Page 10 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 10
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI N&
ÎN LUMINA MĂSURILOR STABILITE DE CONGRESUL EDUCAŢIEI POLITICE
Comuna Zam - participantă
Şl CULTURII SOCIALISTE Telev
activă la realizarea programului
Amplu program de acţiune revoluţionară pentru 20,00 Telc.iuri
de autoconducere si v 20,20 Viata (
activitatea politico-educativă desfăşurată de sindicate 20.30 Timp a
autoaprovizionare nare.
făptuiri
Ampla analiză realizată O analiză exigentă a tot Epoca i
de recentul Congres al e- GRAŢIAN FAUR, ceea ce au întreprins sin • Epop
ducaţiei politice şi culturii preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor. dicatele pînă In prezent Comuna Zam are gos intermediul cooperativei — repe
vrednici,
harnici
socialiste a relevat şi relevă şi existenţa unor podari ai pământului şi, de producţie, achiziţii şi 20,13 Invitaţie
lucrători
contribuţia sindicatelor la lipsuri şi neîmpliniri, pe în acelaşi timp, price desfacerea mărfurilor, un rit»> n
opera de formare şi afir carea de invenţii şi ino duselor, reducerea con care avem datoria să le puţi crescători de anima număr mare de purcei, nii (coti
mare a conştiinţei noi, de vaţii din întreprinderi, sumurilor specifice, creş înlăturăm cu hotărîre. Pe le. Acest fapt îi oferă care au fost vînduţi celor 21,10 Mari a>
autentică factură socia munca comisiilor ingine terea eficienţei economi prim plan trebuie să a. ce au încheiat contracte regizori:
listă, a omului nou. rilor şi tehnicienilor. Sînt ce, se folosesc cu rezul şezăm mai ferm acţiunile posibilitatea de a parti pentru predarea de carne Bourvil
cipa cu mari cantităţi de
Cu adevărat, sindicate iniţiate şi rezolvate în tate bune ca element sti consacrate cunoaşterii, în produse agricole, vegetale de porc la fondul de stat. 21.30 Telcjuri
le din judeţul nostru, sub colectivele muncitoreşti un mulator de închegare a suşirii şi aplicării în prac şi animaliere la realiza Ca rezultat ai acestor
conduccra organizaţiilor de număr important de obiec colectivelor muncitoreşti, tică a politicii partidului, rea fondului de stat şi la precupări, pînă în prezent
tive şi măsuri care vizează
partid, desfăşoară o acti creşterea productivităţii organizarea periodică a u- a principiilor autoconduce- cel de autoaprovizionare au fost încheiate con
vitate susţinută, pc multi nor acţiuni cum sînt „Ziua rii muncitoreşti, întăririi tracte pentru 356 bovine,
ple planuri pentru educa muncii, reducerea consu brigadierului", „Sărbătoa răspunderii, ordinii şi dis teritorială. Acest adevăr se 180 porci, 150 ovine ca şi
şi
murilor
rea atitudinii şi compor îmbunătăţirea a importului, rea fruntaşilor", „La na ciplinei în muncă. In reflectă şi în succesele pentru mari cantităţi de MUCUREŞ3
pro
calităţii
tamentului înaintat faţă duselor, creşterea indica vetişti acasă", „Prietenul legătură cu aceasta, tre realizate în perioada tre lapte de vacă şi de oaie. dloprograinu
de muncă. torilor de eficienţă eco noului încadrat", „Jude buie să acţionăm mai cută de la începutul a- Consiliul popular din Buletin da : >t
Prin mijloacele şi for cata muncitorească", „La energic, îndeosebi în uni eestui an. In conformi Zam acordă o atenţie deo ordinea zilei
mele muncii politico-or- nomică. In . majoritatea sfat cu ortacii" şi altele tăţile miniere, în meta tate cu planul dezvoltării sebită şi onorării contrac tură; 7,00 )
ganizatorico şi cultural- unităţilor a crescut nu Se acordă, de asemenea, lurgie, pe şantierele de economico-socîale în pro telor încheiate cu cetăţenii. 7,30 Azi, în
mărul de invenţii şi ino
ţări din jnd
educative de masă, orga vaţii, a participanţilor la distincţii pentru locurile construcţii, pentru îmbu fil teritorial pe 1987, co Aşa se explică rezultatele vlsta presei
nizaţiile sindicale din ma promovarea progresului fruntaşe ocupate în între nătăţirea pregătirii pro- muna. trebuie să livreze la bune ce se înregistrează rul melodiile
cerea socialistă pe ţară şi
