Page 22 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI
Png. 2
Activitatea de reparaţii şi recondiţionări - Materializarea operativă şi eficientă a propunerilor
sub semnul calităţii şi eficienţei comuniştilor formulate cu prilejul discuţiilor individuale
20.00 Telejurna»
(Urmare din pag. 1) a Rîului Mare, acţionează ducţie o economie de 14 propunerile să devină un 20,20 Viaţa eco'
cu hotărîre şi înaltă răs lei, să ne depăşim sensi „în ce priveşte discuţiile Analizarea lor în comun 20,35 Imagini «Ji.
pundere muncitorească în bil. productivitatea muncii individuale — sublinia sprijin real în realizarea cu conducerea unităţii a coreea;* *.*.
samble: instalaţii hidrau vederea punerii în func şi beneficiul planificate". Maria Peteleu, secretara sarcinilor ? dat posibilitatea acordării Document.
lice, sisteme de rulare etc. ţiune a centralelor hidro organizaţiei de bază me- Dialogul purtat aici a unui sprijin concret în 20,45 Film arii*
„Glasul b
Şi avem rezultate pozitive, electrice de la Ostrovu Rezultatele bune din a- cano-energetic, din cadrul relevat o scamă de preo asigurarea cu comenzile Premieră
datorate bunei pregătiri şi Mare şi Păclişa. Se dă zor cest an au la bază, între întreprinderii de materiale cupări şi strădanii, deo necesare. în acelaşi timp, Producţie
conştiinciozităţi în muncă la terminarea cofragului „altele, după cum am reţi de construcţii Deva — pot potrivă din partea birou s-au stabilit căi precise rilor din
reeană
ale majorităţii meseriaşi- metalic pentru turnarea nut de la interlocutori, spune că am reuşit să lui, cît şi a celor care de folosire raţională a ma 21,50 Telejurnal-
şilor, între care se eviden pilelor la barajul de la Pă preocuparea consecventă purtăm un dialog des au primit răspunderi pen terialelor, de gospodărire 22.00 închidere?
ţiază Mihai Opric, Petru clişa şi la execuţia tubu pentru buna folosire a do chis, sincer şi constructiv tru urmărirea şi finaliza a lor cu maximă eficienţă. mului.
Ene, Mihai Căstoiu, Minus laturii de ventilaţie din tării tehnice şi a forţei de eu comuniştii. Acest lucru rea cu eficienţă a ideilor, Un număr mare de pro Mb’ "
1
Tomoni şi alţii". staţiile de acumulatori alo muncă, polideservirea uti ne-a dat posibilitatea for soluţiilor şi propunerilor puneri venite din partea C í N E M
policalificarea
lajelor
şi
Interesantă şi consisten celor două hidrocentrale, . forţei de muncă, străda comuniştilor s-au referit
tă, sub raportul calităţii la alte lucrări importante, nia pentru buna gospodă la asigurarea cu piesele
Poc
şi eficienţei, este şi munca în timp ce activitatea de rire şi valorificare a tutu VIATA DE PARTID de schimb.necesare. Gheor- , tria); DEVA: Viaţa
*•
celor din atelierul de pre reparaţii îşi urmează ror valorilor materiale ad ghe Maicr, Vaier Filip, (Arta) ; hui-
lucrări mecanice, condus de cursul neîntrerupt, sub ministrate de colectivul mulării unor concluzii cu venite din partea comu Ion Cornea — ca să ne re Desculţ in pai
subinginerul Ioan Voinea, semnul unei înalte calităţi secţiei. „Sîntem animaţi —- niştilor. Activitatea s-a zumăm doar la cîţiva — — A); Intourc
valoare
secretarul organizaţiei de şi eficienţe. „De altfel, sub conchidea Zeno Hălmagi o reală activitatea practică înviorat simţitor după au supus atenţiei biroului nilor (Moderni
seri
—
viitoare
portul
pentru
bază al secţiei. „Intr-ade linia Lia Georgescu, con — do îndemnurile şi indi a organizaţiei de bază, a adunarea generală care o scamă de modalităţi care (Flacăra); p)
văr, ne spune Ioan Voi tabilul şef al secţiei, în-. caţiile date de secretarul . colectivului, pentru îmbu a analizat şi stabilit mă să ducă la deservirea secţii Călăreţul cu: i
Protest
nea, întregul colectiv al treaga noastră activitate general al partidului, to nătăţirea muticii în diver surile necesare şi dome lor cu piesele de schimb ne ring); Noiembrie;
(7
secţiei, în frunte cu comu este subordonată acestor varăşul Nicolae Ceauşescu, se domenii. De aici şi niile prioritare de ac cesare reparaţiilor. Prom Curios şl dia
niştii, dă o atenţie majo criterii, urmărindu-se în la şedinţele Comitetului răspunderea de a milita ţiune. ptitudinea cu care s-a (Unirea); r.,ui
ră executării la timp şi de permanenţă ca toate lucră Politic Executiv al C. C.. ferm, de a acţiona cu Unul dintre aceste do acţionat, cu sprijinul co lele (Cultural)
(curca
Apaşii
cea mai bună calitate a rile — de reparaţii ş.i re al P.C.R. din august şi toate forţele pentru mate menii este aprovizionarea mitetului de partid al NEA: Eecţii.
