Page 30 - Drumul_socialismului_1987_09

Pag- 2 DRUMUL SOCIALI!

S C *
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU # Jt CSIIFffUIIEI HAÎlOHAlt k PftRTIOÜÜH
$1 4UVEHSARI1 JL 48 U m
DE U P88CUMÄREA REPÜBUCU
bă ¡ta Prezentul -

la eroarea unei previziuni Mobilizare exemplară a întregului colectiv

(Urmare din pag. 1) preconizaţi pentru ca re­ livrărilor la export şi ex­
-
Ca exploatare auriferă, comunei, tovarăşul Emil însumind un volum anual zultatele să fie amplifica­ tinderea prestaţiilor de
Băiţa - o comună aşezată Guga, este de părere că de peste 3 milioane lei. de la gospodăriile popu­ te, să realizaţi planul pe servicii pentru populaţie.
la sud-est de Brad, nu- această perioadă a în­ — Cum arată* tovarăşe laţiei — 217 la sută. în acest an ? In scopul realizării aces­
mărînd astăzi circa 5 500 semnat doar etapa defi­ profesor, nivelul de viaţă ce priveşte gospodăriile a- — Intr-adevăr, sarcini­ tor sarcini acordăm o a-
de locuitori, cu pes.te 2 100 nitivărilor în materie de şi civilizaţie al locuitori­ nexă, acestea au asigurat, le ce le avem de îndepli­ tenţie mai mare perfec­
de gospodării grupate în construcţii noi căci în sa­ lor comunei Băiţa privit în acest an, pentru uni­ nit în acest an sînt mobi­ ţionării pregătirii profesio­
11 sate - este cunoscută tele comunei mai sînt pu­ din interiorul universului tăţile noastre de alimen­ lizatoare, dar colectivul nale, ridicării conştiinţei
din vechime. Mărturiile ma­ ţine case care s-ar putea şcolar? — l-am întrebat taţie publică 4,5 tone car­ nostru, sub îndrumarea or­ lucrătorilor noştri, cunoaş­
teriale descoperite pe te­ numi vechi. pe Laurian Lucaciu, direc­ ne de porc, 3,5 tone carne ganizaţiei de partid este terii şi respectării legilor,
ritoriul său „vorbesc" de Dotarea satelor cu ba­ torul şcolii generale de 10 de pasăre şi de iepure de hotărît să le realizeze şi întronării unei discipline
existenţa ei ca atare încă ză materială necesară u- clase din satul centru de casă, 25 000 ouă şi alte chiar să le depăşească. Pe ferme în toate unităţile şi num
din vremea cuceririi de nei înfloritoare vieţi so­ comună. A stat puţin pe produse. In gospodăriile lingă demersurile pe care locurile de muncă. Con­ «lloprofi
către romani a Daciei. Ul­ ciale vorbeşte ea însăşi gînduri ca pentru a so­ anexă deţinem în prezent le facem în permanenţă comitent vom exercita un 6,15 1
:
terior, ca exploatare auri­ despre strălucirea ultimi­ coti ceva din minte. 225 porci, 40& iepuri de pentru a as gura fondul control riguros asupra 6,30 i.a
»gri cui
feră şi aşezare umană lor 22 de ani pentru co­ - Avem în comună nouă casă, 3:300 păsări şi 4 vaci de marfă corespunzător şi modului cum este gospo­ jurnal;
Băiţa avea să cunoască muna Băiţa. Trei din cele şcoli cu clasele MV, una cu lapte. intr-o structură sortimen­ dărită reţeaua comercială, *,00 Ret
un nou reviriment. Patina nouă localuri de şcoli şi cu clasele I—VIII şi una Aceste rezultate au fost tală cît mai variată, atît baza sa materială şl vom rierul d i
letin
timpului a dat deci locu­ grădiniţe ale comunei sînt de 10 clase, cuprinzînd posibile şi datorită preo­ în comerţul cu produse acţiona pentru creşterea puiiden
rilor şi oamenilor o aură construite în aceşti ani. circa 800 de copii. Mai a- cupării noastre permanen­ industriale cît şi în cel volumului de produse rea­ 10.00 I
aparte. Magazinul de tip superet vem şase grădiniţe cu te de a dezvolta şi moder­ alimentar şi de alimenta­ lizate în secţiile de pro­ 10.05 Si
10,35 C
Intr-un studiu privind şi o întreagă reţea de ma­ peste 200 de copii. Aces­ niza reţeaua comercială, ţie publică, acţionăm cu ducţie şi pentru reducerea 10,45
posibilităţile de dezvolta­ gazine alimentare şî in­ tea din urmă cred că sînt acţiune care, valoric, în­ stăruinţă pentru a spori mai accentuată a consumu­ Hulctlil
Report,
re a comunei» întocmit în dustriale specializate sînt un răspuns grăitor la în­ sumează peste 6 milioane continuu volumul achizi­ rilor de materii prime şi torl di
urmă cu mai mulţi ani, amplasate în construcţii trebarea dumneavoastră. ici, precum şi de a exe­ ţiilor de produse de la materiale. 12.00
12.05
previziunile privind viito­ realizate în anii de glorie Părinţii din şase sate ale cuta la timp reparaţiile populaţie şi pentru a creş­ Dorim ca în întîmpina- XX; 12
rul nu erau deosebit de ai Epocii Ceauşescu. Li comunei pot duce dimi­ capitale şi curente, în care te producţia în gospodă­ rea Conferinţei Naţionale tlee; I
optimiste în legătură cu se adaugă 12 apartamen­ neaţa copiii la grădiniţă, scop am alocat pînă acum riile anexa, astfel îneît a partidului să raportăm lolelori
principala activitate indus­ te noi in blocuri, spaţii ca la. oraş. Dar să revin circa 700 000 lei. să diminuăm cît mai mult numai rezultate bune. In 1 la 3;
rad.
