Page 2 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 2
"'-’q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Răspundere, competenţă, înconjurată de pomi şi
Deva. O clădire cochetă
spaţii verzi, situată pe
eficienţă strada 23 August, nr. 58. T elevi:
Aici, funcţionează cu bune
rezultate biblioteca me
(Urmare din pag. 1J nua îmbunătăţire a indi dicală a Spitalului jude 20,00 Telejurnal
celui de utilizare a maşi ţean. Baza materială cu 20,15 Teatru n
a producţiei nete — 102,5 nilor şi utilajelor. prinde un bogat fond do „Păienjcni
la sută, a productivităţii — De bună seamă, des cumentar : peste 45 000 de Everac.
Reducerea costurilor de producţie muncii — 114,4 la sută, pre ceea ce s-a făcut şi volume de specialitate din Kegia art
(cărţi
medicale
şi
întreprinde
ca,
pentru
se
depăşiri
la
importantele
reviste
gen Todo
reparaţii pentru terţi şi Intr-adevăr, marile capaci ţară şi de peste hotare). 21,55 Telejurnal
. (Urmare din pag. 1) — desfacere,, prin scurta treprinderea de bere Ha piese turnate ar fi doar tăţi de la I.P.S.R.U.M. De
rea duratelor de staţionare ţeg sînt hotărîţi să le cîteva dintre ele. va să-şi dovedească tot mai Rodnica activitate des-
cordu la întreprinderea de a mijloacelor de transport amplifice continuu, în în- mult eficienţa ar putea făşurată de cele două
berc Haţeg realizării indi la încărcare—descărcare şi tîmpinarea Conferinţei Na — Din perspectiva a- fi spuse multe lucruri bibliotecare, Gafina Hriş
catorilor de plan, cu la aprovizionare directă şi ţionale a partidului şi cestor rezultate se poate bune. Rezultatele şi expe că şi Ana Baleâ vine în
accent sporit pe relaţia folosirea lor în sistemul aniversării a 40 de ani de vorbi de conturarea unor rienţa dobîndite de or sprijinul celor peste 500
calitate — eficienţă a în plin-plin, extinderea trans la proclamarea Republicii, experienţe bune, a unor ganizaţiile de bază de. la de cititori — cadre mcdico- BUCUREŞTI
tregii activităţi, aşa cum a portului pe calea ferată, să încheie acest al doilea forme şi metode rodnice uzinarc, lăcătuşi, secţia sanitare şi personal teli- dioprogramul <
indicat secretarul general care permite expedierea an al cincinalului cu pla în munca organelor şi or reparaţii, dovedesc acest nico-administrativ de la Buletin do ştir
al partidului, tovarăşul unor cantităţi mai mari nul îndeplinit exemplar ganizaţiilor de partid ? lucru... ordinea 7.ilei i
Nieolae Ceauşcscu, şi la de marfă în condiţii de la toţi indicatorii.' Ei — Fără îndoială că da. — Dar nu-i suficient. tură; 7,00 Iţi
şedinţa Comitetului Politic eficienţă ridicată, încadra solicită însă din partea Căutările şi eforturile De altfel nici nu sîntem DIN ACTIVITATEA 7,30 Azi, In ţ:
Executiv al C.C. al P.C.R. rea strictă în normativele I.C.A.A.P.A. Deva mai noastre în abordarea şi mulţumiţi. Nu putem fi Intimplnăm cu
din 21 august a.c. „Alte de mijloace circulante, ur multă . înţelegere şi conlu afirmarea ui>or modalităţi mulţumiţi, din moment ce BIBLIOTECII ccsc Conferi
măsuri şi preocupări pri mărirea atentă şi respon crare privind livrarea mereu perfecţionate şi a- realizăm încă un indice MEDICALE naiă a partid)
vind diminuarea costurilor sabilă a modului de materiei prime la para daptate sarcinilor concrete inferior celui planificat. Revista presei
de producţie, pe care le execuţie a reviziilor şi metrii prevăzuţi do STAS, din ateliere, secţii sau — Care sînt cauzele ? rlerul melodiii
materializăm zi de zi în reparaţiilor, de folosire a iar din partea organelor domenii de activitate au Buletin do şt
munca noastră — adaugă materialelor şi pieselor de comerciale ale judeţului dus la o accentuare a — în cca mai mare Direcţia sanitară, Spitalul Răspundem i
ec. Gheorghe Vâju, direc schimb, de economisire a nostru o mai bună cola competenţei organelor şi parte ele ne aparţin. Co judeţean, bolnavi inter lor ; 10,05
torul comercial al între materialelor auxiliare". borare în preluarea berii organizaţiilor de partid în mitetul de partid şi con naţi aici, cadre medicale pionierilor ; 10,
prinderii, sînt reducerea Raportînd frumoase rea — de o calitate tot mai conducerea întregii munci siliul oamepilor muncii, de la circumscripţiile sa pro|i do muz
cheltuielilor de circulaţie lizări pe opt luni din an, bună. Este în folosul efi politico-organizatoricc şi e- organizaţiile de masă şi nitare din municipiul De Iară; I0,t5 l
