Page 27 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 27
II NR. 9 272 © MIERCURI, 9 SEPTEMBRIE 1987 Pag. 3
• C u r i e r s o c i a l — c e t ă ţ e n e s c ■
EVIZIUNS
urnal
orientări-
sarcinilor sub-
î de tovarăşul
te ccauşescu Calendaristic toamna a locuitori de paltoane, că pantaloni de schi, ghete
ngresul Educa- început. Dimineţile devin măşi groase, costume pen de munte. Avem schiuri
’olltice şi Cul-
Soclallste răcoroase, anunţînd sezo tru toamnă-iarnu. — aflăm de diferite mărimi — pre Din p o ş t a s â p t â m î n i i
rin azi. nul rece. Pe lîngă multe de la Marin Iancu, gestio ciza Elena Zaharia, res
i ’87“. pregătiri pe care le soli ponsabila unităţii. Aştep
taj (color) narul magazinului „Cora". tăm cumpărătorii pentru a TINEREŢEA... NONAGENARULUI
serial (color), cită acest anotimp sînt şi Cel puţin o dată pe săp
mpul să por- cele legate de completa evita aglomeraţiile de la
rroduc(le a rea garderobei cu veş tămână mă duc la depozi- iarnă. Gheorghe Străuţ, zis Mă- are şi ea o fată, pe Va statului însemnate cantităţi
ziunii din R.P. gureanu, ţăran cu gospo selina, care, la rîndul ei, de produse agroalimenta-
rla. Premieră minte adecvate sezonului. Am întîlnit în raidul dărie individuală in satul are doi băieţi, amindoi că re. Toată viaţa a fost ţă
ară. Episodul Hunedorenii cum o pot nostru la Hunedoara o ma Bulzeştii de Sus, a împli
Cînd vara se sătoriţi. A doua fată este ran, iar în timpul liber a
face ? şină care poposea de la nit 92 de ani. Nu a fost Rozalia. Are un băiat, pe fost şi lăutarul satului. Cîn-
rnal — Ne-am aprovizionat un magazin la altul şi dis niciodată la doctor, nu ştie Petru, strungar la Jimbolia. ta la nunţi şi la petreceri.
orea progra- Garderoba pentru tribuia ■ marfă. • ce este injecţia sau'alt me Petru are şi el o fată. A Şi astăzi, cînd ia vioara
i deja cu lenjerie de corp dicament. Coseşte şi astăzi, treia fată a nonagenarului din cui zici că auzi cio-
groasă, tricotaje din lină, — Sîntem de la I.C.R.T.I. participă la toate muncile este Rozeta şi locuieşte cu
costume bărbăteşti — toate sezonul rece Deva şi aprovizionăm as agricole din cadrul gos tatăl ei. Rozeta are un bă cîrlia. „In prezent bunicul
în sortimente, mărimi şi tăzi şi mîine magazinele podăriei sale, dă ajutor şi iat, care munceşte în gos nu lipseşte de la nunţi,
culori diverse. Am coman din nou in din Hunedoara — ne spu vecinilor. Citeşte ziare şi podăria tor care numără joacă uneori în rînd cu cei
dat şi pardesie, paltoane, ne Constantin Orvas, pri- cărţi fără ochelari, scrie o vacă, patru viţei, doi boi, tineri" — ne spunea nepo
înlocuitori de paltoane. mitor-distribuitor. Din ga tul său.
TI X: 6,00 Ra ma largă de articole pre cursiv, ascultă la radio şi doi porci, iepuri de casă, Multă sănătate, mulţi
il dimineţii; Trebuie să sosească — ne actualitate priveşte la televizor. A cres găini... In decursul anilor,
uediculul; 0,30 spunea Elena Stîngaciu, domină cele pentru sezo ani de viaţă, moş Străuţ I
zilei în ngri- nul rece care se apropie. cut trei fete. Mariţa, care Gheorghe Străuţ a predat (ION COŢOI, corespondent)
i, Radiojurnal; casieră la magazinul „A-
n t rn; MO dam". Pardesie, scurte îmblăni
a
sei; 8,10 Cu- te, ciorapi groşi, stofe, uni
idiilor; 9,OS — Avem şi ciorapi flau-
ascultătorilor; şaţi, fulare, tot în sorti forme şcolare, multe alte
b de ştiri ; Raid în municipiul le. Şi noi ne străduim să
ipertoriul co- mente variate — a com
ntclevizlunil ; pletat Nicoleta Pescar, vîn- Hunedoara asigurăm populaţiei o a- Aii fost în audienţă la redacţie
şi formaţii provizionare cît mai bună
B la sate ; zătoare la- raionul de ga
iitc; 11,00 Bu- lanterie. pentru perioada toamnei şi
J; 11,05 Lite- tele I.C.R.T.I. Deva şi aduc
il legii; 11,25 La cunoscutul magazin a iernii. • în audienţa dumnea îmbolnăvire, pînă la Dis siliului popular municipal
«zică uşoară; pentru copii „7 Pitici", con produsele solicitate de ...începută mai din vre voastră la redacţie aţi pre pensarul comasat nr. 1, si Deva în trimestrul III ©
in de ştiri ;
b corale; 12,35 dus de Marcel Agrigoroaei, cumpărători. Prin străda me şi mai bine ca în alţi zentat două probleme de tuat la mare depărtare de bună parte din fondurile
e versuri ; am văzut o adevărată bo niile întregului colectiv ani, acţiunea de aprovizio interes colectiv, tovarăşe cartier. necesare acestei lucrări.
