Page 21 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 21
IN LUMINA MĂSURILOR STABILITE DE CONGRESUL
PROLÎTO DTN TOATE T^mCË. UNIŢI-VA » EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE
Ne formăm pentru muncă în spirit
patriotic, revoluţionar
Ca delegat la marele tural studenţesc. Sub egi formaţia de dansuri, do
forum al educaţiei politi da acestui aşezămînt de cineclub, monologul satiric,
ce şi culturii socialiste am cultură activează cercuri cercul foto, corurile băr
trăit intens atmosfera în- tehnico-aplicative, politico- bătesc şi de cameră, gru
sufleţitoare a desfăşurării educative, artistice şi spor pul satiric, montajul lite-
lucrărilor lui sub semnul tive. Aici organizăm, bi- rar-muzical, dansul mo
ORGAM AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL P C mobilizatoarelor orientări săptămînal, activităţi în dern — titluri ce atestă
şi sarcini cuprinse în ma colaborare cu asociaţiile calitatea muncii cultural-
de
rostită
desfăşurate
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N gistrala cuvîntare Nicolae studenţilor comunişti de artistice sub permanenta
studenţi,
l
an, la cenaclul litcrar-mu-
de
t o v a r ă ş u
Ceauşescu. Congresul a a- zical '-Orizont", la cercuri îndrumare a organizaţiei
doptat cuvîntarea secreta le foto, radio-tv., de speo de partid, cu sprijinul c-
Anul XXXIX, nr. 9 271 MARŢI, 8 SEPTEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani rului general al partidului logic, de turism montan, fectiv al A.S.C., al condu
drept document programa la cineclub. Şi tot în clu cerilor facultăţilor.
tic al întregii activităţi po bul nostru organizăm dez Orientările secretarului
tbi litico-educative de dezvol bateri pe teme ştiinţifice, general al partidului, date
tare a conştiinţei revolu de etică, expoziţii de artă la tribuna celui de-al III-
/SC*. ţionare şi formare a omu fotografică şi artă plastică, lea Congres al educaţiei
îl HfîiMPiISREÂ CSHTFfîtSTEf HATfÔ3ftt£ k PARTfDUUJf lui nou, de înflorire a cul gale dc filme, etalarea u- politice şi culturii socia
m U U PROCLAMAREA REPliBUCil turii socialiste. secretarului nor materiale cu valoare flecţii şi analize profunde
liste, ne îndeamnă la re
Şl ÂHIVERSÀRH A 48 DE ARI
documentară culese în ex
îndemnurile
m m m È m m m m m m m m m m m Ê Ê i general al partidului pun pediţiile speologice sau în pentru a da activităţii de
formare
excursiile
a
tinerilor
aici
în faţa Consiliului U.A.S.C.
un
montane,
din Institutul dc mine Pe organizăm plăcute seri conţinut nou. El vizează
troşani sarcini sporite pe muzicale. educaţia materialist-ştiin-
linia pregătirii studenţilor Pe scena amplului fes ţifică revoluţionară, mo-
Activitatea de reparaţii şi recondiţionări pentru muncă şi viaţă, tival al muncii şi creaţiei ral-cctăţenească a studen
pentru că fiecare absol „Cîntarca României" stu ţilor, o reală implicare a
vent al institutului nostru denţii din Petroşani au acestora în viaţa social-
sub semnul calităţii şi eficienţei trebuie să se dovedească dus mesajul artei noastre economică şi cultural-edu-
cativă a Văii Jiului. Avem
în producţie un bun spe
noi, ca şi tezaurul folcloric
cialist miner, dar şi un generos valorificat, preo forţa necesară şi entuzias
De la an la an, activita îl punem pe calitate şl efi tea este temeinic organi om politic care să desfă cupările lor frumoase din mul tineresc pentru ca
tea Secţiei de producţie cienţă. prin rccondiţiona- zată şi condusă, fiecare co şoare permanent o muncă cercurile tehnico-aplicati studenţii Institutului de
industrială Haţeg — din rea unui volum cît mai lectiv avînd atribuţii pre educativă cu oamenii. O ve. Avînd drept deviză mine Petroşani să se for
cadrul A.C.H. Rîu Mare- mare şi mai divers de pie cise şi străduindu-se să şi formă prin care urmărim calitatea, ci au Urcat pe meze buni specialişti, în
Retezat — s-a dezvoltat şi se de schimb şi subansam- le îndeplinească exemplar, formarea în spirit patrio cel mal înalt podium în spirit patriotic, revoluţio
modernizat. Atelierele au ble, prin economisirea se "întrucît pe amenajare, în tic, revoluţionar a studen întrecerile republicane, cu. nar.
