Page 97 - Drumul_socialismului_1987_08
P. 97
ÁIPSE) EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
Noile reflexe- ale Certejului
Íñ}
© Ţârani-mineri sau invers? „Şi dumneavoastră aţi
fost băieş ? - il întrebăm
- tot mina
© Centrul de gravitaţie
pe Gheorghe Nelega. „26
S O C I A L I S M U L © Schimb degeneraţii Jamăna, Găunoasa, Făe- de ani şi de şase ani sînt
la pensie. Dar cine nu a
fost băieş pe aici ? Părin
intr-o zonă neasemuit de
rag, Măcriş, era, pînă a-
frumoasă a judeţului — cea
au lucrat la mină. Atunci,
a Certejului -, oamenii au cum ciţiva ani, o întinsă ţii, bunicii, străbunicii, toţi
ORGAN AL COMITETULUI JUDITtAAl HUNEDOARA Al P C. fost dintotdeauna ţârani- pădure de fag. Politica de de mult, condiţiile de Iu- N
grele.
mină
erau
cru
în
dinamică,
A L f C O KI S IL IU LUI g o a l mineri... sau mineri-ţăraoi. industrializare partidului Acum, cînd văd cum se
E greu de stabilit ce-au
permanentă a
fost mai întîi. Important este nostru, promovată cu în munceşte în carieră, cu u-
că locuitorii aţestor melea ţelepciune de secretarul tilajele alea uriaşe, cum
guri - de la Săcărimb şl său general, tovarăşul merge de frumos la vale
Anul XXXIX, nr. 9 263 SIMBÀTÀ, 29 AUGUST 1987 4 pagini — 50 bani Bocşa, de la Măgura şi No- Nicolae Ceauşescu, a adus funicularul cu minereu...
jag, de la Vărmaga şi, bi elemente noi şl în acest Mai mare dragul să lu
neînţeles, Certej (sale risi perimetru geografic, in lo crezi...".
pite printre văi şi dealuri) cul pădurii a apărut un intr-adevăr, în carieră
- s-au adunat mereu, de-a platou Imens, de unde ex armonia om-maşină este
/9 e perfectă. Foreze, excava
il MM* esratTtî HAlfÔftftit k FARTiOîJUli g® lungul timpului, în aceeaşi ploatăm la suprafaţă un
matcă — mina —, smulgînd
$1 ¿SIVOSÀKII A « fit AKi adîncurilor neasemuite bo considerabil zăcămînt de toare, buldozere - utilaje
de mare complexitate teh
In acelaşi
minerale utile.
DE U PRiiCUMSÎvEÀ ftEPÜBUCIl m W rN M găţii cu reflexe aurii. Iar timp s-a construit un fu- nică şi productivitate ridi
'■miAj
după Ieşirea din „baie", nicular unicat în ţară, s-a cată - fac munca oame
fiecare şl-a văzut de ros înălţat o nouă ulinq de nilor din zi în zi mai u-
turile propriei gospodării, preparare. Toate sînt crea şoară, mai spornică. „Este
un mare privilegiu să lu
creşte
însemnînd
acestea
Activitate intensă, responsabilă, pentru ori Îngrijirea grădinilor şi ţii ale ultimilor 5—6 ani, crezi cu asemenea maşini,
in
programul
înscriu
rea vitelor, oilor, păsărilor,
se
consideră şeful
carierei
grandioaselor
metamorfoze
livezilor. petrecute de-a lungul şi Coranda, tînărul Inginer
îndeplinirea exemplară Mircea Hglga merge gresul al IX-lea al Parti Petru lanăşi. O pot spune
de-a latul ţării după Con
condusă
de
Maşina
cel mai bine excqvatorişţli
loan Moga şi Petru Purtă
drumul
a producţiei sortimentale cam anevoie pe îneîntător. dului Comunist Român". tor, forezorii Ionel Pitar şi
Interlocutorul vrea să ne
spre carieră şi spre Bocşa.