noara folclo- Pentru a fi introdusă îsa
9e ;*•»■• 'a 3; găţie de mărfuri. De la ar reuşim să realizăm lună nare pentru sezonul frigu Constantin Avram. Prima Despre lucrările nece
*m ra- ticole pentru nou născuţi ros va creşte în intensita se referea la o seamă de sare pentru încălzirea şco fila de plan, consiliul popu
15 St .¡iuni de lună planul de desfa lii şi grădiniţei am discu lar trebuie să facă un re
rAnton Panii“ pînă la uniforme şcolare, cere. te zilele următoare. Condu lucrări necesare pentru ferat către noi în care să
Mendelsohn ; scurte îmblănite, încălţă cerile întreprinderilor co încălzirea şcolii cu patru tat cu tovarăşul inginer
Revistă de — Ce găseşte cumpără Alexandru Popa, şeful sec specifice obiectul lucrări-,
/folclor; 1C,00 minte... Iar gestionarul se merciale de profil, ale ma clase şi grădiniţă din car ţiei tehnic-investiţii a lor; reparaţii la încălzire
10.15 Publi- afla la primirea unui nou torul, iubitor al muntelui, gazinelor de specialitate tierul Viile Noi — Deva, pentru şcoala în cauză".
.25 Epoca în magazinul »Olimp" la Consiliului popular jude
şescu; 1C,45 lot de articole, cu deose dovedesc preocupare şi iar cea de a doua — la o ţean şi cU tovarăşul ingi Cea de a doua problemă
. cu minut ; bire pentru sezonul rece. . această dată?- posibilitate ca locuitorii a- ner Virgil Burtea, şeful am discutat-o cu tovarăşa
tril: * llulc- răspundere în această di
IMuzlcă, In- — Magazinul nostru s-a — Avem deja costume recţie. eestui cartier să nu mai secţiei gospodărie comuna dr. Elisabeta Bereş, direc
00: ""'Hdiojur- aprovizionat încă din vară de schi, bocanci de schi, fie nevoiţi a merge cu co lă şi locativă a Consiliului torul Policlinicii şi cu to
Agncultura popular municipal. Mai varăşul dr. loachim Oană,
:
¡ugestia dv.; cu pardesie, paltoane, în- hanorace, ghete cu patine, GH. I. NEGREA piii la tratament, în caz de
itr-o oră ; întîi redăm răspunsul re şeful secţiei balncologie-
poetic; 23,10 prezentantului organului fizioterapie a spitalului ju
3.15 Noctur- local. deţean. Iată răspunsurile :
23,55—21,00 vedit în acest caz un dez pînă la data de 30 sep
do
„Cunoaştem
această
Uri. voltat simţ al responsabi tembrie 1987. De aseme rinţă a cetăţenilor cartie Dr. loachim Oană: „în
DIALOG lităţii civice. Dar, ne între nea, se confirmă că sînt rului Viile Noi şi dorim localul situat în apropie
Baia
dispensarului
Sărată,
infiltraţii de apă în băi şi
băm noi, ce fel de simţ al
IA! responsabilităţii au mani pe coridoare de la coloa să-i dăm o rezolvare favo rea cartierului Viile Noi,
rabilă.
