Page 38 - Drumul_socialismului_1987_09

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Monumentală pagină de ţară
P o e m Deschizi ferestre clarc-n viitor Tt
Arhitecturi durabile, solară
Chem mărturia tulnicelor sevei Cetate-a unui ev ctitoritor.
Cc freamătă în limba mea română Tulburătoare-n pragul de mileniu 13.00 T
Ca să te laud, cetate nouă-a Devei Vei sta cum tc-au întruchipat să fii 13,03
Sculptată-n piatră, sticlă şi lumină. Constructorii cei anonimi, de geniu,
Îo
Chem murmurul simfonicelor grînc Oglindă-a socialistei Românii... 11,15 S
şi trilul care ţese curcubee Poemul trecător ţi se închină 15.00 îi
pe tîmpla dimineţii carpatine ir
ca să te laud, cetate-epopee... Şi prin aceasta oamenilor tăi 19.00 T
19.20 T
îngenunchez cu fruntea în cuvinte Sculptînd în piatră, sticlă şi lumină (<
Renaşterii să-i dau adeverire Durabil adevăr, 19,13 C
Din milenara davă, Iut-părinte, al Patriei. EUGEN EVU li
care u îngrijorează pe pă­
ir
Cronică de familie rinţi prin posibilele sale Statuia ta priveşte zvelt ’nainte... ii S
consecinţe şi bagă groaza t
în nişte directori puşi pe (
t
Familia în discuţie nu tri". Au durat-o. Am ur­ matrapazlîc şi dedulciţi la 20,10 I
aduce nici pe departe cu mărit istoria acestei case o căpătuială a cărei su­ Creaţia plastică hunedoreană — 1
aceea a unor parveniţi exact în urmă cu un an. premă expresie e vila cu
miliardari din Texas, nu e lată că televiziunea ne-a „natură personală". Căci, 22.20 ’J
nici de subţiri aristocraţi făcut plăcuta surpriză a ca orice serial care se res­ oglindă a realizărilor anilor socialismului
englezi din epoca victo­ reîntîlnirii cu Aldanovii de pectă, îşi are şi acesta
riană ori de solizi negus­ care ne-am ataşat atunci. personajele sale malefice,
tori din vreun vechi oraş Visul de acum al bătrîni­ îşi au şi Aldanovii J.R.-ii Filiala Deva-Pctroşani na în spirit revoluţionar, profundă a muncii şi vie­
hanseatic. Ea nu e prin a- lor e să facă o excursie lor. Ei se cheamă Cuma- a Uniunii Artiştilor Plas­ in spiritul uriaşelor trans­ ţii comuniştilor, a con­
ceasta mai puţin familie, la munte. Să mai respire nov şi Savcev şi le inter­ tici din R.S.R. s-a impus formări care au loc, de a structorilor de astăzi ai
DUC
iar destinul ei nu e mai puţin, să mai simtă o dată sectează drumul cînd le e în viaţa artistică a ţării lucra şi crea împreună cu socialismului, au contri­ diopre
puţin captivant. Familia lumea mai dragă. Dar, pe prin calitatea creaţiei, pre­ poporul, pentru popor, buit implicit la creşterea G,15
Aldanov e alcătuită din cînd Aldanovii sint ani­ cum şi prin mesajul ge­ pentru socialism, de a sluji calităţii creaţiei, a spiri­ tí,30 I.
