Page 43 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 43
t. 9 276 • DUMINICĂ, 13 SEPTEMBRIE 1987 Pag. 3
Avram Iancu - craiul munţilor Sub arcuri de lumini“ ^ • Harnicele coopera-
it i toare de la „Drum nou"
VIZIUNE Azi, se descliide la manifestări vor avea loc ’ Hunedoara, care reali-
Români între _ români, reş. Vede de la bun înce demnitate şi hotărî-rc în Călan ediţia a XlI-a a acţiuni politico-educative, ţ zează manual covoarele
eroi între eroi, moţii Apu put necesitatea luptei co trevederea pe care acesta Festivalului cultural-edu- consfătuiri pe probleme 4 orientale pentru export,
senilor au dat istoriei mune a tuturor locuitori i-a cerut-o şi „tinicheaua" J raporteeză depăşirea pro-
UNICA, cativ „Sub arcuri de lu ştiinţifice, spectacole de
•TEMBRIE noastre naţionale figuri lor transilvani împotriva pe care L-a acordat-o. mini", organizat de Con muzică populară, o zi a I ducţiei aferente perioa-
marcante, care s-au impus monarhiei bicefale. Dar Idealul naţiunii sale nu siliul orăşenesc de edu teatrului de amatori, ga ţ dei care a trecut din
prin dragostea lor de ţară gîndul său curat nu este fusese atins. Lupta trebuia i acest an cu 66 m.p. Pen-
i copiilor caţie politică şi cultură la umorului, expoziţii de
¡filmoteca de şi neam, prin sacrificiul înţeles. Revoluţionarii ma să continue. Nu cu arma, socialistă şi Casa de cul fotografii, concursuri- de ! tru aceste femei cu mîini
an. „Eroii nu suprem pentru împlinirea ghiari refuză orice colabo ci cu cuvîntul. însă me tură a sindicatelor. în creaţie, parada portului ţ iscusite - felicitări şi
•stă“ (color) năzuinţelor de eliberare rare pe bază de strictă e- moriile Iancului şi ale al
ui II cadrul acestei complexe popular. 1 gînduri pe care le do-
Minuna cînte- socială şi naţională. Se de galitate naţională. Şi a- tor români de bine rumîn .' rim tot atît de frumoa-
românesc. taşează dintre toţi figura tunci, Iancu, care avea fără rezultat. înşelat în ţ se ca şi florile alese în
1 populară luminoasă a »crăişorului" doar 24 de ani, începe or aşteptările sale, Iancu se
duminical 1 covoare ! • Aseară,
¡1 color) ■ Tancu. ganizarea oastei revoluţio retrage din viaţa politică. ACŢIUNI ORGANIZATE CU PRILEJUL ) maistrul llie Pânzaru, de
ic ale unul . El a văzut lumina zilei nare româneşti. Prin ge Va cutreiera munţii atît 1 la Tipografia Deva, a
îrolc (color) la Vidra de Sus, în fa niul său militar, el face de dragi lui, cu fluierul In „SÄPTAMTNI1 CRUCII ROŞII"
uri dunărene: ţ încheiat ultima zi de
Icea“ milia unor oameni harnici din Munţii Apuseni o-ce- brîu. îşi va lăsa toată a- • La Casa de cultură fabrica de încălţăminte i muncă. După 43 de ani
erea ' progra şi aşezaţi. Cunoscînd prea 'tate inexpugnabilă care a verea — modestă do altfel din Petroşani şi la poş şi întreprinderea de tri ’ de'activitate, nea llie îşi
bine situaţia grea a mo devenit simbolul bărbăţiei — pentru ridicarea cultu
mai ta din Brad a avut Ioc cotaje tip lînă au avut \ ia la revedere - căci nu
mea azi (co- ţilor, părinţii l-au îndru şi curajului moţilor. Ei rală a poporului său. în faza finală a concursului loc dezbateri pe tema l va conteni să fie alături
ipocă de glo- mat spre .învăţătură. Întîi n-au fost infrînţi. Ei nu floarea vîrstei, moare, la
ocă de fapte şi-au plecat capetele. Au 48 de ani, fără a vedea posturilor sanitare de creşterii şi îngrijirii co / de colegii săi — de la
donare, în sat, apoi la Cîmpcni, la prim ajutor,' la care au pilului. 1 tipografi şi de la noi,