Ne
sînt
necesare
®S?SEE88H nele de scurgere a apei avem posibilitatea să ofe
festat cei ce supraveghea două lucruri pentru aceas rim spaţiul necesar adec
SESIZĂRI - SOLUŢII ză lucrările de reparaţii pluviale. (Defecţiune despre ta: fonduri şi introducerea vat efectuării de tratamen
■curile (Fa capitale la blocul amintit, care nu sîntem informaţi lucrării în fila de plan. te la copii .şi adulţi. Nu
de soldat • Un anonim din Haţeg tit, sesizarea s-a dovedit în ce fel se va rezolva —
MEDOARA : lucrări care se execută de n.n.). Întrudt în subsolul Fondurile care le-am avut putem asigura personal
rc (Modern ne sesiza că de la punctul adevărată. Lucrătorii de E.G.C.L. Haţeg ? tehnic al blocului se pro alocate pe trimestrul I şi medical pentru aceasta".
rcerea Vla- de .lucru „Bloc C 15" de' miliţie ■ i-au' surprins pe Io-, II de la buget şi de la
lern — B); duc scurgeri de ape uzate Legea 1/1985 pentru între Dr. Elisabeta Bereş: »Oa
seriile X-II pe strada Aureii Vlaicu, a- zsef Tamaş — maistrul lu • Tovarăşe Ion Petrescu menajere, asociaţia de lo menii au dreptate. Nu sîni
ITROSANI : numite persoane desemna crării, Mărcuţ Mureşan şi din Hunedoara, scrisoarea ţinerea bazei materiale a singurii în oraş care tre
:ătc • > a- te să execute reparaţia Marcel Dumitru - munci dumneavoastră semnată catari trebuie să facă co activităţii din învăţămînt
irul'. .rat tori, în momentul cînd în- mandă la I.G.C.L. pentru au fost folosite în vară buie să străbată distanţe
; Roberto capitală la bloc, înstrăinea împreună cu Vasile Hur evacuarea acestor ape, pentru alte spaţii şcolare. mari pentru a efectua tra
Mântui roz ză cimentul destinat lucră cheiau „tîrgul" pentru 250 muz, Mihai Marin şi An- după care, pînă la data Ne trebuie fonduri pentru tamente la copii. în ace
>ENI: Ri rii respective. l<g ciment ce urma să fie dronic David a fost trimi eaşi situaţie se află şi ceâ
al) ; VUL- deturnat de la reparaţia de 30 octombrie-1987, se procurarea materialelor ne
(Luceafu- Am trimis anonima pen să pentru cercetare la vor executa lucrările de re cesare, cetăţenii cartierului din Micro 15, care trebuie
Cazul per- tru cercetare Inspectoratu capitală a blocului C15. G.I.G.C.L., care ne-a răs paraţie a instalaţiilor din obligîndu-se să presteze o să se deplaseze în acest
itoarei Iva- lui judeţean de interne, Evident, cei trei vor fi tri puns următoarele: „I.G.C.L, subsol şi de racordare a
i; PETRI- parte din munca pe care scop pînă în cartierul Da
t — seriile care ne-a răspuns că în mişi în judecată pentru Hunedoara va executa re acestuia la canalizare, pen o reclamă lucrarea". cia. Problema este în
isc); ANI- urma controlului efectuat fapta lor. paraţia hidroizolaţiei la tru a se evita inundarea Iată şi răspunsul tova tenţia noastră şi îi vom da
i mai pre-
irul (Mun- la punctul de lucru amin Cetăţeanul anonim a do blocul K4 din Micro III puţului liftului". răşului . Alexandru Popa : în curînd o rezolvare mal
1ANI: Gla- „Noi am repartizat Con bună".
(Retezat);
la Chaplin
' GURA-
dca anilor
i I-II (Mi- Adunările generale ale
TIE : Sint oamenilor muncii şi adu S-au dat şi hotărîri neîn
iă tratez Afirmarea activă a democraţiei muncitoreşti temeiate datorită nepregă-
ii albaştri nările oamenilor muncii tirii corespunzătoare a a-
3EOAGIU- au atribuţii sporite în a- dunărilor, cum a fost ca
statuii de plicarea legislaţiei atunci zul şefuiui de manevră
cultură); cînd sînt chemate să deci revoluţionare în aplicarea legislaţiei muncii (ii)
/ana mis- dă în probleme privind în O.V. de la Combinatul si-
; BRAZI: cheierea sau desfacerea derugic „Victoria]' Călan
gabondul; poziţiile articolului 64 li nu înseamnă nici îngăduin ca în foarte puţine cazuri •' îndepărtarea disciplinară a — staţia 2 mişcare a căii
ibesc, mai contractelor de muncă. Po tera x, ca şi partea finală ţă, nici nepăsare, ci res instanţele' judecătoreşti să lui B.I., muncitor Recali ferate uzinale. Acesta a
cultură); trivit art. G4, lit. t din Le din aceeaşi lege prevăd că pectarea dreptului la muri-' ; desfiinţeze hoţărîriie luate ficat, care'/ deşi" a primit absentat de la lucru în
