Page 98 - Drumul_socialismului_1987_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.Ç

OM SI ŢARĂ ÎN AUGUST
în august, cînd se coace al muncii rod
Ne recunoaştem, năzuinti şi Dor, bogat Telev
4? In tot ce întreprinde în ţară şi în lume şi slrîngem în hambare puterea bob
acest viteaz născut din Tricolor cu bob, 13.00 Telex
El ne arată viitorul cum e. ne-nalţă mai puternic peste întinsul 13,05 La si ir *
ininiVi:
M íA íA s* * - Deschide porţi cu braţe generoase glob 14,45 Săptăniii
şi gest ştiut... Poporu-ntinde mîna mîndria pentru tot ce-n pace ani durat 15.00 închide*
şi energia minţii luminoase inului.
înalţă-n curcubeu român lumina... In august, cînd cinstirea de patrie 10.00 Tolcjur*
10,25 Telcenei
Deschide porţi cu tîmplcle senine ' se-nscric (color)
şi iată, românescul zbor renaşte! la temelii dc glorii sub falduri dc 20.00 Oaspeţi
Ancuţci
Se ctitoreşte Patria pe sine — drapel, • Specia c<
Măreţul său destin a-1 recunoaşte. cînd nc-mplinim solemn din taţi
Uneşte-ti, tară, iarăşi şi din nou comunistul ţel, 20,55 Film ar
- scrie cu un prilej Mioa­
Din nou exprimarea ra Avram — că există anu­ Eforturile multicreatoare din' arcul carpatin porneşte o solie. 22,20 Tele juri
toarcere
mite greşeli de ortografie în jurul Iui, reprezetant erou, 22,30 Iuchidei
peste care nu se poate şi-a vieţii sale revoluţionare! Dintr-un fierbinte august al devenirii inului.
O foarte interesantă şi şi ortografie, Gramatică, trece sub nici un cuvînt, Exprimă-te prin tot ce face-n lume noastre,
utilă carte apărută în Punctuaţie, Vocabular, For­ indiferent de restul cunoş­ asa cum omenia noastră ştie: tot urcă înspre culmi torente viguroase,
cursul verii aduce din nou marea cuvintelor, Frazeolo­ tinţelor demonstrate de e- Rostindu-i emblematicul său nume sub purpura de jertfe, în salopete- BgADK
în actualitate problema gie - este însă evident că levul in cauză, căci din Noi te rostim pe tine. Românie ! albastre.
exprimării corecte. Dar, lucrarea Mioarei Avram nu atitudinea de toleranţă a cei cc înaltă holde, cei ce înalţă case...
scriind „aduce din nou în se adresează numai pro­ unor profesori o parte EUGEN EVU DUMITRU SPĂTARU BUCUREŞ-
dioprogranni
actualitate", mă surprind fesorilor de limba şi lite­ dintre elevi deduc — se pa­ 6,15 Sfatul ui
alături de adevăr, întrucît ratura română ci tuturor re — că memorizarea teo­ I. a ordinea
problema exprimării corec­ cadrelor didactice, care riei sau talentul literar ii ÎN LUMINA MĂSURILOR STABILITE DE CONGRESUL cultura; 7,00
te, chiar dacă este deseori au deopotrivă misiunea nu pot scuti de însuşirea or­ 7,30 Azi, in-1
vlsta
presei
ignorată sau neglijată, va doar de a se exprima co­ tografiei". Din păcate, e- EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE rul melodii!
