Page 15 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 15
!. 9 268 ® VINERI, 4 SEPTEMBRIE 1987 Pag. 3
■ C u r i e r s o c i a l — c e t ă ţ e n e s c
(URSE
!l
>im ca
orentiiri-
îilor sub- M i c r o i n t e r v i u
tovnrăşul Tt
uşcscu Ia
educaţiei — Spuncţi-no, tovarăşe CU 4-5 ZILE
culturii Ion Cioplcanu, în calitate
'olor).
de şef al c a n t i n e i INTÍRZIERE...
ndial. I.A.C.R.S. Hunedoara, ce $
i proble- înseamnă cantina pentru Mai mullí cititori din I,
contém- constructori? oraşul Hafeg şi locaiită- i
file învecinate, abonaţi ai f
ific (ro — Foarte mult. înscam- ziarului „Steagul roşu" ţ
tura cu- o mincare bună, hrăni
toare, bogată în calorii, Petroşani, ne semnalează »
Festiva- servită zilnic aici, în can că ziarul se primeşte cu /
a! „c-î ii— mare întirziere, 4—5 zile, |
îiei“. tina mare, precum şi prin uneori chiar mai multe, i
u public microcnntinclc noastre am
studioul plasate !a locurile de mun Ciudăţenia este că zia- ?■
al Ka- rele „Steagul roşu" Pe- f
ii (co- că de pe platforma side troşani sosesc la c/i/oş- I
rurgică de la Călan, sec-
ţia de producţie indus cur/, la vinzarea cu bu- »
trială. A.C.H. etc. cata, in dimineaţa apa- t
ritiei; doar la abonaţi-\
0,00 Ha- Constructorilor— med!
îiueţii *
G,3o La
agricul
turii al ; mineare bună, Din orice unghi ai privi-o, Deva îţi apare ca un oraş al noului, modernului, frumosului arhitectural. . vin cu mare întirziere,
* Kela- Foto NICOLAE GHEORGHIU I Este un lucru care nu se ţ
8.00 Re- | poate soluţiona? In la- Î
i Curie-
1.00 Flu consistentă nat preocupări pentru o caţie (dacă există) nu s-a i voarea abonaţilor, fireş- }
or» Kăs- ' te... %
torilor ; mai bună cunoaştere de verificat niciodată în doi
ştiri ; către cei în cauză de la ani do zile ?
într-un C.S.H. a unor prevederi
Pu bl i ci I.M.M.R. Simeria nu nc-a SCHIMBAŢI FAŢA f
li ia pi- • In numărul .9 226 al ţinere, domiciliul copiilor ale legislaţiei. Altceva însă răspuns în nici un fel şi
T oci tl- — Citi abonaţi aveţi ? no surprinde. Vreme de era necesar un răspuns în PASAJULUI!
idval şi ziarului nostru am publi fiind stabilit la mamă. în •doi ani de zile Maria P.