1 alb Ca- gea nr. 5/1978, adunarea încadrarea în muncă pen că al fiecărui '' cetăţean, mod repetat, in locul său
); ILIA : generală a oamenilor mun şi să dispună reintegrarea dispoziţie legală să se pre-
'Lumina); cii hotărăşte eliberarea din tru personalul din secţii, singura sursă de venituri în muncă. Astfel, de exem ' zinte . la lucru în depozit, • lucrînd colegul de servi
;le '’/'MI- funcţie a cadrelor din con ateliere sau formaţii de pentru existenţă..................* plu, lă Întreprinderea me- ' a refuzat neîntemeiat. Sub ciu B.E. (două schimburi
zilnic) în contul unei da
Cînd se pune problema
ducerea unităţii care au lucru se hotărăşte de adu desfacerii contractului de • cdhică Orăştie, ; formaţia un' alt aspect este semni torii de 1 800 lei şi respec
oamenilor
nările
muncii
săvîrşit abateri grave de ale acestor unităţi. muncă pentru: un motiv de] lucru competentă a sec ficativ cazul" strungarului tiv în schimbul unor can
la disciplina muncii, de la torului de transporturi a O.V. de la I.F.A. „Vîsco- tităţi de legume . şi ţuică,
normele eticii şi echităţii încadrarea pe baza ho- za" Lupeni, care, provocat convenţie vădit contrară
socialiste sau care dau tărîrilor adunării oameni 1 r 1 M 1 1 —CUNOSCUT* - grav, a lovit un coleg de principiului echităţii, ne-
dovadă de lipsă de răspun lor muncii din secţii, ate i muncă şi conducerea
•emea va liere sau formaţii de lucru i &RESPEC1VÎT^” u n i t ă ţ i i a dispus, sesizată ca atare în aduna
rumoasă, dere în realizarea planului. II a : rea formaţiei de lucru ca
uit senin Pentru ceilalţi oameni ai capătă o importanţă deo ti ¡ - ¿1PLI04T*"“ prin decizie, desface
Imineaţa. muncii care au săvîrşit a- sebită în condiţiile în care rea disciplinară a con re a refuzat nejustificat
ile aver- prin Legea 1/1986 s-a ge tractului de muncă al a- să decidă desfacerea dis
n cursul semenea abateri grave, a- sau altul, dar, mai ales hotărît cu multă fermita ciplinară a contractului de
il ales în dunările generale sau g- neralizat retribuirea în a- pentru motive disciplinare, te desfacerea disciplinară cestuia. Formaţia de lu muncă al lui O.V.
de mun dunările oamenilor, muncii cord global. în asemenea adunările trebuie bine a contractului de muncă cru competentă să decidă
iţia slab situaţie, colectivului de . conform legii, a ' analizat Exemplele probează de
î sector pe secţii, ateliere sau alte muncă nu-i este indiferen pregătite pe baza unor al mecanicului de locomo condiţiile concrete în care la sine marea responsabi
1 inton unităţi de producţie simi cercetări prealabile temei tivă O.P., care s-a prezen litate de care au dat do
are în lare, în care persoana res tă compoziţia să, el anga- nice, în aşa fel îneît, as- tat la serviciu cu o oră s-a comis fapta, a avut în
•u viteze jîndu-se să realizeze cu cultînd materialul ce se vedere că cei doi s-au îm vadă oamenii muncii în
lcm/oră. pectivă îşi desfăşoară acti participarea tuturor mem şi jumătate întîrziere şi' în păcat şi, în final, nu a fost aplicarea legislaţiei mun
i n i m e vitatea, pot hotărî desfa prezintă şi discuţiile pur stare de ebrietate — faptă cii, dar arată şi ce se poate
între 8 brilor săi o anumită pro tate, participanţii să poată gravă, care constituie şi de acord cu îndepărtarea
r cele cerea contractului de mun ducţie în acord global. în hotărî în deplină cunoş disciplinară a colegului lor întîmpla atunci când aceste
1 şi 27 că. Aceste hotărîri sînt acelaşi timp, membrii adu infracţiune conform Decre instituţii ale democraţiei
aţa, izo- definitive şi ca atare nu tinţă de cauză. tului 400/1981. De aseme de muncă, perind o sanc muncitoreşti nu dovedesc
•oIoîj do nării oamenilor muncii Membrii formaţiilor de nea, formaţia de lucru de ţiune mai uşoară, judecă
Teodo- pot fi atacate cu contes trebuie să manifeste obiec lucru au dat dovadă de la sectorul XIV — depozi toria dispunînd pentru a- răspunderea necesară.
taţii la instanţele judecă tivitate, mult spirit tovă multă maturitate în luarea tul de lemne al I.M. Lu- CAROL PUPP,
judecător
toreşti. De asemenea, dis- răşesc, umanism. Aceasta hotărîrilor, ceea ce a făcut peni, a hotărît justificat ceste motive reintegrarea la Tribunalul judeţean
în muncă a sus-numitului.