rile combinate şi întreprin fesionale şi stabilizării for fondui de stat 356 bovine, latin de şth
deri industriale militează tehnic. pe ramură unor colective ţei de muncă, a impulsio 151 porcine, 200 ovine, în ce priveşte predarea la pundem i a 1
cu precădere pentru cu Acordăm o atenţie spo muncitoreşti din judeţul nării activităţii de creaţie 3 000 hl lapte de vacă, fondul de stat. Au fost 10,03 Succes
noaşterea şi însuşirea sar rită muncii politice dc la nostru, ceea ce constituie ştiinţifică şi tehnică de 30 hl lapte de oaie şi alte livrate 153 bovine, 35 porci, 10,43 l’ulvlii
de
cinilor co rezultă din om la om, organele sin un climat a prielnic mai masă, desfăşurarea unei produse provenite din 117 ovine, 744 bl lap Buletin d«i
celor
stimulare
prevederile de plan, a ce dicale acţionînd pentru a susţinute propagande teh- gospodăriile populaţiei. te de vacă şi de oaie şi Roportaj 138",
lor din programele spe crea, în adunările gene harnici şi sîrguincioşi oa nico-eeonomice în rîndul Consiliul popular comunal alte numeroase produse zică uşoară;
secolului XX
ciale privind asigurarea rale, în grupele sindi meni ai muncii, de valo oamenilor muncii. a acţionat cu perseveren provenite din gospodăriile comoara foii
po
superioară
a
rificare
bazei de materii prime, cale, în cursurile învăţă- tenţialului creator al a- Ne revin, de asemenea, ţă pentru ca nivelele în populaţiei. Printre gospo no la 1 Ia
creşterea productivităţii mîntului politic de masă, sarcini importante în spo scrise în plan să fie aco darii de frunţe ai co jurnal; 15/
muncii, ridicarea nivelu în consfătuiri, schimburi cestora. rirea contribuţiei sindica perite prin contracte în munei se numără Emanoil micră radlo-t
lui tehnic şi calitativ al de experienţă şi în alte ac In acelaşi context, se telor la perfecţionarea ac cheiate cu cetăţenii. Sar Rotar din satul Almaş — şi duete din
produselor, realizarea sar ţiuni, un climat de ana acordă o atenţie sporită tivităţii patriotice, revo cinile pe acest an au fost Sălişte, care are contrac terpretate d'
tricia şl ?
cinilor la export, iar în liză. căutare şi aplicare îmbunătăţirii activităţii luţionare, ştiinţifice, mate pe larg discutate cu cetă ziiă. r ..
acest domeniu, antrenarea în viaţă a unor soluţii cluburilor muncitoreşti, ca rialiste a tuturor oame ţenii în cadrul adunărilor te pe acest an pentru li romi , .16.
şi stimularea masei de practice. In acelaşi timp, selor de cultură, bibliote nilor muncii, astfel îneît populare organizate perio vrarea a doi viţei şi alte nai ; ic.is ,
muncitori, a cadrelor tcli- organizaţiile sindicale s-au cilor sindicale, organiză prin întregul ansamblu al produse, Emil Andrica şi dio ; ic,43
nico-inginereşti, la solu ocupat mai insistent de rii unor acţiuni atractive, mijloacelor de care dis dic pe sate, au fost popu David Bisorca, din Valea, cîntcc ; 1.7,Of
ştiri ;
17405
ţionarea problemelor ma. generalizarea experienţei cu un bogat conţinut e- pun, sindicatele să parti larizate prin panouri, ga Ioachim FăruU din Almă* economică; I
jore ale întregii activi pozitive, a iniţiativelor ducativ, pentru toate ca cipe mai activ la rezol zete de perete ş.a. în şei, Marta Or.şa din Po- şl te cîntj
tăţi economico-socialo. Pe muncitoreşti valoroase. A- tegoriile de oameni ai varea problemelor eco- vederea creării condiţiilor joga, Dragomir Biriş din Trogram mu
aceste probleme impor lături de iniţiativele care muncii, folosindu-se bine nomico-sociâle ale jude de livrare a unui număr Almăşel, Petru Mîrza din Orele scrii;
tante este axată activita vizează creşterea produc cadrul oferit de Festiva ţului în anul 1987 şi în cît mai mare de porci în Dcleni şi alţii. ştiri; , A.05
tea de creaţie tehnică şi ţiei şi productivităţii mun lul naţional „ C î n t a r e a perspectiva întregului cin acest an, consiliul popular tinereţii ; 20
ştiinţifică de masă, miş- cii, ridicarea calităţii pro României". cinal. a adus în comună, prin B. TURDEANU nai ; 20,30 c
tieră bucure
Ea sugestia
zi intr-o (
jurnal; 23,
W ?