Ilulctin — Peste 600 de con cat ancheta „Alocaţia este urma apariţiei articolului sensul dacă Mihai P. şi-a Frumoasa staţiune bal
>ill co- structori mănîncă zi dc zi un drept al copiilor". Re şi precizărilor făcute refe a încasat alocaţia în a- luat vreun angajament să
12,40 in cantina şi microcanti- ceste ' condiţii de încăl restituie copiilor şi soţiei neoclimaterică 1/aţa-Băi
jude. zumăm pentru cititori da ritor la faptul că alocaţia care a legalităţii. Ştim că alocaţia pe care a înca se bucură de tot mai
în nele noastre. Dar alte tele acestei anchete, pen se acordă mamei care are multă căutare. . Dar la
I „Cîn- sute de oameni servesc tru o mai bună înţelegere în îngrijire copilul doar atunci cînd se schimbă sat-o dar nu a dat-o.spre
13.00 De masa flotant sau iau mîn- a răspunsului pe carc-1 beneficiarul dc drept al folosinţă beneficiarilor ei Intrarea în localitate din
•jurnal; în cazul soţilor divorţaţi, alocaţiei se întocmeşte un spre şoseaua naţională,
pr;i ra care acasă. Zilnic avem publicăm, cît şi a scurtu am luat măsura sistării de drept şi dc fapt. în de multă vreme trecerea
te fru- trei feluri de meniuri, in lui comentariu ce-1 va în dosar în care trebuie să caz de refuz do restituire,
te-a soţi. plăţii şi a recuperării su apară clar situaţia mamei, peste pasajul de cale fe
•jurnal; clusiv dietetic, cu trei fe mei primite necuvcnit. Măriei P. trebuie să i se rată necesită eforturi din
16,40' luri de mincare. în anchetă s-a plecat de Pentru evitarea unor situa a tatălui, a copiilor. Din asigure posibilitatea de a partea conducătorilor au
p; i7,on la sesizarea Măriei P., în acest dosar trebuie să fa se adresa în termenul pre
0 An- — Astăzi, de pildă, ce cadrată la secţia Prelucra ţii asemănătoare cazul a că parte şi adeverinţele to pentru că nimeni nu a
18,00 Ie oferiţi constructorilor ? fost prelucrat cu întreg necesare din care să re văzut .de lege instanţei mai pus intre linii sau
etin de rea deşeurilor metalice din personalul care are atri judecătoreşti, aşa cum am pe lingă ele o lopată de
temelia — Supă dc fidea, iahnie Simeria, a C.S. Hunedoara, zulte că celălalt soţ nu sfătuit-o în finalul anche
COIl- de fasole cu carne de căreia i s-a reţinut aloca buţii în stabilirea şi a. încasează alocaţia copii pietriş. Cel care se o-
munis- porc, salată de varză, chitarca drepturilor de lor, fiind astfel exclusă tei noastre. Concursul în cupă de întreţinerea căi
19,30 ţia de stat pentru copilul treprinderii ar fi salutar lor ferate au obligaţia
atenţie gogoşi. Ţinem perma rezultat din căsătoria cu alocaţie de stat în C. S. posibilitatea plăţii duble.
diojur- Mihai P., copil încredin Hunedoara". Mai ştim că dosarele de pentru scurtarea drumului să Intervină pentru a
lorma- nent cont de preferin Ne bucură că prin an alocaţie se verifică perio înţelegerii între doi oa schimba faţa pasajului.
La sii- ţele abonaţilor noştri, mai ţat ei spre creştere şi e-
zi în- ducare dc către instanţa cheta noastră am determi dic. Acest dosar de alo meni.
urnal ; cu seamă că unii mănîn judecătorească, în urma O PROPUNERE...
)oetic :
23.15 că la noi de peste 20, chiar despărţirii în fapt a so DIN POSTA SÀPTAMÎNII
; 23.55 30 do ani. ţilor. I s-a reţinut pe In cartierele de locuin
ştiri. motivul că şi soţul (de
— Servirea, comporta ţe din municipii şi oraşe
care nu e despărţită prin La prima vedere s-ar gropile de răcire lentă de şi grădiniţele combinatului,,
mentul personalului ? iar peste tot in munca lor sint amplasate, la locu
divorţ) a primit alocaţia părea că lucrătorii secţiei la laminorul de 800 mm, rile stabilite, containere
— Avem personal bun. de la I.M.M.R. In fina „Edil", din cadrul uzinei de pildă, au încheiat lu acordă cea mai mare pentru colectarea guno
cu îndelungate state de lul anchetei, cu ajutorul nr. 5 din C.S. Hunedoara, crările ce le-au fost în atenţie şi recuperării ma iului menajer. Este un
specialiştilor precizăm ca nu au un rol deosebit în credinţate tu 15 zile mai terialelor refolosibile, mai
serviciu în cantină. Flo- lucru bun. Neplăcut
il • ", drul legal care reglemen procesul de plămădire a devreme, la cuptorul de 5 cu seamă la cărămizi, este că acestea se
rian Ghitea, Emilia Chi- tează asemenea situaţii. metalului hunedorean. Ca lemn, vopsele.