fost echipate cu noi ma- veră a materialelor cu ca aval, spre Haţeg, se exe ţilor o constituie atrage cerind în ediţia a Vl-a a
şini-unelte şi instalaţii, re lucrăm. în perioada ca cută un considerabil vo rea unui număr cît mai festivalului zece titluri de ALEXANDRU TRUŢÂ,
personalul şi-a perfecţio re a trecut din acest an, lum de lucrări terasiere, mare dintre ei la activi laureat pentru trei locuri preşedintele
nat continuu pregătirea deşi am avut de executat de către mai multe antre tăţile politico-educative şi I, trei locuri II, trei locuri Consiliului U.A.S.C.
profesională, producţia a lucrări multe şi importan- prize de construcţii hidro cultural-artistice caro se ITT şi un loc IV pe ţară. Institutul de mine
crescut, a fost adaptată ra energetice şi activitatea desfăşoară la clubul cul- Sînt titluri cucerite de Petroşani
pid, din mers, noilor ce noastră este amplă şi di
rinţe de pe amenajarea S.P.I. HAŢEG versă, trebuind să repa
hidroenergetică a Rîului răm multe excavatoare şi
Mare. „în ansamblu, mun buldozere de mare capa-
ca noastră înseamnă repa te, ne-am îndeplinit şi de ■ citate, alte utilaje, să le a-
rarea tuturor utilajelor, păşit prevederile de plan. duceni, dacă se poate, u-
agregatelor şi instalaţiilor Sigur, mai avem greutăţi, nelo îmbunătăţiri, adap
din dotarea şantierelor — neajunsuri, însă le rezol tări, să le redăm cît
ne spune ing. Zeno Hăl- văm şi ne străduim ca mai repede în circulaţie —
magi, şeful S.P.I. Haţeg —, activitatea să se deruleze relevă maistrul Nicolae
de la buldozere şi excava fluent, ca agregatele şi u- Iordachc, şeful atelierului
toare pînă la clementele tilajele să stea cît mai pu de reparaţii utilaje tera
hidraulice din componen ţin în reparaţii, dar să siere. Oamenii au învăţat
ţa unor maşini şi la mo plece în condiţii cît mai şi ştiu acum să lucreze tot
toare electrice de diferite bune de funcţionare". mai bine, sînt interesaţi
mărimi. Accentul princi în toate atelierele — de de calitatea reparaţiilor,
pal în tot ceea ce facem reparaţii utilaje terasiere se străduiesc să recondi
şi de reparaţii electrice, ţioneze şi să asimileze cît
de confecţii metalice şi mai multe piese şi suban-
de prelucrări mecanice, de
Cu toţi indicatorii reparaţji utilaj minier şi DUMITRU GHEONEA I.P.I.. Deva, secţia de mobilă Brad. Eugenia Mâţlu şi Mariana Duma lucrează Ia
depăşiţi hidraulic şi de vibratori agregatul de aplicat furnir pe cunturi.
şi vulcanizare —, activita (Continuare in pag. a 2-a)
Colectivele dc muncă
ale atelierelor centrale
de reparaţii din cadrul • '» yş, i> !
I.A.C.R.S, Hunedoara V
acţionează cu dăruire % ' ţm
în producţie obţinînd k
lună dc lună însemnate Wf* ' - ;
depăşiri dc plan. Ast » s' '■ r ' '-VV, - î J.r-, . -
fel, în perioada care a
menii muncii de aici, Puternică mobilizare la recoltări şi pregătirea temeinică a producţiei anului viitor!
