Page 31 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 31
VIULUI NR. 9 273 ® JOI, 10 SEPTEMBRIE 1987 Pag. ü
^— s-
Grădiniţa - start spre şcoală
EVIZIUftSiE
HEgassaaagME
De pe strada Scărişoa nă". Bucotăresele Elena Doar formaţia corală pe
ra, drumul spre Grădiniţa Drăgan şi Mariana Suciu două voci, cu instrumen In cadrul etapei a 4-a a
lurual - neîntrecute în arta cu te (dirijor Marcela Badea),
i economică cu program prelungit nr. linară - ştiu că meniul şi suita momîr/ânească a Activităţi in sprijinul producţiei campionatului diviziei A
> ai marilor în- 2, cuplată cu creşâ, din la fotbal s-au disputat
lirl revoluţio- Deva, e o adevărată oază, n-a avut cusur. Dovada formaţiei de dansuri (in miercuri trei meciuri, în
(color) O oază de verdeaţă şi de - in farfurii n-a mai ră structor Georgeta Zăvoia în această perioadă de zeni, Petrila-Sud şi ca cheiate cu următoarele re
amen la... înăl- Hori, Florile sînt copiii, mas ■ urmă de mincare. nu) de aici şi-au luat star amplă mobilizare, în ca riera Cîmpu lui Neag. zultate : Bucureşti : Spor
lteportaj „Acum pregătim cornuleţe- tul spre laurii întrecerii
eaţl ai Festl- sutele de preşcolari care, re colectivele muncito • Şi tinerii de la Com tul studenţesc — Univer
ul n a ţ i o n a l zilnic, in orice anotimp, le cu dulceaţă pentru gus artistice ! reşti din minerit, side sitatea Cluj-Napoca 0—1
tarea României“ fac să înflorească de zîm- tarea de după masă. Conlucrarea armonioasă rurgie, energetică, inves binatul siderurgic Hune (0—1). Unicul gol al parti
r ) bete şi larmă veselă îm Vom avea clienţi la ele ! între personalul didactic, tiţii, construcţii de ma doara, participă în aceste dei a fost marcat de L.
actori, mari Cunoaştem preferinţele mi zile la diferite acţiuni de Moldovan (min. 38) Bucu
)ri. prejurimile grădiniţei. Pen medico-sanitar, adminis- şini, din celelalte dome muncă patriotică în spri
to Snrdl tru că, zilnic, o parte din cuţilor noştri". trativ-contabil, de întreţi nii ale activităţii econo jinul producţiei. Ei şi-au reşti : Victoria — Univer
urna) programul lor de joacă e- Grădiniţa cu program nere şi deservire este spri mice sînt puternic anga axat activitatea asupra sitatea Craiova 0—1 (0—0).
ducativă se desfăşoară in prelungit nr. 2 este, ca jinită permanent - după jate în realizarea impor efectuării unor lucrări de Golul victoriei oaspeţilor a
aer liber. multe unităţi de prolil din cum apreciază contabilul tantelor sarcini ce le reparaţii compresoare, a- fost înscris de Şt. Stoica
„Vă jucaţi cu noi de-a judeţ - o cosă de basm. principal Eleonora Piones- revin pentru a întîmpi- parate de măsură şi con (min. 51). în min. 43 Vaiş-
„Construcţii din nisip ?“ Fiind insă cea mai mare cu — de întreprinderea na Conferinţa Naţională trol, diferite instalaţii şi covici (Victoria) a ratat o
Radu, Daniel, Cristina, unitate de acest lei din patronatoare, Jesătoriq de a partidului cu rezultata utilaje, motoare electrice, lovitură de la 11 m-j
Gabi, Peironela, Mihaela municipiul Deva — cu pe mătase Deva, cea care îşi remarcabile —, tînăra Ploieşti; Petrolul — Stea
ŞTI 1: 6,00 Ra şi mulţi colegi de-ai lor ste 340 locuri, din care onorează cu profesiona generaţie a judeţului se benzi transportoare. Cei ua 0—4 (0—3). Golurile ara
iul dimineţii ; constituie tot mai eon-, aproape o mie de tineri fost înscrise de Piţurcă
îl medicului; ne invită la joacă, in 240 pentru grădiniţă şi 100 lism răspunderea asumată. care au participat au e-
dinea zilei in curte, impărtâşindu-ne bu pentru creşâ — impresio O conlucrare care se ex sistent ca o reală forţă fectuat un volum de lu (min. 6 şi min. 13), I, Guşa
; 7,(iu Radio- curiile din orele prece nează prin desăvirşita cu primă prin grija fiecăruia în multiplele laturi ale (min. 42, în propria poar
i Azi, in ţaţă; activităţii. Redăm, pe crări de peste 320 000 tă) şi Hagi (min. 76).