i rica, Maria Breaz şi alţii. Ea anchetă, deocamdată, secţie auxiliară, este ade Aşa cum arăta subingi- ridică anevoie atunci
2DOA- no răspunde doar C.S.H. vărat, nu se allâ direct Edilii cei vrednici ne'rul Dumitrii Obarceanu, cînd sint pline. Cum ne
rüdina Dar, repet, întregul nos aflăm încă in plin sezon
- A) ; tru colectiv depune efor în a cărui subordine se pe platformele cu foc şeful secţiei, se disting zi * cald, in jurul celor care
lodern află secţia unde este în nestins de la oţelării şl tone de la turnătorie, la de zl in munca lor mun
car a) ; turi pentru a asigura zi cadrată Maria P., care a furnale, de la cuptoarele fel. Alte multe lucrări au citorii din echipele con nu se golesc la timp ro
Lui lui iesc muştele, se emană
zi în de zi constructorilor mîn- încasat necuvenit aloca adinei ale lamlnoarelor. finalizat in avans la lami- duse de Petru Popa, Gheor- un miros urit. Ce
bric) ; carc bună, gustoasă, ser ţia de stat. Iată răspun Dar şi ei muncesc cu multă noarele de sirmă nr. 1, 2 ghe Pleşa, Florin Florca, tăţenii care ne-au sesizat
(1 H), sul : „Menţionăm că to tragere de inimă, cu pa şl 3, la cele dc 650 şl 1 000 Elena Neoţu, Gheorghe
antic" vită în condiţii plăcute, siune şi răspundere, a- mm, la profila mici şi mij Pauleţ şi maistrul Petru — personal, telefonic şi
Por- atît aici, la . cantina mare, varăşei Maria P. i s-a plă prin scrisori — lac pro
açulul tit alocaţia pe baza hotă- ducindu-şi zi şi noapte locii, la culbutorul nr. 1 al Palcău. punerea ca aceste con
:an : cît şi în microcantine. rîrilor emise de instan contribuţia la creşterea secţiei de materii prime.
(ni) ţele de judecată, prin producţiei de metal in ma Lucrări de bună calitate VASILE GRIGORAŞ, tainere să Ile dezinfec
¡rn-tic 44 -' tate, văruite periodic.
mica : IOAN VLAD, care soţul a fost obligat rile secţii productive. La au efectuat şi la creşele corespondent (
Minc- corespondent la plata pensiei de între
Eca-
Mun-
: Oli-
pzat) ; Potrivit Legii nr. 5/1978 nirea integrală şi la timp
Bu- cu privire la organizarea a sarcinilor de plan, să
oçie); Afirmarea activă a democraţiei muncitoreşti
narea şi conducerea unităţilor realizeze conducerea «u-
Sa- socialiste de stat, oamenii rentă a întreprinderii, să
GE- muncii în calitatea lor de ia toate măsurile, oria
ccnu- revoluţionare în aplicarea legislaţiei muncii (I)
de proprietari ai mijloacelor dispoziţii obligatorii, pen
Loco- de producţie, de producă tru ducerea la îndepli
icia); tori şi beneficiari ai va atribuţii sporite tuturor Decretul 19/1986, care a eum şi trecerea acestuia tivul de -muncă, acestea nire a hotărîrilor adunării
*a lui
Jan- lorilor materiale şi spiri acestor organe de condu modificat Legea 12/1971 în trepte şi gradaţii su Lnfluenţîndu-se reciproc. generale a oamenilor mun*
feasa tuale poartă răspunderea cere colectivă au creat privind încadrarea şi pro perioare se face, în con Drepturile şi obligaţiile cii, ale consiliului oame
RIA : directă pentru conducerea cadrul organizatoric de movarea în muncă. Potri diţiile Legii 12/1971, nu persoanei încadrate în nilor muncii şi biroului
[scrla şi bunul mers al întregii participare efectivă a cla muncă se completează cu executiv al acestuia, pre
* ;■ în vit noii reglementări, pro mai dacă a absolvit şi un
CTA: activităţi în unitatea din sei muncitoare, a tuturor movarea muncitorilor cali- curs de ridicare a califi- drepturile şi obligaţiile co cum şi sarcinile stabilite
(l.u- care fac parte, pentru oamenilor muncii la con lectivului de muncă, ca de organul căruia îi este
Câ ru gospodărirea judicioasă şi ducerea nemijlocită a u- lităţile individuale deter subordonată întreprinderea.