ră
trială ce se desfăşoară pe pentru activităţile presta­ la şcoală. Din interiorul — In continuare, sarci­ repartiţiile de la fondul acest sens colectivul coo­ din op
teritoriul comunei - in­ toare de servicii, li se a- universului şcolar poţi ob­ nile pe care le aveţi sînt de stat. In acelaşi timp perativei noastre nu-şi va limbii
dustria extractivă. Eroare. daugă şoseaua asfaltată serva uşor un lucru care mobilizatoare. Ce anume acţionăm pentru creşterea precupeţi eforturile. dlojuni
Ea a fost corectată în anii care leagă şase din cele te umpîe de bucurie: co­ radio;
ciutei-;
glorioasei epoci Ceauşescu, 11 sate ale comunei de piii au învăţat bine în fa­ ştiri;
ani în care Băiţa a de­ şoseaua noţională şi mul­ milie lecţia muncii. Circa econon
venit ceea ce este astăzi. te altele. 80 la sută dintre ei con­ Drumurile forestiere Vjşl
Mina Troiţa la dimensiu­ Nivelul de viaţă, şi civi­ tinuă treapta I în comună, /"u
nile de astăzi şi cu un lizaţie al locuitorilor unei ca apoi să opteze pentru «ulelln
viitor sigur este creaţie o localităţi se poate apre­ şcoli- profesionale sau li­ (Urmare din pag. t) drumuri forestiere şi 452 lectivului A.C.M.R. Deva 7 jonient
acestor ani, exploatarea cia după multe criterii. cee tehnice, îndreptîndu-se km de drumuri publice şi — In Valea Jiului, con­ tiist, 1,
luţkm.i
de calcar - asemenea. A- Cert este că elementele ulterior către meserii din modernizate. Tot la capi­ struim în prezent trei dru­ dc ştir
ceste două capacităţi eco­ unui nivel de trai elevat cele mai trebuitoare jude­ tolul „circulaţie" putem muri auto la Mija, Jicţ tlnereţ
nomice, împreună cu dez­ au pătruns adine în viaţa ţului. Astfel, mulţi dintre cu barosul în sfredel şî aminti şi cei 8,1 km de şi Baleia, în lungime tota­ nalt 2
tic-a i
voltarea altor sectoare e- locuitorilor comunei. A- ei aduc, încă de la vîrsta alţii care roteau sfredelul. cale ferată normală pe ca­ lă de 5,6 km. Aceste lu­ (.a sui
conomico-sociale au făcut nual prin magazinele din de 18 ani un venit în plus Era, cu adevărat, o. trudă. re i-am construit în aceas­ crări au particularităţi, zl iuti
ca peste 1 200 de locui­ comună se desfac mărfuri în familie. Cite elemente Se ştie cum sînt perfora­ tă perioadă. Sau,, iată, alte fiind numai în profil de ment
tori ai satelor comunei în sumă de peste 35 mi­ ale unui mod de viaţă toarele moderne de astăzi, volume de activitate: lu­ stîncă, cu înaintare fron­ turnă
21,00 1
Băiţa să realizeze venituri lioane lei, adică peste nou, mai elevat nu des­ nu mai trebuie să le des­ crări de construcţii indus­ tală. Lucrările sînt condu­
sigure din activităţi retri­ 6 300 lei pe locuitor şi an; prinzi din limbajul lor, din criem... Voi mai arăta triale în valoare de 638 se de maiştrii Mihai Clielu
buite. 1 200 din două mii fără a mai socoti cumpă­ pasiunile lor - efect ol e- doar că în »Epoca Nicolae milioane lei, sau lucrări şi Ion Păvălean. Angaja­