lucrărilor de reparaţii şi condiţionări, do confecţii septembrie a.c. privind ne rializarea operativă şi cu agregate • minerale de întreprinderii, este relie pentru tata <
recondiţionări de piese, şi asimilări, celelalte — să cesitatea îndeplinirii exem eficientă a acestor con balastieră. Propunerile fă fată şi de faptul că, în PETRU. A: J)
seriile I şi ¡1]
colaborează în soluţiona se execute în timp scurt, plare a sarcinilor de plan cluzii". cute pentru îmbunătăţirea prezent, marca majorita resc); ANI NO
rea problemelor care mai de nivel tehnic ridicat şi pe acest an, la toţi indi Ce se face concret în activităţii în acest do te a pieselor de schimb mai preţioase
apar în producţie, ca şi cu acest sens, care sînt preo meniu sînt justificate de sînt asigurate prin efor rul (Muncitor
Cămin
CÂNI:
conducerile brigăzilor de cu cheltuieli cît mai mici. catorii şi conferirii unei e- cupările biroului, ale între faptul că trei secţii din turi proprii. familişti (R <
construcţii, pentru că, în- Aşa am reuşit, de la înce ficionţe cît mai ridicate în gii organizaţii de bază întreprindere lucrează cu Desigur, problematica re BRAD: Aceet
tr-un fel, şi noi sîntem co putul anului, să ne depă tregii activităţi economice. pentru ca propunerile co astfel de materie primă. ieşită din propunerile co (Steaua roşie)
da
autori ai obiectivelor ce se şim producţia globală cu Vrem să întîmpinăm eve Avînd în vedere acest muniştilor din organizaţia Sînt timid Mui
(Patria);
înalţă pe Rîu Mare. Repa- peste 20 milioane lei, să nimentele politice din luna muniştilor să prindă viaţă lucru, demersurile birou mocan o-energetic cu prile (Flacăra) ; l
în munca de fiecare zi ?
rînd mai repede şi mai înregistrăm la cheltuielile decembrie a.c. cu rezulta Se manifestă responsabi lui s-au axat în principal jul discuţiilor individuale BAI: Joi du
(Casa
bine utilajele şi agregate materiale la 1000 lei pro- te deosebite în muncă". litatea cuvenită pentru ca pe întărirea disciplinei şi este mult mai largă. Am ŢEG: de cnl
Mexica
le cu care se lucrează pe răspunderii faţă de reali putea menţiona şi propu Rivera (Daria
şantiere, contribuim la zarea sarcinilor stabilite, nerile privind îmbunătăţi Du-tc şi voz
urgentarea execuţiei noi în acelaşi timp, prin re rea condiţiilor de muncă, I şl II; CAI
(C
să
dansez
lor izvoare de lumină aici • Masă rotundă. La duite de Casa do cultură partizarea de răspunderi asigurarea cu energie ter tură' - SIMER
în Retezat". Clubul „Constructorul" din Hunedoara. Acţiu precise unor cadre se ur mică şi electrică a unită ca -eşul)
Şi în respectivul atelier, din Deva a avut loc ma nea a evidenţiat preocu măreşte asigurarea ritmică ţii, efectuarea din timp a pas. .ji (l
E
GHEŢARI:
pe lîngă realizarea şi asi sa rotundă pe tema: parea constantă a parti şi do calitate a agrega pregătirilor de iarnă, creş rul).
milarea unor piese de „Munca politico-educativă dului şi statului nostru telor necesare bunei des terea productivităţii mun
schimb, se efectuează o — formă principală de pentru afirmarea noului făşurări a producţiei. De cii şi a eficienţei econo
arie largă de recondiţio educare multilaterală a • '»Tribuna ideilor". mecanism econom ico-fi- remarcat în acest context mice, organizarea locu Loto
nări — rolo de buldozere, tineretului în spiritul e- Manifestarea, organizată nanciar în economia ţă un lucru bun în activi lui de muncă etc.
