Page 18 - Drumul_socialismului_1987_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Elogiu limbii române Minerii
Telev
De ninge cu funingini pe cuvinte, Vin rînduri, rînduri, minerii, din
un glas îmi şopteşte: îndură! adine,
dar cîtă vreme le iubeşti pînă Ia purtînd cu demnitate menirea lor 13.00 Telex
uitarea de sine, de zgură de fauri, 13,05 La sfirş
să Ic curăţi pe toate. nestrămutatei glii ei dăruind lumina, mina
Să rămînă doar miezul de foc. la ceas de împlinire, izbînda lor 14.45 Săptămîi
Numai miere şi lapte. drept lauri 19.00 Tclejurn
Dor şi noroc. 19.20 TcJecncii
Arde ciulinii. Spinii să-i arzi. Iii, din adîncuri, urcă înspre noi, (color)
Priveşte prin verbe ca prin văpăi. în inimile calde, purtînd acelaşi dor, 19.45 Concurşi
Dczmiardă fîntîna din care-au băut prin fapte, împlinirea de vis a ţării lor, (io şl
toţi străbunicii tăi. şi-un drum deschis, spre nou, spre viilor. (le muz
Numai aşa vei fi izbăvit,
) Cartea lui Amundsen carte, din resursele inepuh iar albastrul doinelor va trece frumos românca*
zabile ale culturii. Ceeo
maia —
ce e evident şi în finalul în privirea copiilor - ,r ■ DOINA-FLORENTINA Selccţiun
c
filmului, în discuţia aceea printr-un fluier de os. PAGNEJER tacolul d
Am revăzut zilele tre­ bordul unui avion, por­ imaginară cu Umberto No­ Cenaclul literar 20,40 Film art
cute Cortul roşu într-o neşte singur în căutarea bile, supravieţuitorul, chi­ IONEL AMÂRIUŢEI „Panalt Istrati" Petroşani „Nes tom:
sală aproape goală. Lipsa celor dispăruţi. Generozita­ nuitul de remuşcărl şl lă­ 22.20 Tclcjurm
de afluenţă a publicului te pe care o plăteşte cu untrice zbateri. Nu te mai
se explică probabil prin v'rbţa. Aterizînd lingă epa­ frămînta, nu eşti vinovat, În preajma deschiderii noii stagiuni
faptul că filmul a mal ru­ va dirijabilului Italia, el îi spune el italianului. A> IlgAPIf
lat pe ecranele mari şi constată că ceea ce luase avut doar un moment de la teatrele hunedorene
mici în urmă cu cîţlva ani. de sus, drept oameni vii, slăbiciune. Toţi avem. Nici
Ca orice film-dezbatere, el nu erau de fapt decît ca­ eu n-am pornit în căuta-L In această perioadă, tea­ pe care-l dorim tot mai • Octavian Bogdan, di­
merita totuşi revăzut. Prin­ davre îngheţate. P-opriu! rea ta din generozitate, ci trele hunedorene fac in­ căutat de publicul spec­ rectorul Teatrului dc es­ BUCUREŞTI
cipala revelaţie pe care său aparat e avarict. Eva­ din orgoliul de a fi soco­ tense pregătiri pentru des­ tator. Dorim, de aseme­ tradă Deva : „Noua sta­ dioprogramdl
ml-a oferit-o această reîn- luează situaţia cu o sti­ tit de toţi salvatorul riva­ chiderea în bune condi- nea, spectacole de calitate, giune pc care o deschi­ Buletin de .şi
tilnire a fost aceea că - cloasă luciditate : nu mai lului meu. Toţi avem mi­ ţiuni a stagiunii de toam­ care să fie apreciate nu dem în 19 septembrie a.c. ordinea zllai
deşi, în sens strict, filmul cile noastre zăcăminte dq nă. Activitatea acestora numai de localnici, ci şi înseamnă pentru Teatrul tură; 7,00. I
7.30 Azi, Sil ((.■'
narează eşecul din 1928 al meschinărie. Nu asta q *i este puternic stimulată de de critica de specialitate, de estradă din Deva relua­
presei;
expediţiei polare a lui însă important, prietene. orientările şi indicaţiile dc către dramaturgi pe rea revistelor de mare vista melodiile
rul
Umberto Nobile — pivotul Important e ca viaţa noas­ secretarului general al care-i aşteptăm să fie mai succes „Show melodii ’87" letln de ştiri
său secret este Amundsen. tră, în întregul ei, să ră- partidului, preşedintele Re­ mult prezenţi aici pentru şi „Succesele revistei", (lien)a radio;
Expert în probleme arctice, mînă demnă de mîndria publicii, tovarăşul Nicolae efectuarea de documen­ precum şi o. Spectacolului comoara folclc
exploratorul norvegian Ro- poate decoîa, n-are ali­ şi frumuseţea acestei lumi, Ceauşescu, cuprinse în cu- tări în vederea unor vii­ pentru copii „Unde este Revista Iite
ald Amundsen a fost pri­ mente, nu se poate încăl­ Cortul roşu deţinea toa­ vîntarea rostită la Con-, toare scrieri dramatice, sau Bimbo?". în această pe­ 11.00 Buletin
cu
mul care a străbătut zi, nu poate comunica. în te premisele pentru a de­ greşul al III-lea al educa­ pentru a urmări montarea rioadă pregătim premieră asi­ 11,05 Din ţârii
pe scena noastră a unor
noua
cu
duitate
distanţa din Groenlanda în clipa aceea, printre res­ veni un pur şi simplist ţiei politice şi culturii so-. piese semnate de ci. Des­ „Revista are cuvîntul" pe <1,35 Medalion
ca
urmărit
cialiste.
