Page 26 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
(Concluziile discuţiilor individuale -
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA Tei
-> factor dinamizator al întregii activităţi
20,CÍO Tele
Eforturi sporite la asigurarea furajelor Secretarul adjunct cu acoperă o largă arie do au adus în atenţia birou 20,15 V
lor ’
problemele organizatorice probleme şi preocupări de lui o seamă de probleme linii
al comitetului de partid maximă importanţă pentru care, prin materializarea Nic<
şi pregătirea însămînţărilor de la I.M.M.R. Simeria, Du munca de zi cu zi a oa lor, au condus la perfec la C
ţiel
activităţii
colecti
menilor. Rezolvarea lor a
ţionarea
mitru Stana, ne spunea că
tur!
în majoritatea organizaţii dat posibilitatea canaliză vului. în acest context, aş 20,30 Bul|
La cooperativa agricolă rativitate în baza furaje pe de Florica Lăpuşan, in lor do bază din această rii forţelor în direcţii prio sublinia doar două laturi „Soi
ele producţie din Valea ră. Am reţinut o suprafa ginerul şef al cooperativei, unitate s-au finalizat dis ritare, impulsionării activi esenţiale ale muncii noas Kep
Sîngiorgiului activităţile ţă de mirişte cc se va cosi, se efectuează în strictă cuţiile individuale cu co tăţii, valorificării superioa tre: sporirea calităţii repa 20.50 Elin
„E
ce au loc în această peri iar de pe cele 40 de ha conformitate cu tehnologii muniştii, ele relevînd con re a potenţialului de care raţiilor executate şi îmbu nim
oadă pe ogoare sînt bine cultivate cu trifoi în cul le, asigurîndu-se o bună cluzii de certă valoare dispune colectivul. nătăţirea continuă a acti Tel«
organizate şi coordonate, tură ascunsă vom aduna afînare a pămîntului. practică pentru munca de La un moment dat, de vităţii de recondiţionare şi Buli
pe
eforturile cooperatorilor şi încă o cantitate importan — Experienţa dovedeşte zi cu zi a oamenilor. exemplu, s-a simţit nevoia refolosire a pieselor de 4.
mecanizatorilor vizîncl re tă de nutreţ. că de modul cum se — Acum, cel mai im îmbunătăţirii aprovizionării schimb. Sînt, de altfel, şi duc
coltarea, transportul şi de — Ce cantităţi de furaje pregăteşte t e r e n u l de portant lucru este să ac tehnico-materiale. Dialo cele mai importante do 21.50 Tel«
pozitarea furajelor şi, tot s-au depozitat pînă acum ? pind recoltele ce se ţionăm operativ, cu răs gul biroului cu mai mulţi menii ale muncii oameni 22,00 Inel
odată, pregătirea terenu — 250 tone fîn şi 210 to vor obţine. De aceea, pundere pentru materiali comunişti a adus în atenţie lor noştri”. mul
lui în vederea însămînţă ne paie. Transportul aces acordăm o atenţie deose zarea lor în producţie — unele modalităţi practice Multe din sugestiile şi
rilor de toamnă. Nicolae tor furaje s-a făcut în ex bită realizării unui pat preciza interlocutorul. Şi, do acţiune. Iar dacă solu observaţiile care s-au for hp™«ss»
Bogdan, preşedintele uni clusivitate cu atelajele. germinativ de bună calita mulat în discuţii au vizat 1KA
tăţii, arăta : Mai avem fîn în. cîmp ce te — ne-a spus interlocu stilul de muncă al birou
— Nu avem de mulţi ani se aduce în aceste zile. toarea. Se ară la o adînci- VIATA DE PARTID lui. Ele au fost reţinute,
probleme cu asigurarea Prevedem, ca la fibroase me de 28—30 cm, plugu pentru materializarea lor BUCHI