diferite repere din compo ticii şi echităţii socialis la Deva, a fost iniţiată rii, funcţionarea sa co tatea biroului. Faptul că, O marc atenţie se acor
NuniC'w'l« . :
nenţa pompelor de mortar te", organizată de Con sub genericul „Noi iniţia rectă, eficientă. imediat după formularea dă şi propunerilor ce vi tragerea din
şi a forezelor din carie siliul de educaţie politică tive de pace ale Româ propunerilor de c ă t r e zează perfecţionarea sti bric 1987 ;
ră —, prin care se reduce şi cultură socialistă din niei socialiste, ale pre- • Simpozion. Tot la membrii de partid s-a ac lului de muncă al birou Extr. I: -iii
simţitor costul reparaţii şedintclui său, tovarăşul Hunedoara a avut loc ţionat operativ, fără a se lui, al întregii organizaţii Extr. ii li
lor. Intre cei mai destoi cadrul T.A.G.C.M. Mani Nicolae Ceauşescu". Ac simpozionul „Măsurile şi pierde timpul. Aşa se face de bază. „Avem o eviden 40, 59 ;
Extr. a IU
nici muncitori din acest festarea a reliefat căi şi ţiunea, la care au parti orientările desprinse din că în prezent marea ma ţă clară a tuturor acestor 33, 40.
atelier i-am notat pe Pe mijloace do educare a cipat oameni ai muncii lucrările forumului edu joritate a propunerilor sînt propuneri — sublinia Ro- Fond total
tru Opîrlescu, Ioan David, 'tineretului în spirit mun din T.A.G.C.M. s-a bu caţiei politice şi culturii în curs de materializare, dica Somcşan, secretarul 419 785 Ici.
Ioan Sitariu, Ilie Avram, citoresc,. revoluţionar, al curat de un deosebit in socialiste", la care au cu rezultate tot mai rod- adjunct cu problemele or
Ioan Tobă. eticii şi echităţii socia teres. participat activişti cul diee în munca oamenilor. ganizatorice al comitetului !i»RONC
în această perioadă şi liste potrivit tezelor şi De asemenea, în ce pri
în continuare, în întîmpi- orientărilor cuprinse în • Dezbatere. „Auto- turali, reprezentanţi ai veşte realizarea confecţiilor de partid al întreprinderii.
narea Conferinţei Naţio cuvîntarea secretarului conducerea muncitoreas tuturor factorilor educa metalice pentru diverşi Membrii comitetului au Concursul
nale a partidului şi aniver că şi autogestiunea eco ţionali de pe raza muni beneficiari şi. pentru sec primit răspunderi concre tombric 1987
sării a 40 de ani de la general al partidului, to nomico - financiară, di cipiului. Au fost contu ţiile productive ' ale între te, pe organizaţii de bază • I. Steaua —
şi urmăresc în permanen
2. Poli. Tln
proclamarea Republicii, oa varăşul Nicolae Ceauşescu, mensiuni definitorii ale rate noi căi de îmbună prinderii, rcţinînd unele A.S.A. T.
menii muncii de. la S.P.I. rostită la Congresul al democraţiei noastre so tăţire a muncii cultural- propuneri care îi depăşeau ţă felul în care se acţio 3. C.SM Su
nează
pentru
aplicarea
Haţeg, alături de construc III-lea al educaţiei poli cialiste, revoluţionare" a educative desfăşurate la competenţa, biroul lc-a Flacăra
torii şi montorii de pe a- tico şi culturii socialiste. fost tema dezbaterii găz- nivelul municipiului. înaintat comitetului de lor". 4. „U“ Clu
F.C.M. B
menajarea hidroenergetică partid al întreprinderii. VALENTIN NEAGU 3. P' '•mo -
0. 1 Bac i
Victoria
7. Rapid Bu
Faza judeţeană a Concursului Puternică 3. Univ. Cr;
Petrolul
F.C. Arg
grupelor sanitare mobilizare . 9. Corvi nul
LI Bl
10. Ciori;
F.C. Con
11. Unirea F
Poli.