presei; 8,10 Cu- dente: „Am modelat fruc răţenie şi ordine ce se in- - de la director la mun lei.
dlilor; a,00 «u- te de vară şi: ne-am ju tilneşte aici la orice ojă citoarele Letiţia Crecan, seurt, eîteva fapte de
;iri; 9,05 Răs- cat cu mozaicuri, combi- din zi — de la 5,30 dimi Ecaterina Magda, Ileana muncă şi acţiuni mai re • în municipiul Deva,
ascultătorilor ; cente, organizaţiile U.Ţ.C. au
iln de ştiri ; no. Am văzut şi diafilmul neaţa, cinci îşi deschide Varda. (care asigură cu o
s, cutezători 1; „ledul cu trei capre“. A- porţile pentru fiii oameni vrednicie exemplară în mobilizat un important, Celelalte jocuri aie etap»
re pioniereşti; cum mergem să ne spălăm lor muncii, şi pînă spre treaga lenjerie a creşei şi • Tinerii din unităţile număr de tineri la efec pei se vor desfăşura dup3
icitate; UV00 seară. O casă de basm, grădiniţei), de la adminis miniere ale Văii Jiului tuarea unor lucrări de următorul program : Joi, T&
e ştiri; 11,05 minutele pentiu că e ora
87; 11,35 crea- mesei“. căreia ii dau vitalitate ce! trator la personalul de în au participat în ultima stringentă actualitate septembrie Flacăra Mo*
uzică uşoară ; Jn încăperile devenite care şi-au asumat răspun grijire şi întreţinere - Ma perioadă la ample acţiuni pentru bunul mers al reni — Dinamo ; duminicii,
Dtln de ştiri; deri în creşterea, ocroti ri o ara Lazăr, Stela Ballnt, de muncă patriotică în treburilor unităţilor eco 13 septembrie; Oţelul Gae
tfa secolului săli de mese, zeci de c o
'intece patrlo- p i i savurează meniul gus rea şi educarea copiilor: Livla Vomir, Elena 1onaş, sprijinul producţiei. A- nomice. Ea întreprinde laţi — Politehnica Tirafc*
Dln comoara tos. In sălile rezervate oră educatoare, personal me- Elena Mariş sau Chiriac eeste activităţi iniţiate rea de materiale de con şoara ; F.C.M. Braşov —
13,00 De la dico-sanitar, personal ad- Bordea. de organele şi organiza strucţii, ei au participat Rapid ; F.C. Argeş Piteşti
i Avanprcmic- şel, la mesele cli sertăra-
. ; 15,15 Arii şe-scaune (pentru micuţii ministrativ-contabil, de În Sutele de părinţi care ţiile U.T.C. au vizat a- la turnarea stîlpilor hi — C.S.M. Suceava; FAJ.
i; 15,to Odă treţinere şi deservire. Silvia îşi aduc dimineaţă de di provizionarea cu mate draulici de 0.450, fini Olt — Corvinul Hunedoa
ine; 16,00 Ra care numără doar un an Urs, directorul unităţii, are riale a locurilor de mun sarea panourilor repre- ra ; A.S.A. Tg. Mureş
lo, 15 Audienţa de viaţă) ca şi la mesele mineaţă copiii la creşa şi că din subteran, întreţi zentînd pereţii laterali S.C. Bacău.