ai).
eficientă a bunurilor ce le nităţilor. Adunările gene mină calitatea colectivului Dacă dispoziţiile superioa
sînt încredinţate spre ad rale ale oamenilor muncii şi invers. re sînt nesocotite şi se a-
ministrare, pentru creş reprezintă foruri demo Persoanele încadrate în duce o vătămare a inte
terea contribuţiei fiecărei cratice, de analiză şi de muncă au datoria morală reselor legitime ale co
unităţi la dezvoltarea ge cizie, liotărîrile acestora şi legală să respecte or lectivului de muncă, in
nerală a societăţii. In fiind obligatorii pentru ficaţi în categoriile 5—8 dinea şi disciplina la lo tervine răspunderea dis
fru- conformitate cu principiile fiecare membru al colec şi în categoria specială carii sau o altă formă de cul de muncă, să înde» ciplinară, materială, civi
aria- democraţiei muncitoreşti tivului. Participarea res perfecţionare profesională plinească toate sarcinile lă sau chiar penală, după
;enin revoluţionare, o a m e n i i ponsabilă a tuturor oame este posibilă numai dacă, organizată conform preve ce le revin, inclusiv cele caz. Pentru restabilirea
caţa. dosebit de îndeplinirea derilor legale.
5 la muncii au dreptul şi înda nilor muncii la conduce rezultate din dispoziţiile ordinii o parte din mă
îrlle torirea de a participa ne rea Unităţii implică însă şi condiţiilor prevăzute şi în cadrul colectivului de organelor de conducere ale surile prevăzute de lege
rinse mijlocit la elaborarea şi o temeinică pregătire po pînă în prezent de lege, oameni ai muncii dintr-o unităţii. Potrivit Legii 5/ pot fi luate de organele
. Iar ei şi-au însuşit şi o a doua unitate se ci’ează un sis
M şt adoptarea hotărîrilor şi litică, profesională şi cul 1978 adunarea generală a de conducere, dar în a-
răspund de aplicarea lor turală. meserie utilă unităţii — tem de relaţii integratoare oamenilor muncii confir numite cazuri competenţa
fermă în unitatea respec Ca o expresie a preo prin calificare, policalifi caracterizat prin existen mă anual în funcţie ca revine în exclusivitate
pve- organelor de conducere co
cu tivă. cupării constante a con care sau recalificare — ţa unor legături, interac drele din conducerea uni
5 a- Instituţionali« are a adu ducerii partidului şi sta stabilită de consiliul oa ţiuni şi interdependenţe tăţii. Organele de con lectivă.
zola- nărilor generale ale oa lului de perfecţionare con ducere răspund faţă de
iver- menilor muncii. La fel, complexe între persoanele CAROL PUPP,
slab menilor muncii, organiza tinuă a pregătirii profe cei care i-au cpnfirmat în
eaţă. rea de consilii ale oame sionale a personalului promovarea personalului încadrate în muncă, pre funcţie şi sînt oblicate de judecător
nilor muncii, acordarea de muncitor a fost adoptat şi muncitor în funcţii, pre cum si între ele şi colcc- lege să asigure îndepli- la Tribunalul judeţean