laş
ale Crucii roşii şi gărzilor patriotice 12. Gaz Met;
(Urmare din pag. 1)
Progi*csuJ
Ieri la Deva, în cadrul torilor, aceştia onorîn- 13. C.T.I.. Sif
„Săptămînii Crucii roşii" a du-şi prin rezultate bune F.C. Bilí-
Fond
avut loc faza judeţeană a dreptul de participare . la — La C.A.P. Burjuc se 1 128 793 dc
Ip
concursului grupelor sa faza judeţeană. Se poate află în brazdă şase plu 57 042 le i re
nitare ale Crucii Roşii şi deci vorbi de o bună guri cu care lucrează Ioan goria 1.
celor ale gărzilor patrio pregătire de masă a gru Pătruţ, Ioan Căleanu, Ioan
tice. pelor sanitare, atît a ce Blaj, Liviu Sîrb, Cristian
La această fază au parti lor din întreprinderi şi Crăciun şi Mihai Haida. 1 Vrea
cipat formaţiile clasate pe instituţii, cît şi a celor ale Se ară de dimineaţa de
primele locuri în cadrul gărzilor patriotice. vreme pînă noaptea tîr- Pentru az
concursurilor pe localităţi. Pe locul I, în cadrul fa ziu. Plugurile sînt echi fi în gener.
S-au întrecut în faza jude zei judeţene s-a clasat pate cu scormonitori, rea- cu cerul tei
Local vor ci
ţeană formaţiile sanitare grupa sanitară de Cruce lizîndu-se astfel o bună a- vor avea şi
de Cruce roşie de la roşie de la I.M. Paroşeni fînare şi mărunţire a pă~ aversă, îns<
ele
T.A.G.C.M. Deva, I.A.C.R.S. Vulcan, ea obţinînd şi mîntului. cărcări din
moderat
Hunedoara, I.U.M. Petro dreptul de a reprezenta în această toamnă, la vest. Temp
şani, I.M. Paroşeni, I.M. judeţul la concursul pe C.A.P. Burjuc se vor în- niino, vor fi
Lupeni, U.U.M.R. Crişcior, ţară. tre i„ « îs
C.S. „Victoria" Călan, „Mar Se acţionează în focar chimic. sămînţa cu orz 50 de ha, cele maxim
20 de grade
mura" Simcria, iar la gărzi Pe locurile II—III s-au iar cu grîu 200 ha. Ce mă
patriotice — formaţiile clasat în ordine, grupa suri s-au luat pentru des Ia munte
E.M. Deva, C.S. Hunedoa sanitară de la I.M. Lupeni făşurarea acestei lucrări îl instabilă,
noros
porar
ra, E.G.C.L. Haţeg, C.S. şi cea de la T.A.G.C.M. în cele mai bune condi ploi locale,
„Victoria" Călan, I.M. Bar Hunedoara—Deva. ţii ? vea şl cara
za, întreprinderea mecanică Cele patru menţiuni au — Avem deja pregăti să, însoţite 1
electrice.
Orăştie .I.P.S.R.U.E.M. Pe fost obţinute, în ordine, de te pentru însămânţat 100 cu intensiii
troşani. grupele sanitare de la ha, în care putem intra re de go I
Faza judeţeană a con „ M a r m u r a" Simcria, nord-vest.
cursului a probat un grad I.A.C.R.S. H u n e d o a r a , oricînd la semănat — sub Pentru ur
superior de pregătire a U.U.M.R. Crişcior, I.U.M. linia Maria Nicolae, ingi zile : vrenn
echipelor grupelor sanita Petroşani. nerul şef al unităţii. Au dominant varial
f
cerul
re, însoţite de o frumoa La grupele sanitare ale fost fertilizate chimic ICO cădea ploi •
să ambiţie de afirmare gărzilor patriotice, pe lo ha, s-au aplicat 1050 tone aversă, ins
competiţională. Dar din cul I s-a situat grupa sani îngrăşăminte organice. Am cărcări elec
colo de competiţie, cîştigul tară a gărzilor patriotice la începutu
modei
Vînt
real este cel obţinut în de la Combinatul siderur asigurat o bună amplasa rul nord-ve
re a culturilor, după pre
pregătirea pentru inter gic Hunedoara. Pe locu turllc mini
venţie în situaţii reale. rile II-III s-au situat gru mergătoare bune. Semănă- prinse în
Baremurilc realizate în ca pele sanitare ale gărzilor torile au fost reglate în aşa grade, 22 ia:
între
ş
drul fazei pe localităţi a patriotice de la Mina fel îneît să asigurăm o (Metooroloi
concursului au făcut difi Deva, respectiv de la în Peste obstacole „rănitul" este transportat cu densitate de minim 000 V.. Proneer
cilă departajarea câştigă treprinderea minieră Barza. necesară situaţiei reale. plante la metru pătrat.