Metafore în pentru grupele mijlocie şi în colegele sale, educa grădiniţa de pe strada (Agerpres)
0 Uuletin de mică, nerăbdarea e mare. toarele Maria Breazu, Ma Scărişoara ştiu că-şi în nerea si repararea’ maşi ai balcoanelor de lo
1 lladiogazota Asistentele şi infirmierele riana Fica, Floriţa Mărcuş, credinţează fiii unor miini nilor şi utilajelor, pre cuinţe.
17,35 To n- gătirea pentru extracţie La Ţesătoria de măta
do' patria Nicoleta Golea, Cornelia Georgeta Zăvoianu, Mi- bune. Sint miini unite in a unei importante su se, tinerii au realizat
>ge. muzi- Ghiţan, Viorica Fabian, O- nerva Nelega, Voichiţa Mi tr-un colectiv ce şi-a cu
irele- „erll: • livia Ciochină nu mai pri cuţa, Maria Setei, Marce cerit prestigiul prin muncă prafeţe de galerie, recu prin muncă patriotică BELGRAD 9 (Agerpres).
ştiri • Anga- la Badea, Lidia Seleşan, 100 000 ml urzeală, 4 to — Turneul internaţional
îostru comu- didesc cu pregătirea fie dăruită, încărcată de dra perarea de grinzi metali ne cornete fir, 3. tone fir de fotbal pentru echipe d«
noastră revo- cărei farfurioare în parte. Ioana■ Boglea, Gabriela goste. Colectiv care şi-a ce, armături şi lemn de tineret, desfăşurat în o
19,00 Uuletin Alexandra, Sergiu, Mihăi- Oană, Mariana M iertoi mină din abataje etr. Cu bobinat, iar cei de la
13 Amfiteatrul ţă, Loredana, Oana, Aniţa nădejde ca in propria-i asumat răspunderea de a U.M.T.C.F. au recuperat raşul iugoslav Pola, a
,00 Radiojur- persoană. împreună au ri creşte, a educa şi a pre cele mai bune rezultate şi recondiţionat 300 bu fost cî.ştigat de selecţio
:;rcula(ia ru- le urmăresc şi le intimpi- so prezintă tinerii mi
’Ştc-;:iă; 21,00 nă cu bucurie, pregătiţi, cu dicat prestigiul grădiniţei, găti, ca adevăraţi părinţi, neri de la întreprinderi căţi armături metalice, nata Iugoslaviei — 5 punc
dv. ; 22.00 O linguriţele in miini, să urcind-o pe locuri de frun copiii pentru şcoală. două cupe de excavatoa te, urmată în clasamentul
•ă; 23,00 Mo- le Lonea, Paroşeni, Live- re, 180 role etc. final de formaţiile R.F„
•; 23,10 Noc dea semnalul: „poftă bu te in „Cintarea României“. LUCIA LICiU Germania — 4 puncte,
íala; 23,55 — Austriei — 3 puncte şi
t de ştiri.
Ungariei — zero puncte.
în ultimul meci al com
petiţiei, echipele Iugoslaviei
şi R.F. Germania au ter«»
minat la egalitate i 1—1
(0-0).
\oroporîul —
JJ (Patria) ; Florile prieteniei
sc însoară
LJ NE DO ARA : Întîlnire cu scriitorul
>arc (Modern Costeşti — frumoasă a- al poporului nostru pentru
rcci'oa Vla- Radu Ciobanu
lern — 15) ; şezare de pe Valea Gră libertate şi neatîrnare".