rămîne necontenit actuală rect, ci şi de a transmite xistă şi specialişti în diver­ letln de şti
atîta timp cit va exista o elevilor, fie şi numai prin se domenii sau — vai ! — dlenţn radi«
tiu de ştiri;
limbă românească vie, a- chiar scriitori mai mult sau Realizarea artistică, bunul gust — moara folcl-
flată în firească primenire mai puţin şcoliţi care-şi Revista Ut­
il,oo Buleti
şi evoluţie. Cartea la care închipuie că talentul sau II, 05 Din ţi
exprimării corecte, (Ed. A- ^ PRIVELIŞTI competenţa în domeniul o constantă a spectacolelor noastre te; 11,35 M
mă refeream, Probleme ale
ponistic
Lai
lor le dau dreptul să igno­
1 Li.iK
cademiei R.S.R.) dovedeşte re elementare norme ale feta; 12,05
ştiri;
cu prisosinţă acest ade­ exemplul personal, deprin­ rostirii corecte. Acestora Forumul educaţiei poli­ zicală, coregrafică, în pro­ şi din felul de a fi al po­ 12,20 lJe pe
a ţării; 13,0
văr. Ea e semnată de dr. derea exprimării corecte. îndeosebi le-ar fi utilă lu­ tice şi culturii socialiste a ză pe care o promovăm porului nostru. 3! 15,00 Avat
Mioara Avram, unul din­ Se află apoi aici o seamă crarea Mioarei Avram, fie 'constituit un moment de sîntem în măsură să ne Punând în practică a- dlo-tv. ; 15,1
tre cei mai reputaţi ling­ de studii ca „Punctuaţia şi şi consultată în taină, deşi cea mai mare însemnătate sporim contribuţia forma­ ceste orientări, noi vom pretutindeni
vişti pe care-i avem azi, implicaţiile ei în limbă şi penibilă e persistenţa în în viaţa cultural-artistică tivă. căuta, pe de o parte, să logurl cult
Radiojurnal;
şi ar putea purta ca moto comunicare", „Limbajul şi greşeală, nu aspiraţia de a ţării. Congresul a jalo­ împreună cu conducerea lărgim colaborarea cu a- nla, pelsa
cuvintele lui Eminescu, ci­ educaţia", „Compromiterea a o evita. Probleme ale ex­ nat căile, noile exigenţe instituţiei, cu sprijinul or­ preciaţi compozitori, care co n temporar
„Camei
tate la un moment dat parantezei", „Un nou semn primării corecte este o car­ educaţionale ce stau în ganizaţiei de partid, al în­ să semneze cîntecc de mu­ reta fragment
—
chiar de autoare: „Limba de punctuaţie", „Despre te care ne reaminteşte a- faţa instituţiilor de artă, tregului colectiv am urmă­ zică uşoară de calitate, iar Uft de ştiri;
e un criteriu al culturii". neologisme", „Proprietatea devărul - nu tocmai plă­ a creaţiei în general. Ca rit ca libretele pe care le )xî de altă parte ne vom pe adresa -
Avînd în vedere că şcoa­ termenilor", „Repetiţii şi cut dar în orice caz ne­ dirijor şi compozitor, ca aducem în scenă şi care strădui să promovăm crea­ rele serii:
ştiri * Şap­
la de toate gradele este pleonasme" etc. etc., care, cesar — că multe aspecte artist care îmi desfăşor constituie substanţa spec­ ţia muzicală locală. în ca­ că internă
drul teatrului nostru avem
principala instituţie şi scrise într-un stil agreabil ale limbii române ne sînt activitatea într-o astfel dé tacolelor noastre să expri­ interpreţi şi creatori cu 6 nală * Muz
şt
o-»,
Icf