Nicuşor Halga, maiştrii Pe
pună în legătură cu Miron
este
Peisajul
Maistrul electromecanic A- Nelega, fost miner de frun tru Păcuraru, Ştefan Bar-,
La I''abrica ele încălţă — Care sînt echipele cu cu succes în realizarea în drian Gligor, om al locu te al Certejului şi un cro dovschi şi Silviu Crăciun,
minte Hunedoara am dis cele mai bune realizări ? călţămintei în fabrica rilor, veteran al minei şl nicar fidel al locurilor. Are născuţi, crescuţi şi pregă
cutat cu tovarăşa Valeria — In mod constant au noastră: sistemul ESFLEX. de mulţi ani secretar al o casă mare, frumoasă, tiţi aici, unde au lucrat şi
Pop, inginerul şef al uni obţinut rezultate peste Prin eforturile coroborate comitetului de partid al gospodărie aşezată sub o părinţii şi bunicii lor, de
tăţii. cele planificate formaţiile ale membrilor comisiei in întreprinderii, ne dă relaţii coamă de deal, în satul ia care au preluat pasiu
— Ce noutăţi sînt în de tras-tălpuit-finisat I A, ginerilor şi tehnicienilor amănunţite. Cunoaşte la Bocşa, dincolo de carieră. nea pentru meseria de
producţie ? condusă de maistrul Viori şi colectivului atelierului perfecţie fiecare vale şi Baci Nelega nu-l acasă. miner, dar la cotele ei mo
— A ieşit de pe banda ca Ciurbă, II B, coordo electromecanic, în fabrică fiecdre deal, ii ştie bine „Tocmai a coborît cu tre derne de azi, graţie grijii
de fabricaţie perechea de nată de maistrul Silvia Uţă S-au executat prin autodo- pe oameni, le ştie firea, buri pe la comună, ne
încălţăminte cu numărul şi echipa de cusut nr. 5, tare patru utilaje de tras starea socială, preocupă pune la curent vecinul şi DUMITRU GHEONEA
un milion. Faţă de ace condusă de maistrul Lia feţe pe calapod în noul cumnatul său, Gheorghe
eaşi perioadă a anului na Gheorghesc. Retribuţii sistem, care asigură o pro rile. „Aici, ne spune, între
trecut, în 1987 am obţinut le lor, ale altor formaţii ductivitate ridicată, o ca dealurile Sarcău, Haitău, Nelega (nu, nu-s fraţi !)", (Continuare în pag. a 3-a)
realizări importante pri fruntaşe au fost în acest litate superioară produse
vind cantitatea produselor an cu 5,9 la sută mai mari lor. Oamenii muncii din
fabricate, diversificarea şi dccît cele prevăzute. Fabrica de încălţăminte
înnoirea producţiei - sorti — Ce lucraţi în aceas Hunedoara îşi vor intensi
mentale, îmbunătăţirea ca fica eforturile, vor situa
tă perioadă şi cum merge
lităţii încălţămintei. ' producţia ? în centrul atenţiei buna
— Puteţi da cîteva e- organizare a activităţii pe
xemple ? — Sînt pregătite şi lan fiecare schimb şi formaţie
— Să apelăm ia cifre. sate în fabricaţie mai mul în parte, vor acţiona cu
Iată, de pildă, producţia te tipuri de cizme şi ghete dăruire în producţie, în
fizică a crescut în cursul pentru copii şi femei. Rit spiritul sarcinilor şi orien
acestui an, comparativ cu murile de execuţie sînt tărilor formulate de secre
perioada similară a anului mai reduse pentru că ne tarul general al partidu
trecut, cu 6,8 la sută, pro confruntăm cu unele greu lui, tovarăşul Nicolae
ducţia marfă cu 12,1 la tăţi în aprovizionarea cu Ceauşescu, pentru a în-
sută, productivitatea mun materii prime. Au mai tîmpina Conferinţa Naţio
cii cu 89 000 lei pe lucră fost însă asemenea perioa nală a partidului cu pla
tor. Gradul de înnoire a de, pe care colectivul nos nul depăşit la toţi indica
produselor este de 51,23 la tru le-a trecut în cele din torii, cu realizări care să
sută, iar „PVC"-ul a fost urmă cu bine. La „capito facă cinste colectivului.
valorificat mai bine decît lul" noutăţi în producţie
în anul trecut, cu 59,5 la trebuie cuprins şi noul Interviu realizat de
sută. sistem utilizat în prezent * LIVIU BRAICA
0 zi de muncă plină, CA. ^ OHABA jjg impune o mobilizare puternică
p
care putea îi şi mai rodnică! a cooperatorilor, o organizare mai bună a muncii!
„Fotografierea" zilei de lozurilor de cea mai bu buri prelungite, transpor Cooperativa agricolă de jelor şi pregătirea terenu
muncă de ieri din unităţi nă calitate. La ora de fa tăm şi depozităm pentru producţie din Ohaba, co lui în vederea însămînţă- arată în întregime. în a-
le agricole de pe raza con ţă avem în cămările fer iarnă furajele de care a- muna Lăpugiu de Jos, prin rilor cp urrrţează să se e- ceastă direcţie s-a acţionat
siliului unic Ilia am în melor zootehnice mai bi vern nevoie — aflăm de la aşezarea sa geografică şi fectueze în toamnă. Sînt anevoios. Pînă la data de
ceput-o la S.M.A. din lo ne de 4500 tone de fînuri, inginerul Teodor Solomon, prin posibilităţile ce le o- activităţi ce impun o bună 2_6 august se efectuase a-
calitate. peste 6500 tone de sucu de la C.A.P. Sîrbi. feră terenul, ar trebui să organizare şi coordonare, fînarea a 17 ha şi se ara
— Maşinile, tractoarele, lente, mai mult de 6300 — Aţi amintit de fura se numere printre unită mobilizarea puternică a seră 22 ha. în ziua raidu
utilajele’ noastre sînt în tone de grosiere. je. Ştim că în unele ierni ţile reprezentative din ca lui se aflau la arat doar
cîm,p zi-lumină — ne spu — Dar aţi început şi o aţi avut necazuri. Ce fa drul C.U.A.S.C. Ilia. în a- tuturor forţelor umane şi trei tractoare. Unde erau
ne inginerul Axcnte Gu- altă însemnată lucrare de ceţi j»entru a nu mai a- cest sens se şi acţionează, mecanice, Cum se acţio celelalte ? In secţia de me
nează în aceste domenii ?