- seriile I şl dişte), localitate cu adinei Alături de pionierii oas
); PETRO- şi puternice rezonanţe în peţi s-au aflat în tabăra Miine, vineri. 11 sep
*cţul cu că- istoria patriei. în aceste de la Costeşti membrii tembrie a.c., ora 17, la
:) • Proicso- zile de început de septem subredacţiei .»Tot înainte" librăria „Ovul Densusca*
I» ibric); nu" din Deva va avea loc
î cri ului brie, aici am întîlnit ul din Hunedoara, care au întîlnirea scriitorului Radu
7Pi:Ni: So tima serie de pionieri ve organizat interesante con Ciobanu eu cititorii, ci»
le călătoare niţi în tabără pentru a cursuri de poezie — „Sîn- prilejul apariţiei noului
VULCAN : tem nepoţi de daci şi de
■ victorie — petrece momente de des romani", de reportaj — său roman „Arhipelagul“.,
II (Lucea fâ- tindere, de binemeritată „Embleme ale unui timp Noul volum, apărut la E~
: Cazul per rccreere. în total — 250 de eroic", de desene — „Co dilura ..Facla", al paispre
ind ccăt oarei zecelea în creaţia aprecia
ierul): PE- tineri din judeţul Con piii României trăiesc un tului prozator, va fi pre-,
ation — se- stanţa. din municipiul vis de aur". S-au remar întreprinderea „Vidra" Orâştie, se cţia Hunedoara. In tre cele mal harnice lucrătoare
(Muncito- Bucureşti şi din judeţul cat prin frumuseţea crea de la atelierul pentru cusut materiale recuperabile se nu mărâ şi lucrâtoarea Ileana zentat de prof. Petrişop
\NI: Glasul gazdă — Hunedoarai ţiilor pionierii Alina Do- Adatn. Ciorobea, directorul Ceiţ-
at); T5RAD! trului de librării Deva.
>1 i n (Steaua La Costeşti a fost un bre, Mădălina Tîrcă, Gina
RABARZA : anotimp fertil copilăriei. Păsat, Nicoleta Mihuţ, Ci-
•r de foc — Soarele era zîmbitor, iar prian Mastaloş, Francisc INTRE GESTIONARI... tate la Simeria, pe loan Buciuman. Orâştie, a ajuns din nou în faţa ii>
I (Minerul): aerul ozonat te chema pe Nagy, Florin Faur ş.a. loan Popa, fost gestionar la moa Se dovedea extrem de amabil şi stanţei pentru furtul unei biciclete.
Duelul (Pa* îndatoritor, aşa că M.D.M. î-a lăsat
pînzele sus cărările ce duc spre ce Vorbind despre timpul ra din llia a întreprinderii de mo- Din nou, pentru că el mai trecuse
coreţul epa- tăţile şi fortificaţiile da petrecut aici, profesorul rărit şi panificaţie Deva, s-a înfrup în încredinţare sacoşa cu lucruri prin „sala paşilor pierduţi". Şi ast
1) : CÎEOA- tat pe căi diferite din avutul ob personale „spre a face o scurtă vi fel s-a reîntors pentru doi ani la
listerul sta- cice din Munţii Oră’ştiei. Aurel Urs, directorul ta ştesc, fapt pentru care a fost con zită în vagonul vecin". Atit i-a tre „domiciliul“ temporar pe care nu
"asa de cul- „Am venit în tabăra de la berei şi Eugenia Cădariu, buit lui Buciuman, la care amabili
Caravana Costeşti, ne spunea Mi comandantul unităţii, au damnat la patru ani închisoare. O demult il părăsise.
( D a c i a) ; întimplare ulterioară - întîmplare sâ tatea era doar o spoială, mijloc de
mna şi va- haela SJanciu, clasa a . adăugat: .»Din paleta ac fi fost ? — avea sâ arate cam pe a amăgi buna credinţă. A şters-o cu -CĂLĂTORIE DE PLĂCERE"
AN: Mai VIII-a, Şcoala generală ţiunilor pioniereşti n-au ce căi umbla loan Popa în timp ce bagajul femeii iar la Simeria a în-
sper (Casa din Ciocîrlia — Constan lipsit dezbaterile pe mar averea obştească aflată în gestiu „Ce treabă aveai dumneata, toc
SIMBRIA :
rollna (Mu* ţa, de pe tărîmul însorit ginea documentelor, a cu- nea lui se diminua sistematic. mai din laşi, la Timişoara ? — a fost
Rond de al Mării Negre, cu feţe vîntării rostite de secre loan Popa a fost depistat trafi- întrebat Ionel Divile, prins asupra
na)« cînd făină furajeră sustrasă de la Fapte din instanţă faptului, făcînd speculă cu obiecte
le bronzate de soare, pur- tarul general al partidu
tînd în păr izul dulce al lui, tovai’ăşul Nicolae moara unde era gestionar. Proba de provenienţă străină în trenul Ti
algelor, dornici să cunoaş Ceauşescu, la Congresul al materială a acestei activităţi în afa mişoara—laşi. „Făceam o călătorie
de plăcere" - a răspuns el candid.