oameni obişnuiţi ai zilelor 1 maţi de convingeri, dru­ neros al lucrărilor de pic­ necontenit partidul, cau­ tului ei revoluţionar şi agrien
noastre, cu gîndurile şi mul lui Cumanov şi Savcev tură, sculptură, grafică za socialismului, liberta­ influenţelor sale educaţio­ jurnal
8.00 Kc
îngîndurările lor, cu sala­ m u nu e jalonat de interese. Ei realizate de membrii ei. tea şi independenţa ţării", nale. ricrul
rii şi cu probleme, cu re­ rostesc atît de des cuvîn- Atestă acest lucru apre­ adresată de la tribuna ma­ —• S-au îmbunătăţit deo­ letin
nunţări şi aspiraţii, cu ab­ fiorul tinereţii de odinioa­ tul bani, încit şi căţelul a cierile criticilor de artă, relui forum creatorilor din potrivă. condiţiile de crea­ clienţi
tin d
dicări şi izbînzi. Bătrînii ră. Din cînd în cînd, între ajuns să se cutremure la ale publicului larg, ale co­ toate domeniile, ne găseş­ ţie şi expunere. comoj
sînt încă în putere, deşi două banale gesturi coti­ auzul lui. Cine va învinge ? lectivităţilor muncitoreşti. te şi pe noi, plasticienii — într-adevăr, ne-am Itcvisi
11,00
încep să simtă uneori o diene, ei îşi opresc privi­ Vom vedea săptămîna vii­ Fiecare expoziţie, persona­ hunedoreni, în plină efer­ bucurat permanent de în­ 11,05 1
oboseală premonitorie. El rile asupra imaginii mun­ toare. Va fi probabil un lă sau colectivă, deschisă vescenţă creatoare. în în­ drumarea Comitetului ju­ 11,35 :
e maistru într-o mare uzi­ telui din tabloul de pe final deschis, cum deschi­ în judeţ sau în importan­ treaga muncă de creaţie deţean de partid, de spri­ tic Ic
nă; ea e „cea mai bună perete. Muntele e şi aici, să oricăror posibilităţi e te centre ale ţării, inclu­ umanist-revoluţionară, Fi­ jinul Comitetului judeţean Uuleti
blicitx
croitoreasă din oraş". Co­ ca în atîtea opere din viaţa însăşi. Dar, de fapt, siv în Capitală, stă măr­ liala Deva-Petroşani a rea s
piii, nici mai buni, nici arta universală, simbolul mai mult decît deznodă- turie talentului lor crea­ U.A.P- porneşte de la fap­ de cultură şi educaţie so­ De la
mai răi decît alţii, şi-au idealului de atins — de mîntul în sine, interesează tor, amplu stimulat de tul că numai temeinica cialistă, al U.A.P. Noile premi
făcut cîte un rost, inginer, neatins care umple viaţa aici, captivează şi seduce Festivalul naţional „Cînta- cunoaştere a istoriei pa­ galerii de artă şi ansam­ .Şlaga
15,30
blul de ateliere de creaţie
medic, ziarist, şi sînt nă­ oricărei făpturi ce merită drumul care duce spre rea României". Recentul triei, precum şi a prezen­ puse la dispoziţia noastră 16,00
pădiţi de „probleme", ba titlul de Om. Problemele el. în E TIMPUL SA POR­ Congres al III-lea al edu­ tului socialist, a vieţii şi în municipiul Deva, pre­ Koinâ
sentimentale, ba profesio­ NIM, Nedelcio Cernev, re­ caţiei politice şi culturii muncii constructorilor noii cum şi ansamblul de ate­ ? \ i
nale, toate cu neliniştitoa­ necontenit noi şi încîlcite socialiste a pus sarcini societăţi pot conferi crea­ liere de la Petroşani, în -vi