mediul hotărîtor în care şi oricui accesibil, se a- încă necunoscute. Ea îşi instituţie îmi dau scama me bunul gust, să vorbeas­ temeinică pregătire politi- mc; izbiri
se pun bazele exprimării dresează de fapt unor află deci locul în biblio­ de rolul ci în viaţa spiri­ că despre oamenii acestor co-ideologică şi profesio­ conştiinţa ş:
20,0-
corecte în vorbire şi scris, foarte largi categorii de teca oricui, de la omul cu tuală a municipiului Deva meleaguri, despre munca nală. în repetate rânduri nislă; Muzică,
*
cîteva dintre cele mai im­ cititori, practic tuturor ce­ minime pretenţii de cultură .şi întregului judeţ, în for­ si omenia lor, să-i îndem­ ei s-au făcut remarcaţi în 21,00
portante studii ale volumu­ lor cărora nu le este in­ pînă la intelectualul de marea omului nou, a con­ ne să-şi sporească efortu­ întreceri naţionale, mai a- 22,00 . ..'-’io
lui se adresează direct oa­ diferentă demnitatea ros­ anvergură, avînd a le oferi ştiinţei sale revoluţionare. rile menite să ridice pa­ les în ampla manifestare Sport; 22.2C
zicale de n
menilor şcolii. Structurată tirii româneşti. tuturor motive de surpriză Prin spectacolele pe care tria pe noi culmi dc civi­ a spiritualităţii româneşti tute; 23,00
în şapte secţiuni — Pro­ „Ar trebui să se înţelea­ şi reflecţie. , le montăm — reviste, con­ lizaţie si bunăstare. Fără — Festivalul naţional „Cin­ tic; 23,10 Mc
bleme generale, Ortoepie gă o dală pentru totdeauna RADU CIOBANU certe —, prin creaţia mu- îndoială, pentru ca aceste tarca României", unde am 23,55—21,00
ştiri.
librete să poată răspunde obţinut locul I pe ţară,
unor astfel de deziderate, răsplată bine meritată a
ORDINEA CUVINTELOR ele trebuie să îmbrace o talentului şi hărniciei. Pe
haină scenică de calitate, viitor, e necesar să ne mo­ I(]fNE
să fie montate artistic cit bilizăm şi mai mult pentru
mai expresiv. a fi în măsură să creăm
Despre pronunţia în cuvântarea rostită la apreciate lucrări muzicale,
DEVA; ş
Congresul al III-lea al c- coregrafice, texte cu un căsătoriţi (
ducaţiei politice şi culturii bogat conţinut de idei. Do­ toarcerea
şi scrierea unor socialiste, secretarul gene­ rim ca valenţele educaţio­ (Arta); i
Rond dc n-
ral al partidului, tovară­ nale, bunul gust, calitatea — A); Sur
şul Nicolae Ceauşescu, artistică să devină o con­ — B); Adi.
cuvinte (I) sublinia necesitatea de a stantă a spectacolelor noas­ rillc I-Il I
se crea noi opere de mu­ tre. Numai în felul acesta TROŞANI :
se
însoai
zică patriotică şi revolu­ vom răspunde exigenţelor Gheaţa ver
Foarte multe cuvinte ale lor geografice belgiene, este ţionară, care să redea ac­ puse în faţa noastră de brie); imp-
limbii- române, în special explicabilă prin existenţa tivitatea uriaşă desfăşura­ importantul forum, vom atacă — sc
LUPI
rea);
cele neologice, creează di­ în pronunţie a două forme tă pe întreg cuprinsul pa­ contribui la creşterea nu­ trv oriniăv;
ficultăţi mai cu seamă vor­ oficiale: cele din zona triei noastre, ca oamenii mărului spectatorilor care li - de
(i.