şi ceva de familii. Şi a- răturile efectuate în ora­ ducaţiei primite în clasa Ceauşescu" productivitatea de colectare a torenţilor mentul şeful,ui de echipă €
ceasta intr-o comună în şele apropiate sau din pe mal multe qanale for­ muncii a crescut, în uni­ şi combatere a eroziunii de la mecanici utilaje, Ilic
care se prevedea restrîn- alte judeţe cum este ca­ mative. Copiii sînt sănătoşi tatea- noastră, de la 22 923 solului, de întreţinere a Ciucă, este ca aceste lu­
gerea activităţii cu carac­ zul autoturismelor proprie­ şi vioi - semn că grijile lei/om al muncii (în 1965) mediului înconjurător în crări să fie terminate pînă DEV
ter industrial în favoarea tate personală existente în materiale au fost demult la 200 710 lei/om al mun­ valoare de 116 milioane la finele lui 1987. în acest seriile
celei de creştere a ani­ ogrăzile multor locuitori ai izgonite din căminele lor. cii (în acest an) I lei ş.a. Revenind la dru­ scop, formaţiile respective Jandai
muri trebuie să arăt că în
(Arta)
malelor. in mod fericit, satelor comunei. 617 re­ Nimic mai adevărat. Şi — Sînt extrem de grăi­ judeţul Hunedoara lungi­ de muncitori au fost do­ Desen
previziunea s-a adeverit ceptoare ale programului in copii se vede bunăsta­ toare aceste exemple, pen­ tate cu încă trei foreze - A);
tru evoluţia unităţii şi a
noi, de mare productivita­
doar în ceea ce priveşte televiziunii, peste 1100 de rea părinţilor, iar în sa­ mea totală a drumurilor şi ni lor
această din urmă îndelet­ tele comunei Băiţa bună­ colectivului de muncă. forestiere este de 1 404 km. te. Se mai poate consem­ A crop
Noi ştim, tovarăşe direc­
nicire, ca urmare a dez­ aparate de radio, apara­ starea pare să-şi fi găsit tor, că sînteţi în fruntea Avem notate cu exactita­ na faptul că în trimestrul II (>
voltării gospodăriilor ţără­ tură electrocasnică şi elec­ un loc de casc. Este co­ acestei unităţi de Ia înfiin­ te aceste cifre pentru o al III-lea finalizăm. în a- ŞA NI:
tuse
neşti ca unităţi de pro­ tronică completează az'i rolarul drumului viguros ţare, din 1964. De aceea, viitoare monografie a uni­ cecaşi zonă, podul peste di
ducţie agricolă. 50 de lo­ dotarea locuinţelor oame­ pe care comune, şi oame­ vă rugăm să ne spuneţi, tăţii noastre. Jicţ — o lucrare de artă
cuinţe individuale “cu a- nilor pentru un nivel su­ nii ei l-au străbătut în cei cu aproximaţie, cam ce —• Ce obiective mai im­ deosebită, un pod de mare (Uniri
nexe gospodăreşti s-au perior de viaţă. Acestora 22 de ani ai Epocii distanţă ar putea acoperi portante stau în faţa co­ deschidere. sese
(rultu
construit în satele comu­ li se mai adaugă 16 uni­ Ceauşescu. drumurile construite de Drum
nei numai in perioada tăţi prestatoare de servi­ A.C.M.R. Deva ? seriile
1978-1986. Dar primarul cii cu 16 actlvităti diferite ION CIOCLEI — Vă spun foarte exact: rul);
am construit 3 567 km de sonal
Ivano
TRIL.