re implicaţii etice. Nepoţii ale copiilor impun însă gizorul pe al cărui nume deosebite în faţa artei. ţiei plastice autenticitate, curs de realizare, sînt deo­ Kulet
Muzl<
sînt încă mici, prin şcoli bătrînilor amînarea iar şi mizam încă de anul tre­ Prezent la lucrările aces­ profunzime, caracter na­ sebit de elocvente în acest 18.00
iar a visului lor. Copilul cut, a ştiut să ducă mai
şi grădiniţe, dar tot la tui amplu forum, profe­ ţional şi umanism. sens. Ilustrative pentru tin d<
bunici sînt aduşi la nevoie, teribil al familiei e acum departe o cronică de fa­ sorul Iosif Matyas, pre­ —: Ce s-a întreprins în condiţiile de care dispu­ politi
Tiaţioi
cum tot la bunici converg Maria, ziarista cu o etică milie încărcată de tensiu­ şedintele filialei, ne-a re­ acest sens ? nem sînt sutele de lucrări A.alet
spre descărcare firele de profesională inflexibilă di­ ne dramatică, de cuceri­ latat; — Taberele de creaţie de pictură, sculptură, gra­ jurii ei
nist,
înaltă tensiune dramatică simulată sub o alură de toare autenticitate şi de — Chemarea secretaru­ organizate de U.A.P. îm­ fică, de artă decorativă şi luţioi
ale întregii familii. Visul adolescentă ingenuă. Ma­ acea puritate înspre care lui general al parti­ preună cu Comitetul jude­ design, expoziţiile curente, nai *
21,00
bătrînilor a fost să dureze ria „face valuri". Maria cu toţii aspirăm. dului, tovarăşul Njcoîae ţean de cultură şi educa­ omagiale şi republicane 22,00
precum şi cele de artă ro­
o „casă pentru copiii noş­ scrie un articol fulminant RADU CIOBANU Ceauşescu, »...de a acţio- ţie socialistă, la Devă, Sar- Spori
mizegetusâ, în Munţii O- mânească deschise în străi­ zicale
nătate.
Acestea
răştiei ş.a., simpozioanele vrerea colectivă a vădesc täte;
tic; 2
filialei
Un nou an de învăţămint şi' călătoriile- de studiu pe şi activ în fluxul vieţii 23,55-
noastre de a fi permanent
Valea Doftanei, la Bucu­
ştirJ.
reşti, Lăzarea ctc., la care
au participat artiştii plas­ artistice, de a contribui, 02^
ia Şcoala populară de artă Deva tici hunedoreni au asigu­ pi’in mijloace specifice ar­ w
tei plastice, la formarea şi
un
orizont
atît
vast
rat
spre bogatul trecut istoric educarea noii personali­
Peisajul cultural hunc- a festivalului, soliştii vo­ al neamului românesc cît tăţi umane.
dorean ce angrenează în cali şi instrumentişti, gru­ şi pentru cunoaşterea mai MINEL BODEA DE\
seriile
sfera sa mase largi de pul vocal folcloric, mon­ Jando
oameni ai muncii de dife­ tajul literar au obţinut (Arta.
rite categorii socio-profc- meritate succese pe sce­ Dcsci
sionale — mineri, siderur- nele de spectacol hunedo- Impresii din sala de spectacol - A)
gişti, energeticieni, con­ rene, considerăm necesar
structori, intelectuali, ţă­ ca în acest an şcolar nu­ L (
rani cooperatori şi meca­ mărul formaţiilor artistice Vătafii de călixseri ŞANI
nizatori — se întregeşte să sporească punînd mai tuşe
rul dl
permanent cu noi dimen­ bine în evidenţă structura Prin
siuni cultural-artistice, ca- cursurilor, dar şi specia­ Călu.şerul este un dans rilor coregrafice s-au im­ (Unir.