S-a
Alaska şi care, în 1911, a turile risipite în jur, gă­ film comercial, de aven­ în repertoriul celor două chidem actuala stagiune un text aparţinând apre­ tic: Marius ■)
atins Polul Sud. în 1926, seşte o carte. E poata turi. Regizorul Mihail Ka­ instituţii să fie incluse cu „Sîmbăta amăgirilor’ ciatului nostru colaborator Buletin dc : şi
-
împreună cu italianul Um­ cea mai frumoasă şi mai latozov — pe care-l iu­ premiere, piese şi specta­ de I. D. Sîrbu, autor caro George Mihalache, în re­ Publicitate ;
-
berto Nobile, survolează plină de semnificaţii sec­ besc nespus de acum trei­ cole de estradă în reluare s-a ridicat dc pc aceste gia lui Eugen Aron, din marea scenă a
Polul Nord la bordul di­ venţă din întregul film. Cu zeci de ani, de cînd cu cu bogate valenţe educa* locuri. Dintre premiere Bucureşti. Sperăm că şi De 1-
rijabilului Norge. lată însă cartea în mină, Amunăsen acel neuitat Zboară co­ ţionalc care să se bucure mai menţionăm: „Meşte­ această nouă revistă se juma. >j,.m r
că peste doi ani, cînd No­ se simte dintr-o dată Iii corii — Kalatozov deci a de o bună primire din rul" de Dumitru Dem va bucura de interes şi a- ră radio-tv.;
găro de p:
bile însuşi porneşte cu di­ niştit, la adăpost de panică ştiut să transforme tensiu­ partea publicului specta­ Ionaşcu, „Patru lacrimi" do preciere din partea publi­ 15.30 Dialogur
rijabilul Italia să cucereas­ şi deprimare. Dar cît timp nea epică în tensiune ideaţ tor. Redăm gîndurile cu Rozov, „Moda căsătoriilor" cului nostru statornic. Pen­ 10.00 Radiojuv
că Polul Nord, nu-l invită ar putea citi în acele con­ tică şi, întemeiat pe sim­ care conducerile, colecti­ dc Domerhet Maucham ş.a. tru sfîr.şitul anului, inten­ România, pi
bolul cărţii, să converi
şi pe Amundsen. Din va­ diţii ? N-are importanţă. tească un posibil film do vele celor două teatre pro­ La acestea se adaugă re­ ţionăm să montăm un trial conterap
nitate. Din aspiraţia se­ El ştie că de acum nu mai zbatere sterilă într-unui fesioniste de la Petro­ luările cu „Excursia" dc spectacol pentru copii — Buletin do.şy
muzical-coregra-
fantezie
o
cretă de a nu împărţi glo-> e singur : cartea îi dă o- de dezbatere fertilă. E, de şani şi Deva se prezintă Theodor Mănescu, t ¡„Timp Muzică , ri adu.