în sectorul aprovizionare oamenii muncii de la în- cienţei muncii tuturor. conomico-sociale. Este im obşteşti, toţi ceilalţi fac va şi din întreg judeţul
portant că a crescut exi tori cu răspunderi concre Hunedoara. Cercetătorilor 11.00 Buletin -
te nu au reuşit să rezolve interesaţi li sc pun la dis 11.05 Univcrsita
genţa adunărilor generale, 11,25 Din cînt
liste
bibliografice,
anali
capacitatea
de
lor
Eforturi susţinute ză, implicarea mai organi toate problemele. Nu sînt poziţie alte materiale do dansurile p
puţine şi nici uşoare. Dar,
şi
cit
că a învăţămîntului poli organizarea superioară a cumentare de care au 12.05 Revista ni
(Urmare din pag. 1) Mintia, două adăposturi producţiei, întărirea disci nevoie. Elevii Liceului sa dio ; 12,33 Dir
pentru porci la Gelmar, tic, a tuturor formelor şi plinei tehnologico şi de folclorului; 13,
— în primul rînd rea hala agroalimentară din mijloacelor educative în muncă, a răspunderii ca nitar din Hunedoara cît şi 1 la 3 * Ra
medicii
judeţ
din
care
lizarea planului la apar Lupcni, reparaţia capita soluţionarea problemelor drelor, încărcarea la ca 15.00 Avanpren
tamente, mai exact spus lă la motelul Valea de majore ale producţiei. De pacitate a maşinilor şi pregătesc examene s-au dio-tv. ; 15,30
echiparea lor cu obiecte Peşti, avansarea montaju un real sprijin, în acest utilajelor, implicarea res dovedit a fi cci mai fideli „Cintarea Romă
sanitare şi aparataj elec lui de instalaţii şi echi sens, au fost şi sînt ana ponsabilă a compartimen şi permanenţi cititori ai Radiojurmil; li
tric, punerea în funcţiune pamente la dispensarul lizele zilnice, decadalc şi telor organizare, produc acestei biblioteci. zică uşoară de
a tuturor instalaţiilor a- din Uricani ş.a. După cum lunare efectuate la faţa ţie, a atelierului de pro Aportul bibliotecii a fost delean ; 17,00 1
ferente. Urmează asigu se poate constata din locului, acolo undo sînt iectare şi pregătire a fa deosebit do semnificativ ştiri ; 17,05 Ii
rarea cu căldură a obiec simpla înşiruire a lucră greutăţi şi probleme. De bricaţiei — sînt numai şi şi în reuşita manifestări econo- ' 'ă; 18,-
tivelor în construcţie, prin rilor, ne revine un volum asemenea, repartizarea tu numai ale noastre. lor ştiinţifice medicale ju serii etii
executarea reţelelor, punc considerabil de muncă. turor membrilor comitetu — Ce are în vedere deţene şi interjudeţene cît * Muzică, alor
telor şi centralelor ter Angajamentul colectivului lui pe secţii şi formaţii comitetul de partid pentru şi în pregătirea şedinţelor zică; 20,00 Ra
mice prevăzute. în al A.S.LM. Deva este de a de lucru, a cadrelor de eliminarea acestor nea bilunare do comunicări or 20,15 Memoria
treilea rînd, să finalizăm acţiona zi do zi cu dă- conducere pc cele mai im junsuri ? ganizate de Filiala jude românesc ; 21-,C
gestia dv. ; 22
lucrările de instalaţii la rivrc şi hărnicie în pro Secţia mecanică l a portante laturi privind Sntr-o oră *
investiţiile „alimentare cu ducţie, de a contribui ac C.S. Hunedoara. Ingine — Măsurile pe caro ţeană Hunedoara—Deva a
apă Jieţ" şi la miorohi- tiv, cu toate forţele, la rul viorel Curmăzan şl organizarea superioară a lc-am luat şi le luăm în Uniunii Societăţilor de nai; 23,00 Moi
tic ; 23,10 Noci
frezor
dro centrala Dobra I. Pe îndeplinirea exemplară a specialistul urmăresc Petru producţiei, omogenizarea continuare sînt multe. Ele Ştiinţe Medicale.
Gostian,
pro
lingă aceste obiective, tre planului de investiţii ce cesul de prelucrare al formaţiilor de lucru, mo au însă ca trăsături co zicală; 23,55-2-
tin de ştiri.
buie încheiate lucrările la revin judeţului pe anul unei piese la maşina de dernizarea procesului pro mune răspunderea, compe ION COTOI,
ferma de iepuri de la în curs. danturat. ductiv, au dus la conti- tenţa, eficienţa. corespondent
Td fNERfli
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA DEVA. : Corii
I-II
seriile
(A
eşti singur (Pe
NEDOARA: ]
grădina cu pi-
dern — sala A
O recoltă se strînge, alta se pregăteşte — Chaplin (Mo
dala B); Duci
căra); PXTRO.Ş
creţul iul Bac;
ring); O zi în
cu hărnicie şi răspundere maximă beso sper
(7 Noiembrie);
LU' Cu pi
(Cu al); VU
sută de mii pc
(Urmare din pag. 1) La C.A.P. Romos au fost şefa fermei vegetale la plicitate (Eu
amendate 130 ha, la C.A.P. C.A.P. Geoagiu. LONEA: vreau
ian, Aurica Baciu, Avram Vaidei 70 ha, la C.A.P. Ro- — Lucrăm cu cinci trac (Minerul) { AI .