ţea, directorul S.M.A. Ate sezon: recoltarea. Cum se vea ? cu sprijinul I.E.E.L.I.F. în- Recoltarea manuală a canizare. Unul stătea de
lierele pentru întreţinere, desfăşoară ? — Faţă de anul trecut, cepînd aici o seamă de cîteva zile fiindcă n-avea
asistenţa tehnică se află — Cel mai bine este să de pildă, avem fînuri în lucrări de ameliorare a inului — ce a ocupat o cauciucuri, altele aveau
tot acolo, în cîmp. Deci, vedem la faţa locului. Aici, plus, grosiere. De aseme- terenului. suprafaţă de 60 ha — a diferite defecţiuni tehnice,
sîntem concentraţi cu toa la C.A.P. Ilia, precum şi decurs bine, cunoscînd o în această vreme, trei me
te forţele la executarea lu la C.A.P. Sînbi, Bretea Mu- numeroasă participare a canizatori stăteau, ziua în
Transportul
cooperatorilor.
crărilor, la finalizarea lor. re.şană, Gurasada, Lăpuş- C.U.A.S. . ILIA recoltei s-a făcut însă lent, amiaza mare, la umbră,
— Astăzi lucrăm la e- nic, Burjuc a început şi se la taclale.
fecluarea arăturilor adinei desfăşoară din plin recol cu mijloace mecanice, doar în ce priveşte asigura
de vară, la zi avem efec tatul cartofilor, al cepei, nea, tot în plus vom asi Cu toate acestea, situa mici cantităţi s-au adus rea furajelor pentru peri
tuate peste 700 de hecta verzei de vară şi ardeioa- gura suculente. Dacă mai ţia cooperativei nu este u- cu căruţele. De ce s-a pro oada de iarnă, pînă în pre
re ; la fertilizări, unde selor. vin ploile vom cosi încă na dintre cele mai bune, cedat aşa, cînd în sat exis zent, în baza de nutreţuri
sînt terminate peste 200 —• Astăzi ară la noi şa o dată otava. Adică, ne a- iar eforturile pe care le fac tă multe atelaje ? au fost aduse 385 tone de
de hectare cu îngrăşămin se tractoare. Apoi recoltăm sigurăm nutreţurile pentru unitatea patronatoare — — Căruţele au fost ocu fin. Cu sprijinul C.U.A.S.C.
te naturale şi 250 hectai’e cartofi, transportăm şi de-* iarnă. I.E.E.L.I.F. — şi C.U.A.S.C. pate cu transportul finu Ilia, care a organizat echi
cu îngrăşăminte chimice ; pozităm furaje — ne spu Ilia nu sînt sprijinite în lui — ne-a răspuns loan pe permanente de cosaşi,
La
—
se transportă furaje şi se ne Lcnica Vişinescu, ingi repetăm C.A.P. Gurasada suficientă măsură de con Hoţea, inginerul şef al coo în acest an s-a recoltat şi
Ce
întrebarea:
depozitează — continuă nerul şef al C.A.P. Bretea siliul de conducere al perativei. fînui din locul numit „Li
ideea tovarăşul Virgil Hat- Mureşană. lucraţi astăzi ? C.A.P. Dar să vedem cum este vada“, care ani la rînd a
f aludí, p r e ş e d i n t e l e — Participarea Ia mun în aceste zile, pe agen organizată şi se desfăşoa rămas necosit. Cu transpor
C.U.A.S.C. Ilia. Alte lucrări că ?• TIBERIU ISTRATE, da de lucru a cooperato ră pregătirea terenului în tul se stă însă mai slab.
specifice de sezon le fa — După cum vedeţi, GH. I. NEGREA vederea îusămînţărilor de Se mai află în cîmp circa
cem concomitent cu cele plin de oameni. rilor, mecanizatorilor şi toamnă. C.A.P. Ohaba a
specialiştilor din Ohaba se
despre care aminteam : a- — Recoltăm cartofi, a- înscriu strîngerea, trans avut semănată cp orz şi TRAIAN BONDOR
fînărl la sol, asigurarea si- ră'm-şi discuim, In schim (Continuare în pag. a 3-a) portul şi depozitarea fura grîu.o suprafaţă de 160 ha (Continuare în pag. a 3-a)
ce va trebui afinată sau
