinerii. O ase ION CIOCLEI