Toate contractele — onorate la timp ! f-1 X : ■ poetic ; 23
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA muzicală; 23
letin do şti
(Urmare din pag. 1) pentru calitatea produse calitate şi să obţin cîş- - •. - -
lor. Este, între altele, şi tiguri frumoase".
devize convertibile, cît şi meritul unor lucrătoare Dar pentru ca producţia Bună organizare, hărnicie şi răspundere iilINEI
pe relaţia ţări socialiste. ca Elena Dinu, Iuliana de export şi exportul să
Am trecut prin atelie Drago.ş, Paula Şchiopu, se deruleze dinamic, ope
rele de bază ale între Eliza Kovacs, din atelie rativ şi la niveluri supe la efectuarea lucrărilor de pe ogoare DEVA : Pi
prinderii, unde am întîl- rul nostru". rioare de calitate şi efi vudatul * A:
Doi
nit o atmosferă de lucru Şi în atelierul tricotat cienţă, munca se cere tria); (Arta)
rica
însufleţită, entuziastă. Cele — muncă asiduă, spornică. temeinic organizată şi (Urmare din pog. 1) du-se o bună viteză zil încheie tîrziu, după ce se ilA : Recita
25 de muncitoare din Maşinile de tricotat şi de condusă pe întreaga filie nică. întunecă. Mihai Popescu, cu pitici (J
colectivul de creaţie, con bobinat funcţionează cu ră a proceselor de pro cestora o realizează meca Paralel cu această ac inginerul şef al coope P' - da Ctta
, Duc
dus cu competenţă de productivităţi ridicate, ex ducţie — de la recepţio- nizatorii Mihai Cheresteş ţiune, se lucrează cu spor rativei agricole, ne spu - 1 ROŞAX
Doina Marinaş, pun su ploatate atent de mun narea materiilor prime şi şi Ioan Boca, reuşind să la afînarea terenului şi nea : Bachus (Pai
(
flet, ştiinţă şi fantezie în citoare harnice, bine pre pînă la expedierea pro fertilizeze deja 40 ha te efectuarea arăturilor a- — Acordăm o atenţie Bucureşti pînzi
Toate
crearea de modele mereu gătite profesional. între duselor. Acestui aspect, ren. Activitatea se desfă dînci. Aceste lucrări încep deosebită pregătirii tere „Intllnire
noi, cu o linie de croială ele — Jenuţa Duhaniuc, comitetul de partid, con şoară neîntrerupt, realizîn- dimineaţa devreme şi se nului, întrucit de calita (Unirea); l
modernă, îndrăzneaţă, cu Sanda Boznea, Ana Vitez, siliul oamenilor muncii tea patului germinativ de ţilc albaştri
o paletă coloristică amplă, Mirela Calotescu, Maria Si subordonează toate pinde în mod hotărîtor re (Cultural) ;
procupările. „Pe ISngă ac colta ce o vom obţine Toate pînzi
„Intîlnlre
tivitatea concretă de coor
ACTIVITATEA DE EXPORT donare şi urmărire a în în anul viitor. Escadronul.
(i.ueeafărul
La ce adîncime se
—
deplinirii planului, dăm o ară ? tierul); P13
calitate • dinamism * eficienţă atenţie deosebită educării — La 28—30 cm, cum o lumea ride;
' s s S SS s / v , {,' ' * **-P '•'ii/ sează (Mul
oamenilor muncii, ridi cere tehnologia. Toate plu RICANI: i
articole uşoare şi elegan Negrea, Felicia Victoria, cării nivelului de con gurile sânt echipate cu seriile I-:
te. „Sigur, este o mîn- Tereza Balint. Şeful ate ştiinţă patriotică, revolu scormonitori, astfel că se BRAD: Yai
drie pentru lucrătoarele lierului, maistrul Ion ţionară, îneît fiecare să face o bună afînare a I—IX (Sti
din atelierul dc creaţie, Iorga, punctează succint fie deplin pătruns de ne solului. GURABARi Ru
a
aibă
între care Maria Danciu, clementele determinante cesitatea realizării sarci — Ce suprafeţe s-au rea ORAŞTIE :
Maria Krausz, Petra Cos- ale realizării planului: nilor, a îmbunătăţirii con lizat pînă acum ? haiducilor
tinaş, şă ştie că ceea ce asigurarea materiei prime tinue a calităţii produse — Mecanizatorii Ioan lamandra
OAG1U-BA
realizează ele se poartă şi în structura sortimentală lor" — sublinia tovarăşa Fazekaş şi Rovin Vultu- „Cutia vie
se apreciază în ţări ca planificată şi aprovizio Elena Antal, secretarul rar au afinat 40 ha, iar cultură);
Anglia, Italia, Danemarca, narea ritmică a fiecărei comitetului de partid al colegii lor Sorin Pavel, (Dacia); l
Norvegia, S.U.A., R. F. maşini cu materia primă întreprinderii. Doinei Muntean şi Pavel goul fin.