bitorilor cu un interes re­ olandofonâ au o formă de artă, de cultură, din ne troc pragul şi pe care-i aripile arai);
vin-
dus în cultivarea expri­ principală olandeză şi una toate domeniile să se an­ dorim mereu alături de I—11 (Lucc
mării corecte. secundară franceză. iar gajeze ferm şi să creeze noi, oamenii scenei. NEA: Toat
Exemplelor din domeniu] cele din zona francófona cu poporul şi pentru po­ Prof. GHEORGHE DAVID, — seria a
sportiv şi culinar — de au o formă principală por, să so inspire din iz­ compozitor, în Atlanta
ANINOA S/\
care ne-am ocupat într-o franceză şi una secundară vorul viu, veşnic al na­ dirijor la Teatrul doi dclinc-
intervenţie anterioară — olandeză. într-un anume Eliţa Farca — „ltoata nuţril sc-nvîrteşte“. ţiunii noastre, din creaţia de estradă Deva (Muncitori»:
lu
le adăugăm astăzi altele. fel, nici pronunţia franţu­ Secretul 13H
tezat);
.Capot provine din fran­ zească n-ar fi greşită, dată de la capi
ţuzescul capot, ceea ce fiind situarea oraşului Consemnăm ' o exce­ CRONICA DISCULUI 30 opus-uri, lied-uri, rap­ şic); ouA:
pilc
vînt
impune pronunţarea şi chiar pe frontiera lingvis­ lentă iniţiativă a con­ sodii române, suite, sim­ I—II (I'atr
scrierea sa astfel, nu ea- tică. ducerii întreprinderii fonii, compoziţii de muzi­ şoara Aur
pod, cum încă mai auzim Vom da, în continuare, miniere Aninoasa de a Cîteva creaţii reprezentative că de cameră, opera „Oc- GEOAGIU-
adeseori. alte exemple în pronunţia tipări în condiţii gra­ dip". de Bucure
cultură);
Originalul turcesc al cu­ cărora persistă ezitări (No­ fice deosebite, în cola­ ale lui George Enescu Vă recomandăm, astăzi, darea (Da
vântului românesc cearşaf tăm aici formele recoman­ borare cu revista „Va­ două discuri cu lucrări Prin ccni
este ţarşaf, deci corectă date de îndreptar, ultima »Mi-am slujit ţara cu toare, calificativul .„exce­ reprezentative ale marelui CALAN: P-
tra" din Tîrgu Mureş, sa do cultu
este această pronunţie şi ediţie, precum şi de Al. un caiet monografic al armele mele — pana, vioa­ lent" şi o importantă dis­ compozitor: -»Suita a IlI-a Gheaţa ve
nu cearceaf. Graur în Dicţionar al gre­ aşezării şi al exploată­ ra, bagheta". Aceste cu­ tincţie. După obţinerea ma­ pentru orchestră „Săteas­ ILIA: Un
Corect se spune chermc- şelilor de limbă). De re­ rii cărbunelui în aceas­ vinte rostite de George relui premiu la Conserva­ ca", în Re major, op. 27" nă (Lumii:
să, nu chermeză, cuvîntul marcat paragraful 166 din tă zonă a Văii Jiului. Enescu cu puţină vreme torul din Paris, unde îşi şi „Uvertura de concert pe Libera, d
(Minerul).
provenind din franceză, îndreptar: „Numele proprii înainte de a înceta din desăvârşeşte .pregătirea mu­ teme în caracter popular
unde este ortografiat cu străine se scriu cu orto­ Monografia viaţă exprimă sensul pro- zicală, avînd ca profesori românesc, în Ea major, o-
doi de s. grafia limbilor respective, fund patriotic al activită­ pe genialii Marsick, Gă­ pus 32".