trecut din acest an, oa
siluind în centrul pre
ocupărilor buna organi Modul cum sînt organi pe ogoare şi se pregăteşte — Ce rol şi-au asumat" biroului comitetului comu Din brigada condusă de
zare a producţiei, utili zate, coordonate şi se des producţia de cereale păioa- comitetul comunal de nal de partid şi ai biroului Livius Tripa din Glodghi-
zarea cu eficienţă mă făşoară lucrările ce au loc se a anului viitor. Sînt partid şi consiliul popu executiv al consiliului leşti cei mai vrednici se
rită a capacităţilor dc pe ogoare la Cooperativa activităţi de mare răspun lar în buna desfăşurare a popular sînt repartizaţi pe dovedesc a fi cooperatorii
care dispun, aprovizio agricolă dc producţie din dere ce se cer efectuate sate şi pe lucrări, ajutînd Dorica Godineştean, Eu
narea ritmică cu mate Burjuc poate constitui un — in lumina sarcinilor cu concret la buna organiza gen Tripa, Lldia Burza,
rialele necesare au reu exemplu demn de urmat. prinse în cuvîntarea rosti C.A.P, BURJUC re a muncii pe ogoare. In Vasilc Furdui, Maria Mihu
şit să-şi depăşească sar — Toamna sînt multe tă de tovarăşul Nicolae fiecare seară analizăm şi mulţi alţii. Duminică au
cinile la producţia mar de făcut în agricultură — Ceauşescu la recenta Con cum se lucrează şi luăm început recoltarea cartofi
fă cu 19 la sută, la pie sublinia Tiberiu Burza, se sfătuire cu activul de campaniei agricole de măsurile ce se impun în lor şi brigăzile din Tisa şi
se dc schimb cu 38 la cretarul comitetului comu partid şi cadrele de bază toamnă ? vederea îmbunătăţirii ac Burjuc, conduse de Zoiţa
sută, la recondiţionări nal de partid, primarul din agricultură — într-un — De factori mobilizatori tivităţii. Avem grijă să se Orşa şi Elena Tudosin. în
piese şl subansamblc comunei. Trebuie strînse timp cît mai scurt şi la ai tuturor forţelor de care strîngă recolta în întregi urma maşinii de scos car
cu 46 la sută, la confec roadele ce au mai rămas nivel calitativ superior. dispune comuna. Membrii me, evitîndu-se pierderile tofi cu care lucra Ioan
ţii metalice cu 39 la su m twmtemmm wmm şi să se transporte cu o- Pauşeniuc, un mare număr
tă, la reparaţii curente perativitate la locurile de de cooperatori adunau tu
, cu 10 la sută, la repa- depozitare, să nu rămînă berculii în saci care erau
j raţii capitale în regie y > •; nimic peste noapte în transportaţi cu operativi
proprie cu 2 la sută — cîmp, să împiedicăm sus tate în magazia unităţii.
sporuri realizate mai ■i : tragerile. S-au luat toate măsurile
ales pe seama creşterii pentru a nu rămîne peste
din
agricolă
Unitatea
productivităţii cu 4 la Burjuc are de strîns re noapte, recoltă în cîmp.
sută. La aceste frumoa colta do cartofi dc pe 30 Pregătirile în vederea tre
se rezultate, care ne-au de ha, porumbul de pe 94 cerii la culesul porumbu
fost comunicate, dc că de ha, iar de sfeclă de za lui sînt încheiate, specia
tre maistrul Constantin liştii urmăresc îndeaproa
Diaconcscu, Erou al hăr de pe 30 ha. Recolta pe starea lanurilor pentru
Muncii Socialiste, şi rea cartofilor a început cu a se declanşa lucrarea la
caro vor fi majorate în cîtăva vreme în Urmă, pî momentul oportun, cu prio
cinstea Conferinţei Na nă în prezent fiind reali ritate în tarlalele ce vor
ţionale a partidului, un zate cinci ha. Duminică — fi însămînţate în această
aport însemnat au avut o zi cu o vreme foarte fru toamnă.
lucrătorii Stancu Vlădu- moasă în tarlalele nu
lescu, Ghcorghe Han- mite »Cantonul Glod" şl Se acţionează cu răspun
gan, Iacob Moraru, Ra „Ţarina Dobrei" se mun dere şi în direcţia punerii
du Tudorachc, Mircca cea eu mult spor. Combi- unei baze temeinice pro
Grigore, Cornel Fara, natorul cu care lucrează ducţiei de cereale păioase
Ghcorghe Muntcanu, E- Virgil Tudosin a trecut în a anului viitor. Ştefan Her-
meric Sima şi alţii. (Va- cruciş peste toată supra bei, şeful secţiei de meca
sile Grigoraş, corespon faţa scoţînd cartofii ce nizare, arăta :
dent) . Iu frunte cu preşedinta C.A.P., Marla Tillban, coope ratorli din Slncrai au ieşit la rămăseseră în pămînt du TRAIAN BONDOR
ecoltatul cartofUor de pe tar laua „Calea Streiului“. foto NICOLAE GHEORGHIU pă prima recoltare. Şi au
fost scoşi destul de mulţi. (Continuare in pag. a 2-®)