CALAN :
Germania, Franţa, Aus necesară, menţinerea uti Ca un corolar al activi Cutinici au arat 50 ha. chiulul pi
tria, U.R.S.S.. Canada, lajelor în permanentă sta tăţii perseverente, al ac La Cooperativa agricolă cultură);
R.D. Germană, R.S. Ceho re de funcţionare — prin- ţiunilor şi măsurilor în de producţie din Sîntan- zul persor
toarei
Ivar
slovacă, sublinia Doina tr-o temeinică activitate treprinse, colectivul între drei va începe în aceste IEI A : Eui
Marinaş. Cunoaştem bine de întreţinere, revizii şi prinderii de tricotaje Pe zile şi recoltarea celor 86 bit» iu mi
şi pretenţiile beneficia reparaţii — şi încărcarea troşani şi-a îndeplinit ha cu porumb. Mijloacele
rilor, tot mai sporite şi ne lor la capacitatea maximă, planul pe şapte luni din de transport a recoltei
străduim să le oferim buna pregătire şi policali acest an în procent de 114 sînt puse la punct, spa Vrei
mărfuri cît mai fru ficare a personalului mun la sută la exportul pe ţiile de depozitare sînt
moase şi mai trainice" citor. „Lucrînd astfel, res- devize convertibile, iar pregătite. Specialiştii uni
In atelierul confecţii am pcctînd aceste criterii ale în luna august a livrat tăţii urmăresc îndeaproa Pentru j
stat de vorbă cu maistrul unei activităţi fluente şi beneficiarilor externi un pe stadiul de coacere a II în ger
Maria Muscalu. care coor eficiente, reuşim să ne volum dublu de produse culturii pentru a declan Cerul va
donează cu exigenţă şi îndeplinim, chiar să ne faţă de plan. şa culesul în momentul înnourări
eînd
răspundere desfăşurarea depăşim lună de lună Din discuţiile cu inter oportun. în această toam Vtntul izolai
va
activităţii do export. „Ur planul, să realizăm nu locutorii am desprins an nă se vor însăimînţa 90 ha nă la mc
mărim ca fiecare produs mai produse de calitate", gajarea unanimă a colec cu orz şi 270 ha cu grîu. est, proze
(tricotaje pentru copii, releva Ion Iorga. „Mai tivului de a-.şi perfecţio Sămînţa este asigurată în cărl local
p
viteze
femei şi bărbaţi — n.n.) ales că acum, prin De na continuu activitatea de întregime, semănătorile lcm/h. Te
să întrunească parametrii cretul Consiliului de Stat, export, de a realiza pro sînt pregătite, făcîndu-se nline vor
maximei calităţi, pentru sîntem mai mult cointe duse de cea mai bună şi proba acestora, meca tre 9 şi
că numai aşa consolidăm resaţi, material, dacă ne calitate şi a le expedia nizatorii au fost instruiţi ccie max
29 grade.
prestigiul ţării peste ho depăşim sarcinile la ex operativ partenerilor de cu sarcinile ce le revin.
tare. ne facem reclamă port, arăta Jeniţa Duha peste hotare, de a raporta, Ea C.A.P. Sîntandrei se lucrează cu hărnicie şi răs Sînt premise că aşeza Ea mun
produselor, cîştigăm noi niuc. Eu lucrez simultan în cinstea Conferinţei Na pundere la pregătirea patului germinativ în vederea însă- rea seminţei sub brazdă bătoare,
rar noros
parteneri. De altfel, de la şase maşini, însă reu. ţionale a partidului, în niînţărilor de toamnă. se va face în timpul op lor slabe
multă vreme nu am avut şese să-mi depăşesc zil deplinirea exemplară a Foto NICOLAp GHEORGHIU tim şi într-un pat germi din sud.
¿efuzuri sau reclamaţii nic planul, să fac lucru de planului la toţi indicatorii. nativ bine pregătit.