Serioase probleme de atunci cînd acestea folo­ ţii atît de prodigioase a ri alge, Massenet şi Faurd, Imaginea patriei s-a r’fHEi
pronunţie prezintă şi nu­ sesc alfabetul latin, şi se Aninoasa' celui mai mare compozitor Enescu îşi dă seama că identificat, de cele mal
mele proprii. Oraşul, ca­ pronunţă ca în limíia din ti şi interpret român, unul pentru el compoziţia este multe ori, în conştiinţa Iul
pitală a Belgiei, Bruxelles, caro provin" (p. 30) Textul — tui reportaj din cei mai de seamă mu­ suprema vocaţie, repur­ Enescu cu meleagurile Mol­ rentru a
este pronunţat şi Bruxcl Se recomandă, deci, Bar­ semnat de scriitorul Du­ zicieni ai timpurilor noas­ tând primul succes cu dovei, amintirile copilăriei va răci t
şi Bruxeles, pronunţia sa celona, nu Barselona (ce mitru Dem Ionaşcu, e- tre, descoperitorul elixiru­ „Poema Română", care îi lăsând amprente adinei şi fi variabil,
ploi
corectă fiind Briisel (vd. în spaniolă se pronunţă videnţiind aspecte ale lui originalităţii expresiei aduce consacrarea. Para­ în această admirabilă sui­ dea caracter
şi
Al. Graur. Mic tratat de ca th englezesc nu ca s), începuturilor exploatării naţionale în arta sunete­ lel cu compoziţia, Enescu tă „Săteasca", compusă în­ soţlte Izola
ortografie, precum şi edi­ Şicago (pentru Chicago) cărbunelui şi pînă la lor. îmbrăţişează cariera de tre anii 1937—1938. electrice. 1
ţia a IV-a a îndreptarului nu Cicago, Iupiter nu Jú­ transformările din zile­ Vlăstar al unei familii violonist concertist, iar Al doilea disc ne propu­ slab la in­
ortografic, ortoepic şi de piter (romanii nu aveau le noastre, prin care a cu preocupări culturale şi pianul îi oferă acele clipe ne audierea -Suitei pentru şi nord-ve
mini!)
i'He
punctuaţie), ceea cc-1 apro­ sunetul j), Strindberg nu trecut aşezarea, mina muzicale (al optulea copil de împlinire majoră a mu­ pian la 4 mâini, în Sol ma­ prinse înt)
pie de denumirea sa me­ Ştrindberg, cuvîntul fiind şi oamenii ei — este al părinţilor săi, care a zicii, spre care rîvneşte a- jor" şi tripticul „Pastora­ dc, iar cel
dievală. suedez, nu german, Wa- ilustrat din abundenţă văzut lumina zilei la Ri- desea orice compozitor, lă, Menuet trist şi Noc­ 20 şl 25
l-a mun
Iată un exemplu din terloo, cu v nu cu u pen­ cu fotografii din arhi­ veni, în 19 august 1881) — Enescu a avut şi o rodni­ turnă, pentru vioară şi va rflcl tr
Cartea pictorilor a lui Că­ tru că nu e nume engle­ ve. Monografia „Ani­ Enescu a dovedit la o fra­ că activitate dirijorală şi pian la 4 mîini în mi mi­ fi variabil
pr-
rei van Mander. a cărei zesc eta. noasa" este un omagiu gedă vîrstă că posedă ex­ pedagogică. Puţini cunosc nor — Sol major", lucrări cădea de
formă
ediţie întîi a apărut în Sigur, cuvintele din a- de profundă inspiraţie traordinare aptitudini mu­ ¡faptul că talentul lui Enes­ caro se încadrează în spe­ se de plot
1C04 : „Dar mama a pus ceastă categorie pun şi patriotică adus celor zicale. Ea recomandarea cu în conturarea partitu­ cia suitei instrumentale, lat de de:
Vîntul
condiţia ca Brueghcl (pro­ serioase probleme de ac­ care scot din adîncuri lui Eduard Caudella din rilor nu se limita doar la alcătuită pe baza minia­ ce. modera
la
nunţie corectă Brohhel) cent. Despre aceasta, în­ marile surse de ener­ Iaşi, Enescu studiază la scrisul muzical, ei şi la turii de gen şi, totodată, cflri locale
să se mute de la Antwer- să, într-un număr viitor. gie. Viena vioara şi compoziţia, desen, pictură’, arte plas­ generată de aceasta di.n din sectoi
pen (Anvers) la Brussel...". VALERIU BÂRGĂU obţinând la 11 ani, la ter­ tice în general. urmă. cal ceaţă,
Ezitarea, în cazul numc- EUGEN BURZA minarea studiilor pregăti­ Creaţia sa numără peste Prof. ELENA TĂMĂŞAN serviciu :