ria cu nimeni. Dar italia­ mului putere să înfrunta fapt, singura cale carp la acest nou început dc în doi" dc ’ Dumitru Radu fică". o stagiune care neavoastră;
Aşadar,
drum :
pentru
Popescu,
piesele'
nul eşuează în imensitatea cu demnitate şi moartea) poate satisface orizontul • Cornelia Stănescu, di­ copii „Glie Voinicul" de se anunţă plină de promi­ serii * milet
banchizelor. Şi atunci, deşi Iar Amundsen a fost un de aşteptare al spectato­ rectorul Teatrului de stat Mireca Florian şi „Iorgo­ siuni, ale cărei spectacole, ■*.v Sâptămînu
rănit în sentimentul său de produs al cărţii : curajul rului avizat, evoluat, al „Valea .Ţiului" Petroşani: van, fiul munţilor" dc nu ne îndoim, vor îi vi­ ternă şi int
camaraderie, Amundsen îşi său, competenţa sa, gene­ acestui sfîrşit de veac. „Noua stagiune înseamnă Nicolae Gherghef Reperto­ zionate do un număr mare 20.00 Radiojut
părăseşte milmita şi orgo­ rozitatea şi forţa sa moi pentru noi o posibilitate riul a fost astfel ales ca de oameni ai muncii, ti­ zică, Informa
Ea sn
21.00
lioasa expectativă şi, la rală şi-au tras sevele din RADU CIOBANU de sporire a prestigiului să răspundă tuturor cate­ neri si vîrstnici. 22.00 Iîadiojui
1 teatrului „Valea Jiului' goriilor dc vîrstă". MINEL BODEA Sport ; 23,00 î
tic ; 23,10 Mus
23,55—21,00
CRONICA LITERARĂ ştiri.
Scena si oamenii ei
t
I lie Măduţa „AUT SI SCrUIÎl“ Petre Sănduţ s-au apropiat diverse roluri alături do
7 y do teatru şi de genul spec-t actriţe, azi consacrate (Ana
tacolelor de muzică şi poe­ Ciontea, Camelia Maxim,
Cu o prefaţă densă şi nează dc altfel să înregis­ zie pentru că prin ele îşi Simona Galbenuşe), fiiri-
pătrunzătoare, scrisă de treze obiectiv. Prezenţa exprimă şi trăiesc pasio­ du-le partenerul ideal. în V. ii # As.
Don;
Şt. Aug. Doinaş şi cîteva verii nu prilejuieşte trăiri, nat convingerile, prin ele „Mansarda", „Povestea ce­ tri. ., (Arta);
rica
referinţe critice aparţi- sincerităţi spontane, ci o comunică emoţional cu pu­ lor patru căciuli", „Deş­ RA : Recital
nînd, în majoritate, unor aminare a evenimentului, blicul, regăsindu-se în cli­ teaptă pământului", „Pre­ cu pitici (M
critici din generaţia tînă- aspect pe care poezia îl matul de frumuseţe toni­ şul", „Talce, Ianke şi Ka- Parada Cha;
nă, volumul antologic rezolvă convingător în in- fiantă adusă din sursa de dîr", „Meşterul Manole", — B); Duel
PETROŞANI
„Aur şi scrum" propune terioritatca sa. Luciditatea, adevăr a vieţii şi redată „Boul şi viţeii", „Reface­ Bachus (Pari
texte pe care poetul Ilie naivitatea şi tristeţea ca­ artistic vieţii ca sursă. rea căsniciei", „Singura Bucureşti (7
Măduţa le-a socotit repre­ racterizează un eu care „Ion este un actor ma­ noapte a lui Manole" şi Toate pSnzel
zentative pentru cei a- mai arc iluzia că limbajul tur deşi e tînăr — apre­ în multe alte piese a in­ „Intîlnire î
(Unirea);
El
proapc douăzeci de ani însuşi ar putea consacra ION MERMEZAN ciază poetul Eugen Evu, terpretat roluri, tipuri u- PETRE SAND UT ţile albastre
care au trecut de la de­ clipa, oprind sau domo­ instructor la Casa muni­ mane îndelung şi minuţios (Cultural) ;
butul său editorial. lind „marea trecere". El Se numesc Ion Merme- cipală de cultură Hune­ Studiate, asumate cu exi­ tr-o fertilă, camaradereas­ Toate pînze)
Deoarece prefaţa şi re­ mai crede în capacitatea zan şi Petre Sănduţ. Doi doara. Primele taine în genţă. Băiatul cu ochi al­ că înfruntare de talent cu! „Intîlnire ¡1
ferinţele stabilesc con­ cuvîntului de a întemeia, colegi, .doi actori, două baştri şi mustaţa ca spi­ acesta, Petre Sănduţ esto (Euceafărul) in.