necesarului de furaje pen să depăşim chiar necesa rile sînt echipate cu scor în general, putem spune ţiile propuse de Mihai desfăşurîndu-se o intensă dloprogr
tru animale. Nu vom avea rul înscris în balanţă. monitori, pămîntul e bine că facem aceasta. Multe Ştef, Dragalin Ştcfoni şi activitate politico-organi- 0,15 Sfat
nici în viitoarea stabulaţie, La unitatea agricolă din mărunţit. în acest fel pu dintre propunerile făcute, Viorel Dobra şi-au dovedit zatorică. Ea vizează mai Ua or«lii
cultură;
deşi anul n-a fost favora Valea Sîngiorgiului urmea nem baze temeinice recol din concluziile adunărilor eficienţa în activitatea pro buna planificare şi organi 7,30 Azi
bil obţinerii de nutreţuri. ză să se însămînţeze în tei de cereale păioase a generale în care au fost ductivă, aceasta se dato- zare a muncii, antrenarea Itevlsta
Tocmai de aceea am în această toamnă 40 de ha anului viitor, aşa cum ne-a analizate, au prins viaţă, re.şte în primul rînd ope mai responsabilă a cadre rierul i
Băspund
treprins o seamă de mă eu orz şi 85 de ha cu grîu. cerut secretarul general dovedindu-şi rodnicia şi rativităţii şi răspunderii lor tehnico-ingincreşti la 10.00 Bl
suri pentru a strînge toate Pînă în prezent mecani al partidului, tovarăşul eficienţa în strădaniile co eu care s-a acţionat. rezolvarea ■ problemelor, 10.05 Di)
sursele de furaje. Recolta zatorii Romulus Luţoi şi Nicolae Ceauşescu. în cu lectivului de realizare a „Sîntem o verigă impor creşterea exigenţei faţă de rului K
10,25 SO
rea suprafeţelor ocupate Stelian Măgurcan au efec vântarea rostită la recenta sarcinilor. tantă în tot ce se realizea cci ce nu-şi duc la îndc- folclorici
cu' trifoi şi lucerna ca şi Consfătuire cu activul de Că aşa este nc-au con ză în întreprindere — ne pl mire sarcinile, întărirea 10.45 Pul
a fîneţelor s-a făcut la tuat arături pe o supra partid şi cadrele de bază vins discuţiile avute cu spunea Petru Uricanu — disciplinei de partid, ur letin de
ra ţi sp
timp, producţia obţinută faţă de 80 de ha. Lucra din agricultură. secretari ai organizaţiilor secretarul organizaţiei de mărirea pînă la finalizare Soliyti d
fiind transportată cu ope- rea, coordonată îndeaproa- TRAIAN BONDOR do bază de la sectorul 2 bază nr. 10 întreţinere. a propunerilor făcute de 12.00 1
vagoane triaj, cu membri Tocmai de aceea, căutăm comunişti, implicarea mai 12.05 Arr
Emisiuni
de partid şi cadre de con permanent ca soluţiile şi fermă a tuturor membrilor 12.45 nit
COOPERATORI SI Mobilizare amplă, muncă ducere. Ele au reliefat fap concluziile discuţiilor in biroului la soluţionarea —«ui; li
’, A\
MECANIZATORI - tul că aici s-a înţeles în dividuale să se regăsească problemelor cu care se r -tv. ;
bună măsură rolul discu prompt în producţie. Ma «lin oper
UMĂR LA UMĂR responsabilă la recoltat ţiilor individuale în per joritatea celor 53 de mem confruntă organizaţia. «1c Alf
fecţionarea muncii, în creş 15,40 Mi
etnograf
La Cooperativa agricolă (Urmore din pag. 1) fort pregătite utilajele de terea contribuţiei comu bri ai organizaţiei noastre VALENTIN NEAGU Kadiojui
cifato ;
de producţie din Simeria, recoltat, iar parcelele unde niştilor la bunul mers al Nicolae
se află în plină desfăşura porumbul se strînge ma treburilor. Fotbal î
re recoltarea cartofilor şi nual au fost repartizate „Am căutat ca în cadrul 10.00 Or