ra legii a constituit-o o cantitate
tem minunatele plaiuri III-lea al educaţiei poli de 280 kg făină transportată în co cercat să valorifice „captura" în „Dar ce făceai cu atîtea ceasuri ?"
hunedorene, încărcate de tice şi culturii socialiste, muna Săvîrşin şi vîndută unui.., ges restaurantul „Feroviarul". Numai că — a mai fost întrebat. „Ştiţi, eu de
nepieritoare istorie". „Am jocurile sportive în ger li tionar care, peste preţul pretins, l-a in gară, lume multă dar şi ochi vi mulţi ani îmi petrec vremea prin
vremea va cunoscut căldura şi dra ber, drumeţiile şi excur
t frumoasă, mai „omenit" cu nişte cafea, ţigări, gilenţi care nu se lasă uşor păcă penitenciare, fapt pentru care fraţii
, cu cerul gostea gazdelor de aici, ne siile la Hunedoara, Deva, băuturi. Halal omenie ! Cînd să mai liţi. Aşa a fost loan Buciuman „a- şi neamurile sint foarte supărate pe-
it sînt po destăinuia Monica Boboc Brad, Simeria, Sarmizege- aibă I.P. timp să se ocupe de ges găţat" şi deferit instanţei de jude •mine. La Timişoara am văzut un ce
ci vor avea
aversă, în- din clasa a VIII-a, Şcoala tusa pentru mai buna cu tiune cînd şi el fura din avutul pe cată care l-a „depus" pentru doi ani tăţean care vindea ceasuri şi am
îscărcări e- generală nr. 89, din capi noaştere a judeţului nos care-l gestiona ? la penitenciar. cumpărat şi eu pentru ca să împac
ul va sufla fraţii şi neamurile". Numai că, pînă
rat. Tern tală- Am avut ocazia să tru, cum n-a lipsit nici AMABILITATEA
ii mo vor fi participăm la adevărate ambianţa plăcută, propice DIN NOU LA ACELAŞI una-alta, Ionel Divile făcea în tren
‘ 8 Şi 13 lecţii de istorie In aer li prieteniilor". ERA DOAR SPOIALĂ „DOMICILIU" speculă cu ceasurile cumpărate
‘lc maxime „pentiu neamuri". Intrucit, după cum
i de grade, ber, de un adine patrio Aşadar, momente de Cite cunoştinţe nu se leagă în Mama îl ruga... ca o mamă pe singur mărturisea, el schimba des
i mi nea ţa. tism, am simţit căldura neuitat petrecute în tabă tren I Dar trebuie să te pricepi pu copilul său, să ducă „Pegas"-ul fu un penitenciar cu altul, pentru fapte
vremea va pietrelor străbune de la ra de la Costeşti, care vor ţin la oameni cînd iţi faci cunoş rat acolo de unde l-a luat şi să situate în afara legii, de data aceas
cu cerul tinţă in acest fel. Mariana-Dorina
it vor că- Costeşti şi Blidaru. Ne în fi strînse în buchetul a- M., se vede treaba, se pricepea mai nu-şi mai poarte cărările pe alături ta Judecătoria Deva l-a condatnnaţ
a verse de toarcem acasă mai bogaţi mintirilor ce vor dăinui de lege. Ce s-o asculte el ? A de la doi ani închisoare, ca recidivist.’
3 de des- puţin la oameni şi asta era cît pe montat bicicleta încercînd s-o valo
r?e.. Vîntul sufleteşte. Am acumulat mult timp în sufletul pio aci s-o coste. IOSIF POP,
la mode- cunoştinţe, impresii care nierilor. rifice piesă cu piesă. A fost repede procuror,
ceată. ne vor ajuta să înţelegem ION VLAD, L-a cunoscut in tren, de la Subce- prins. Şi astfel, Tiberiu Vlaicu, din TH. MĂRCUS
mai bine trecutul de luptă corespondent