re-i creează o personali­ litatea profesorilor. Tot fecioresc a cărui vechime pus în faţa celorlalţi, i-au sesc
(Culţi
tate distinctă în rîndul pentru materializarea a- se pierde în negura vea­ mobilizat. Autoritatea vă­ Drum
judeţelor, patriei în am­ cestui deziderat se va re­ curilor. Menţiuni asupra tafului de căluşeri nu poa­ seriile
pla manifestare pe care o lua studioul de teatru desfăşurării sale şi a ce­ te fi pusă nici un moment rul);
nopţii
oferă Festivalul naţional „Pro artae", se vor înfiin­ lor care îl practică face la îndoială. Prin tradiţie, NOA5
»Cîntarea României". Pa­ ţa, sub egida şcolii popu­ Dimitrie Cantemir în cu­ vătaful conduce dansul, (Muni
siunea pentru artă este lare de artă, un trio de noscuta lucrare „Descrip- el execută primul figurile Imn
evidentă. coarde de muzică cultă, tio Moldaviae". Unii din­ şi ponturile, pe care apoi ţării
0 zi
într-un astfel de cadru precum şi o formaţie in­ tre specialiştii de astăzi ceilalţi le reiau, el dă to­ uu i
plin de efervescenţă spi­ strumentală avînd în com­ îl consideră dans de salon nul strigăturilor de co­ Duclu
rituală, Şcoala populară ponenţă profesori şi elevi ce se practica cu prilejul mandă. pînzcl
„Secri
de artă din Deva îşi des­ ai claselor de instrumente serbărilor Astrei, iar alţii Pornind de la această căra);
chide cu generozitate por­ şi canto. îi fixează o origine ostă­ misiune pe care o înde­ Averii
1 Şi
ţile pentru începerea nou­ în noul an vor fiinţa şească. Indiferent de ori­ plineşte vătaful, nu ne-am ră); 1
lui an de învăţămînt, pri­ clase artistice bogat diver­ ginea sau de timpul în ca­ putea închipui existenţa la Mr.
lej de noi aspiraţii şi cer­ sificate: de studiere a u- re a apărut, căluşerul este unor formaţii călu.şereşti rlile
titudini pentru elevii care nor instrumente muzicale IOAN SEU : „Fată din Ghelarl“ (marmură). unul dintre cele mai au­ fără a-i avea în frunte pe BRAZ
vor activa în cele 19 cla­ — chitară, acordeon, pian, tentice şi spectaculoase jo­ cunoscuţii Nicolae Mălina, drolor
rea (
se. Venind în întîmpina- saxafon, vioară, instru­ curi populare. în judeţul şi Ion Toantă din Boşorod, SIMEI
rea unor preferinţe ale mente de percuţie — de 9*Q_nica filmului Primăvara bobocilor nostru, căluşerul a cunos­ Traian Gridan din Oră.ş- riţa
tinerilor, au fost înfiinţa­ canto, muzică uşoară, cut o puternică arie de ex­ tioara de Sus, Ghcorghe /tond
„a); i
te noi clase — externe — populară şi clasică, arte Primul aiiotimn cinemato­ fruntat unele concepţii mai tindere. Dovadă — zecile Filipescu din Bucium, Ni­ vor z
la Hunedoara şi Brad, plastice (pictură, grafică, grafic al „bobocilor“ a fost vechi, adine înrădăcinate, sus­ de formaţii existente în colae Lupu din Geoagiu,
pentru a crea posibilităţi sculptură), artă populară toamna. Era în. 1975 cînd ve­ ţinute de preşedinta C.A.P., localităţile hunedorene. Artenie Homorodean din
pe
ecrane
„Toamna
bo­
deam
care-i este şl mamă.
mai largi de studiu şi ac­ (în mediul rural), balet, bocilor“, o comedie tonică, „Primăvara bobocilor“ este Dansul căluşeresc cunoaş­ Boiu, Ioan şi Aurel Căn-
tivitate artistică. în acest dans clasic, dans popular, plăcută, cu sîmbure liric, prin o comedie cinematografică te o reală înviorare odată droi de la Dineu Mare,
sens, ne-am preocupat de actorie, regie teatru şi- bri­ care şi regizorul Mircea Petro Moldo­ spumoasă, agreabilă, farme­ cu organizarea, acum 16 Dănuţ Costa din Mărti-
scenaristul
van
Săl-
asigurarea condiţiilor pen­ găzi artistice — la care cudeanu îşi propuneau să ne cul său bazîndu-so în mare ani, a Festivalului jude­ neşti şi mulţi alţii.
măsură pe jocul interpreţilor.