porumbului, ca şi pregăti pe membri cooperatori. întîlnirilor pe care le-am tin de ,y
rea însămînţărilor de toam mecanizatorii Vasile Ifrim, avut cu membrii noştri de for?~4ii
na/,- ;
ionel Bugă şi Iloria Cutean
nă. Cooperatorii, mecaniza au efectuat-o înainte de Mai remarcăm şi preo partid — sublinia losif ’87; 21,01
torii şi specialiştii de aici, intrarea plugurilor în braz cuparea pentru strîngerea Onaca, secretarul organiza 22.00 O
însufleţiţi de orientările din cîmp şi punerea la a- ţiei de bază nr. 7 rotărie 23.00 Mo
Public»
dă, în aşa fel îneît îngră-
şi indicaţiile cuprinse în şămintele chimice să fie dăpost a tuturor resurselor — să se realizeze un nă muz
c u v î n t a r c a tovarăşu bine încorporate în sol. furajere. Astfel, zilnic cu schimb cit mai util de pă Buletin
lui Nicolae Ceauşescu, la Arăturile se desfăşoară plurile de remorci condu reri, deschis şi sincer, în
Consfătuirea cu activul de intens, în schimburi pre se de mecanizatorii Toan care să se avanseze pro
partid şi cadrele de bază lungite. Pînă ieri, de pil Tai’ţa, Petru Gavrilă, Ion puneri, să se formuleze ob
din agricultură sînt hotă dă, mecanizatorii losif Ră- Circo, Mihai Vasiliu şi servaţii. Am ajuns în acest l«:ü
râţi să 'efectueze aceste lu bulea, Martin Andacs, So Candin Ciocan transportă fel ca la finalizarea lor cu
crări în timpul optim şi rin Rad şi Augustin Rad fînul recoltat în brigăzile toţi cei 116 comunişti să
DEVA
la înalt nivel calitativ. Bri au încheiat lucrarea pe deţinem o bogată zestre de tria);
gada din satul Biscaria 150 do hectare. Boliolt, Păuliş şi Cîinel. idei şi soluţii, de conclu (Arta);
strînge cartofii din tarlaua Recoltatul porumbului La această operaţie sînt zii cu reală valoare prac Desculţ
au raită „Prundul Alexe", încă n-a început aici, dar mobilizaţi şi cooperatorii tică în multe laturi ale — A);
sinilor
ecoltînd pînă în prezent va începe la finele acestei cu atelajele. • Pînă acum activităţii colectivului. A- Âeropoi
patru hectare, iar cea din săptămîni ori, cel mai tîr- au fost puse la adăpost a- plicarea multora dintre a- /Plasări
Simeria Veche culege po ziu, la începutul celei vii proape 500 tone de fîn clin cestea nc-a permis pune .reţi
r u m b în tarlaua -Rîpa lui toare. în acest sens au cele 700 tone recoltate. rea în valoare a unor noi j):
Bumbu". rezerve, a unor experien (7 Nolc
In paralel — cum ne ţe bune, dar şi implicarea Carlos
(Unirea
spunea Petru Mateevici, ÎN FRUNTE LA RECOLTAREA CARTOFILOR mai hotărîtă a unor mem valele
inginerul şef al cooperati bri de partid în realizarea CAM :
vei — se efectuează arături Şi la Cooperativa agri şedinţele unităţii, iar prin sarcinilor încredinţate". rul); L<
pe terenurile ce urmează colă de producţie din Vnţa tre cei mai harnici coope Grăitor în acest sens sonal a
să fie însămînţate cu orz de Jos, se lucrează cu ratori se numără Pavel este faptul că pînă acum nova (î
şi grîu. Formaţia de me spor şi hărnicie la recol Siler, Traian Braica, Tibe- colectivul sectorului a rea LA : B
canizatori, alcătuită din tarea cartofilor. Lucrarea riu Feier, Roman Braica lizat toţi indicatorii de I-II (M
NOASA
Petru Cîmpeanu, Nicolae o realizează cooperatorii şi mulţi alţii. Se munceşte plan, existînd chiar o a- ţloasă i
Iar
între
numită
depăşire.