Gruia, David Popa, Con moşel 50 ha, iar la CA..P. toare la afinat şi arături, Fierarul curajos
stantin Bărdan şi mulţi Pişchinţi 30 ha. în ceea ce la volanul cărora se află citoresc); UTtIC
alţii, caro şi-au terminat priveşte aplicarea îngrăşă Cornel Moga, Ioan Rusu, tino viaţa o
de recoltat suprafeţele ce mintelor naturale, s-au al Traian Rînzar, Emil Po- (Retezat); BltA)
muntelui de aur
le-au fost repartizate. cătuit formaţii complexe joni şi Crăciun Damian.
roşie); ORAŞTI
Duminică, în organizarea care se deplasează din u- — Cum se lucrează te ţiunca Topolii
consiliului popular şi a nitatc în unitate, scoţînd renul ? tria); Appasion
conducerii cooperativei, a gunoiul din fermele zoo — Destul de greu, din căra); GEOA-
Luptătorul cu si
avut loc o amplă acţiune tehnice şi împrăştiindu-1 cauza secetei. Dar se ară
do cultură);
la care au luat parte un pe ogoare. O activitate la adîncimea stabilită, 30 Millţianca .(
mare număr de oameni bună are formaţia ce ac om, şi toate plugurile sînt BRAZI: Epoca
tată; CALAN:
din sat la recoltarea car ţionează la C.A.P. Geoa- dotate cu scormonitori.
lacrimile tale,
tofilor şi a cepei după cul giu — alcătuită din meca O lucrare de foarte bu cultură); SIME
C.A.P. Geoagiu. In tarlaua „După grădină“, inginera' Doina Budoi verifică perma
tivator, acopcrii'ca şirelor nizatorii Viorel Şchiop, nă calitate la pregătirea nent calitatea executării araturitpr de toamnă. ia tul cu rişca (
cu furaje şi împrejmuirea Vaier Olea, Mircea Rînzar terenului se realizează la ILIA: Viaţă F
(Lumina).' G
bazei de nutreţuri. şi alţii. Ca urmare, la a- C.A.P. Romos. Solul era
Gobra Svj>- înto;
— La aceste activităţi ceastă unitate s-au admi bine afinat şi mărunţii. ncrui).
au luat parte, practic, toţi nistrat pînă acum 1600 Activitatea era coordonată
locuitorii apţi de muncă ai tone îngrăşăminte natura îndeaproape de Vaier O-
satului — sublinia Ioan le. Tm-portante cantităţi prean, şeful fermei vege iVREMEi
Necşa, primarul comunei s-au aplicat şi pe terenu tale, care ne-a spus :
— în frunte cu deputaţii rile unităţilor agricole din — Noi considerăm pre
Ivan Baciu şi Ileana Ga- Romos, Aurel Vlaicu, Cig- gătirea terenului un fac Pentru azi: V
ii frumoasă, f
vrilă. mău, Romoşel şi altele. tor de cea mai mare im variabil, mai n
noaptea şi <
In zilele următoare — în toate unităţile se ac portanţă în obţinerea de Vîntul va sufli
cum a stabilit biroul orga ţionează la pregătirea te recolte bogate. Dc aceea moderat din
Temperaturile
nizaţiei de bază — recol renului, atît prin alinarea acordăm o atenţie foarte vor fi cuprinşi
şl 14 grade, iar
tarea cartofilor se va in solului cît şi prin arături mare realizării unui pat xime între 23 !
tensifica în condiţiile evi adînci. Cele mai mari su germinativ de cca mai bu de. Izolat,
ceaţă.
tării oricăror pierderi de prafeţe afinate şi arate, nă calitate, dc către me
La munte, v
recoltă. pînă acum, sc află la canizatorii Florin Fodor, fi predominant
O lucrare specifică aces C.A.P. Aurel Vlaicu — 145 Petru Maniu, Cornel Popa, cu cerul varial
vor cădea ploi
tei perioade este sporirea ha, Romos — 110 ha, Ro I-Ierman. Zeii, Nieolae Coz- tor dc aversă,
de descărcări
rodniciei pămîntului prin moşel — 95 ha ş.a. în tar moi şi alţi oameni har Vîntul va sufla
Inginerul Vaier Opreau, şeful fermei vegetale de la C.A.P. Romos, consideră pre
aplicarea de amendamente laua „După grădină", stăm nici ce muncesc cu înaltă gătirea terenului ea pe o lucrare do maximă importanţă asupra viitoarei recolte, fapt cu intensificări
45—60 km/h. Lc
pentru oare urmăreşte permanent efectuarea acesteia în cîmp.
şi îngrăşăminte organice. do vorbă cu Doina Budoi, răspundere.