tru desfăşurarea procesu­ vor preda profesori cu o vorbească despre primele Actorii din „Primăvara bo­ ţean şi, mai apoi, a Fes­ Cine sînt aceşti vătafi, Peni
contacte cu „viaţa Ia ţară“ ale
lui instructiv la nivelul temeinică pregătire de unor proaspeţi absolvenţi de bocilor“ sînt Dera Rădulescu tivalului interjudeţean „Că­ mai tineri sau mai vîrst- va ii
celor mai înalte exigenţe. specialitate. facultate, care îşi începeau (Toderaş), Tamara Buciucea- luşerul transilvănean". A- nici ? Sînt oameni ai sa­ variab
joc
excelent
Avînd ca sediu Şcoala Considerăm că numai profesiile într-o localitate din nu-Botez (cu în un rolul Varvnrci), vînd o astfel de bază de telor, apreciaţi pentru Vînlul
mlmicil
ai
generală nr. 2 Deva, Tea­ astfel, arta poate deveni o Ardeal — Viişoara. gravitează Iloraţiu Mălăele — în rolul masă, rezultatele obţinute munca lor în unităţile eco­ modei
filmului
Subiectul
trul de estradă şi casa de adevărată punte spre ini­ în jurul unor evenimente le­ „bobocului“ titular. Mai re­ de hunedoreni în confrun­ nomice, dublaţi de o pa­ peratu
primăvară
cultură, s-a considerat că mile oamenilor muncii, o gate de întoarcerea în satul marcăm chipul de modern al tări naţionale, mai ales în siune fără margini pentru îl cur
inteligent,
jocul
şi
în acest an este necesar natal a lui Ionuţ — fiul Var, Andel Onesa (Saveta), de a- Festivalul naţional „Cîn- păstrarea, afirmarea şi grade,
varei şi al lui Toderaş — stu­
ca, mai mult ca oricînd, dominantă în slujba ade­ dent Ia agronomie. înainte semenea o apariţie care întot­ tarea României", au fost permanenta înflorire a Intre
vărului şi frumuseţii pre­
ecranul
luminează
—
să fie pus un mai mare zentului socialist, formării de a-şi termina facultatea do deauna Vasilcscu (doctoriţa Le­ remarcabile. tradiţiilor şi datinilor pe
Tora
face
lună
accent pe latura practică omului nou, constructor agronomie, Ionuţ Viişoara, o con­ ontina), pe Ana ciontea (Ve- Dezvoltarea şi afirmarea care le-au moştenit din La i
în
practică
de
a instruirii artistice, ast­ tribuind la creşterea produc­ tuţa — sora lui Ionuţ), Ovi- jocului căluşeresc se da­ moaşă
fel ca în cadrul Festiva­ conştient şi devotat al so­ tivităţii animaliere şi cerea­ diu Schumacher (Sîmbotin), torează însă în principal mo.şi-strămoşi. Prin ei şi Vînt
prin ceilalţi împătimiţi în­
lului naţional „Cîntarca cietăţii socialiste multila­ liere. înarmat cu ultimele Paul Lavric (Vasălie), Aristide vătafilor, conducătorilor tru frumosul artistic, se silicăi
descoperiri
do­
ale
României". manifestările teral dezvoltate. meniul agriculturii, ştiinţei se în stră­ Teică (omul cu oaia), Ion Do- de formaţii, tineri şi vîrst- consolidează spiritualitatea vest,
el
„cu­
cultural-artistice organiza­ Prof. MARCEL LAPTEŞ, duieşte să le aplice în prac­ bre — cu autorul imaginii vădesc nici, copii/ care prin cali­ acestui colţ de ţară, a li­ 50 Un­
care
rate“,
virtuţi
te de şcoală să aibă un director adjunct tică ţinînd cont de condiţiile o înaltă cunoaştere a mese-, tăţile lor interpretative de de sei
larg cîmp de activitate. al Şcolii populare specifice sa satului cu său. atît întoar­ rici. excepţie, prin ţinută şi cu­ nei întregi naţiuni.
este
mai
cerea
Dacă în ediţia trecută de artă Deva temerară cu cît are de în- VERONICA PALADE noaşterea perfectă a figu­ B. CĂTĂLIN