eltorest
Bălţatu, Viorel Chiş, Tibe- din brigada Tîrnava de cu hărnicie şi răspundere factorii dinamizatori ai ac Elena Benea şi Antoneta Popa sînt două lucrătoare de sul i
riu Pantiş şi Gheorghe Criş, din cele 11 ha culti pentru strîngerea în între tivităţii, cu o contribuţie la secţia croitorie a C.P.A.D.M. Brad. Ele pregătesc pentru BRAD:
Buha, se străduieşte şi vate cu cartofi fiind recol gime a recoltei, fără să se expedierea la beneficiar cel de al doilea lot de confecţii (Steaua
pentru export.
tate, pînă duminică seara, sporită se înscriu discuţii BARZA
reuşeşte să realizeze un pat cinci hectare. Activitatea piardă nici un tubercul. le individuale, mai exact
germinativ de bună cali este coordonată îndeaproa (DORU MIŢA, corespon materializarea propunerilor de ioc
nerul);
tate. pe de Viorel Braica, pre- dent). şi concluziilor acestora. Ele timid
Produse de calitate (Patria)
(i’Iacăr.
BAI: ¡s
(Urmare din pag. 1) — Se poate spune pe aur (
drept cuvînt că meseria HAŢEG
sînt specifice cooperatoa respectivă este „o artă ca terioasi
relor noastre sînt necesare re se face cu mult efort". Doamn
GALAX
pentru cunoaşterea sutelor De pildă, la un covor tip sper (
de nuanţe de culori, pentru -.Mureş", o cooperatoare SIMER]
„copierea" lor rapidă de pe trebuie să realizeze circa rolina
hîrtia milimetrică pe covo 80 cm pe lună. Avem însă Appasl«
rul propriu-zis. Se lucrea muncitoare care reuşesc să «V'jELA
.-„rlll).
ză la gherghef, simultan, producă în fiecare lună
cîte două cooperatoare. peşte un metru de covor !
Am avut însă şi comenzi — In final, tovarăşă vi
care au necesitat construi cepreşedinte, vă rugăm să
rea în atelierul cooperati enumeraţi cîteva coopera
vei a unor gherghefuri toare fruntaşe. Pentr
speciale, pentru 4 coopera / Xi predi
Amintesc, mai întâi,
—
toare. că avem 5 secţii de co cu ceri
—Sînt mulţumiţi bene voare orientale pentru ex noaptea t
Izolat
ficiarii de covoarele ofe port: cîte una la Ghelari se de
rite ? după-ai
— Sigur că da. în pre şi Teliuc, şi trei secţii la zona d<
Vîr
zent avem contracte cu Hunedoara. Din rîndul ce te. moc
la
firme din Itajia şi S.U.A., lor mai harnice coopera vestic,
iar în* viitor vom acţiona toare fac parte Avereta A- sificări
zona
pentru creşterea numărului mariei, Elisabeta Marton, pînă di
de ţări în care exportăm. Antoneta Schiopu, Ana Tempcr
Pentru aceasta pregătim Dinu, Ioana Smeu, Viole vor ii
noi modele de covoare, pe şi 13
care le oferim in contrac ta Gorga, Finuţa Axenie, maximi
do gra<
tare. Garofira Găitan,. Mariana lat cea
Recoltatul cartofilor se desfăşoară din plin şi la C.A.P» isăcia, unde pe tarlaua „Cot“ numeroşi cooperatori — Am înţeles că se lu Oancea, Violeta Popa, Ma- servicii
muncesc pentru încheierea strînge/ii recoltei pe cele 1.1 hectare, cît măsoară tarlaua. crează cu multă migală a- ria Vasiliu, Cătană Cătin- rescu).
ceste covoare.,. ca şi multe altele.