Copie
la
de
vingător profilul poeziei după cum are orgoliul do nume cu greutate în miş­ actorie le-a desprins teatru cul griului este un îndră­ tenace, cu o ţinută scenică rul); ANIb
de
la
animatorul
lui Ilie Măduţa, vom amin­ a afirma că „tot ceea ce carea artistică teatrală, Pavel Crişan. Nedespărţit mereu elegantă. Pentru el terina Teod<
ti doar că referitor la scriu, negreşit se şi întîm- hunedoreană. Talente vi­ gostit şi un răsfăţat al scena este un loc atît de citoresc); U
ver
poezia din „Aur şi scrum" plă".. Din această cauză, guroase, cu deosebit simţ de scenă de peste un de­ publicului. Pe merit! Ală­ familiar îneît în spaţiul ci BRAD: Tvvist
Ml
s-au evidenţiat stările con­ rostirea primeşte un aer al scenei, Ion Mermezan 'şi ceniu, a jucat cele mai turi de Ion Mermezan, în- sc regăseşte firesc în cele cureştilor (t
tradictorii ale unui eu solemn, aşa cum i se cu­ mai diverse ipostaze. Un ORAŞTIE ; I
predispus spre o trăire vine de altfel unui act actor pe care te poţi ori- haiducilor i
nereţinută a bucuriei . în dorit esenţial : „Şi să ne eînd bizui. Părtaş substan­ lamandra (1
OAGITJ-BAl
faţa naturii, urmată însă spunem : încă nu - se-ntîm- ţial al succeselor teatrale' şu impcrliil
de o melancolic pe măsu­ plă/- Nimic ireparabil, încă cultură); II
ră. Dacă ideea se reţine, vin/ aromele pădurii : lin­ ale casei noastre de cui-, tenent Bulil
ca suportă însă cîteva gă tîmplă". . ... ; tură, fie ca actor, fie ca BRAZI: Reî
nuanţări, care scot poe­ Să amintim apoi o vi­ recitator în spectacole de Surcoüf; C
darir. ’ 1 se I
zia de sub zodia unei sin­ ziune care depăşeşte con­ poezie şi muzică, Petre do cultură)
cerităţi organice, orientîn- diţia unei poezii pastelis- deţine, ca şi Ion, lauri Toate pînzt
d-o spre scriitura străbă­ te ; unele metafore au va­ republicani în multe din a IlI-a) *
tută de un fin, dar sesiza­ loare referenţială nu în ediţiile Festivalului naţio­ Atlantic (M;
Luptătorul
bil rafinament. Ceea ce nal „Cîntarea României". mina); GIR
s-a considerat a fi bucu­ universul concret, natu­ Colegi de muncă — unul ţa cu mor.
ria şi îneîntarea. ochiului rist, ci într-unul cu evi­ subinginer .iar celălalt lă­
dente sugestii mitice : „Cu
in faţa formelor unui ceas
solar nu este, în fond, gesturi obosite, cu negaţii/ cătuş, în aceeaşi între­
decît o figură, care pune Cad frunzele din ram foş­ prindere („Vulcan") din
Hunedoara — şi de scenă
în evidenţă stările de tris­ nind mereu/ Sînt tot mai
teţe sau melancolie. Moti­ copleşit, sub vaste spaţii/ Ion Mermezan şi Petru Pentru na
vul verii nu este însoţit Dc umbra veştedă a unui Sănduţ îşi afirmă prin fl frumoas.
de o trăire corespunzătoa­ zeu". într-o poezie în fiecare rol încrederea în mai mult i
re, dimpotrivă, este evident care limbajul este apro­ destinul artei pe care o va sufla
sud-
contrastul dintre imagine piat de al tradiţiei, Ilie servesc cu convingerea că est şi mini
turile
şi starea interioară : poetul Măduţa decupează atent răspund chemării de a F prinse întri
însoţeşte imaginea verii fragmente din real, mici părtaşi la educarea este­ do iar cele
de sentimente de toamnă, sărbători ale bucuriilor, 23 şi 30 gr
deoarece o descifrare, prea înfiorîndii-se însă de pre­ tică, la formarea bunului La munt
lucidă uneori, a semnelor zenţa copleşitoare a în­ gust, la elevarea spiri­ îi predomir
„textului" lumii sesizează tregului. Ansamblul de dansuri „Getusa“ — unul dintre colectivele artistice prestigioase hu- tuală a publicului. cu cer vai
va sufla
destrămarea dincolo de nodorene. Foto N. STOIC AN est.
coca ce ochiul se înverşu­ MIRCEA MOŢ LUCIA LICIU