riile
resc);
Toate forţele umane şi mecanice — Pa rad
inimii
roşie)
la strîngerea recoltei seriile
(Toni
ORAŞ
(Urmare din pag. 1) turi de soţia sa, Cornelia Situaţia impune ca la Pînă în ziua raidului Iria)*
Fiindcă pămîntul este tare această unitate să se ia nostru, în Consiliul unic — sei
voi
şi maşina nu scoate toţi cele mai urgente măsuri agroindustrial Haţeg au CilU-J
cartofii, folosim sapa şi pentru mobilizarea coope­ fost efectuate arături pe tuli d
de nimic din recolta aces­ nu lăsăm nici un tubercul ratorilor la strîngerea aproape 700 ha, cele mai tură)
tui an. Intr-o tarla, după în pămînt. grabnică a recoltei întru- mari suprafeţe realizîn- mişte
prima recoltare am pus — Cine mai lucrează as­ cît suprafaţa ocupată cu du-se la C.A.P. Silvaş, BRAi
în lucru cultivatorul şi am tăzi, alături de dumnea­ cartofi urmează să fie se­ C.A.P. Haţeg, C.A.P. Pui, gabor
iubos
efectuat o a doua recol­ voastră ? mănată cu cereale păioase. C.A.P. Sălaşu de Jos, de c
tare, aşa că nu rămîne — Sînt mulţi. Todor Beg Mecanizatorii din cadrul C.A.P. Sîntămăria-Orlea şi Norul
nici un tubercul in pă- cu nevastă-sa, Iustina, Do­ ■S.M.A. Haţeg sînt puter­ altele. La C.A.P. Sălaşu roşul)
mînt. rica şi Petru Codea, Vio­ nic mobilizaţi la efectua­ de Sus — cum ne spunea noapi
— Ce cooperatori se do­ rica şi Romulus Bălăban, rea arăturilor în vederea Terezia Gabor, preşedin­
vedesc mai harnici ? Viorica şi losică Romică. însămînţării orzului şi tele cooperativei — au fost asp"'*»
— Mulţi. Am să v--i Saveta Stan şi băiatul ei, griului. Ioan Medrea, di­ arate 90 de ha. Mecani­ IV
-.pun pe cei ce au strîns Mihai, şi alţii. rectorul unităţi’, sublinia! zatorii Tiberiu Bal, Vaier oa*—«
■ele mai mari cantităţi de La Cooperativa agricolă — In această toamnă Daj, Marin Hurdubeu şi
lucrare
realizează
artofi. Sigismund Ungur de producţie din Sălaşu vom însămânţa 420 ha cu alţii bună calitate o Aceeaşi ren
de
fi pi­
a adunat aproape 3000 de Jos recoltarea cartofi­ orz şi 1 900 ha cu grîu strădanie o depun — la da r i
kg, iar Bon ¡amin Băra — lor a început la brigada Lucrătorii noştri sînt Tîo- C.A.P. Sîhtămăria-Orlea varia
sibilc
2 800 kg. însemnate canti­ din Ohaba de sub Piatră, tărîţi să pună baze te­ — Radu Tâbîrcic, Simion şi ca
tăţi au strîns şi Mânase din cele 40 ha ocupate cu meinice producţiei de ce­ Dăminescu, Ionel Furdui soţltc
această cultură fiind strîn- reale păioase a anului vii­ lectrl
Mihăiescu, Aurel Drăgoi să producţia de pe 10 ha tor. De aceea acordă o a- ş.a. în toate unităţile din slab
şi mulţi alţii. peral
In ziua raidului nostru tenţie deosebită realizării C.U.A.S.C. Haţeg s-a făcut
cupri
Următorul popas îl fa­ insă erau puţini coopera­ unui pat germinativ de cea o bună amplasare a cul­ grad<
cem la o tarla unde mun­ tori în cîinp. Mecanizato­ mai bună calitate. Se ară turilor, sămînţa de orz şi intre
cea brigada din Ruşor a rul Sorin Niculescu, ce la adâncimea stabilită în grîu este asigurată, semă- Izola
C.A.P. Pui Şi aici era o lucra cu agregatul de scos tehnologie, toate pluguri­ nătorile sînt pregătite ast­ La
puternică mobilizare de cartofi, ne-a spus : le sînt dotate cu scor­ fel că atunci cînd se va fi r;
varia
'ţţpperatori. — Zilele trecute au fost monitori. Se munceşte de trece ia aşezarea seminţei Cu talent şl cu dalta cioplitorul (andin Milicf. în dea
— Azi încheiem recol- mulţi oameni la adunat dimineaţa devreme pînă sub brazdă se va putea cei 33 de ani de activitate şi-a dobîndit un binemeritat pres­ ploai
tigiu printre lucrătorii de la întreprinderea „Marmura“ Si- că re;
taw acestei tarlale — ne recolta. Astăzi însă sînt noaptea, sub îndrumarea realiza un ritm înalt, fă- merla. ’Acum, alături de el tînăra Maria Tlmofte încearcă va «
spune cooperatorul Petru puţini, şi eu nu prea am permanentă a specialişti­ cîndu-se, totodată, o ’lu­ dora
să deprindă tainele acestei frumoase meserii.
f.ungu, care muncea ală- de lucru. lor din unităţi. crare de bună calitate. !