entar realizat Gimnaziul din Brad, la Li rămas fermi în dorinţele împlinit • idealul -că: uia i-a participat colectivele pos i ziariştii, cu care a cola-
eţul Harghita ceul din Zlatna şi apoi la şi în lupta lor. Atunci slujit cu credinţă întrea • în cadrul planului 1 borat fructuos otita vre-
:a României liceul pianiştilor din Cluj. cînd guvernul maghiar a ga viaţă. Dar num'ele său, turilor de la unităţile e- de pregătire a surorilor i me. La mulţi ani'î • Joi,
conomice din oraşele res
ţiul (ărll emi unde se impune printre înţeles că, fără ajutorul viaţa sa, am intrat în is pective. de Cruce roşie pe anii
rului iubit“, tinerii studioşi prin capa românilor) revoluţia ma torie, în legendă. Mcrmîn- 1987—1989 se vor des
ne realizată citatea să intelectuală, spi tul lui de la Ţebea a de • La Călan, în baza
ilaborare cu ghiară este sortită eşecu unui grafic întocmit de chide cursuri de surori
ul Culturii şi ritul de iniţiativă şi înţe lui, era prea iîrziu. Era venit un loc de pelerinaj de Cruce roşie pe lingă ! E C R A'-N î
iei Socialiste legerea fenomenului isto şi pioasă reculegere al tu Comitetul orăşenesc de spitalele din Deva, Hu
Comitetul de ric. Au rămas nemuritoa sfîrşitul ei. turor românilor. Imnul Cruce roşie, echipe igie- nedoara, Petroşani, Pe-
i ţi Educaţia nico-sanitare formate din
stă al ;judc- re cuvintele rostite de el Dar Iancu şi moţii' lui Iancului trezeşte şi azi în trila, Vulcan, Orâştie, Si-
llarghita în 1847 : „Nu cu argumen aveau să bea pînă la fund sufletele noastre un duios surori de Cruce roşie şi meria şi Haţeg. La 10 septembrie 1937, oro
irtîstlc (co- amestec de veneraţie, de cadre medicale au orga 6 a.m., un autobuz pe
..Zbor neri- te filozofice şi umanitare paharul amar al nesince- luptă, de iubire. Pentru că cursuri vor fi acceptate care scria „8 barat" a
Productle i se pot convinge tiranii, ci riiăţii imperiale. în loc să nizat acţiuni de curăţe cu prioritate tinere înca
le filme Cinci noi, toţi, iubim memoria nie în unităţile economi drate în producţie în u- oprit în staţia „Mioriţa"
ră Tv. doar cu lancea lui Horea". se acorde românilor drep eroului din Apuseni. din Deva. Călătorii (foar
Inereţii. ani Evenimentele anului 13-18 turile lor legitime, împă ce şi cartierele oraşului! nităţile industriale şi sec te mulţi la număr) care
urii. Muzică • La Hunedoara, la toarele agricole.
(color) îl găsesc- avocat stagiar la ratul le-a oferit decoraţii. Prof. RODICA ANDRUŞ, mergeau către staţia
•n i| Tribunalul din Tirgu Mu Graiul munţilor refuză cu Muzeul judeţean Deva C.F.R. Deva au urcat în
>re;i progra- autobuz. Dar... (incredi
i bil, dar adevărat), auto
iKPTEMBRlE i DE P R E T U T I N D E N I i buzul nu a mai oprit
• pînă ia Mintia, deoarece
•nai ciar 1988, surna de. 700 ,
economică Perfecţionarea organizării i ROBOŢI DESTINAŢI (a motivat şoferui) „era
rea un îl lumi COSMOSULUI... milioane de yeni. 0 un autobuz în conven
— obiectiv ţie". Călătorii s-au îna
îental al'poli- i ...Şl ADINCULUI l
r x t o n e a şi conducerii activităţii ideologice In Japonia a fost adop poiat în Deva foarte
iei aliste, tat un program de trei ani Instalafia-robot „Boomer * greu, cu diferite mijloa
arctice i in vederea creării unor ro- H-135" a fost concepută I ce de transport. Şi toa
iCtlce a pre- IU•Dore din pog 1) cării nivelului activităţii Acordăm o atenţie deo
lul Nlcolac politico-ideologice şi cul sebită acţiunilor desfăşu boţi destinaţi activităţilor de specialiştii francezi • te acestea din cauza u-
seu. tural-educative desfăşurată rate sub egida Festivalu I în Cosmos. Hatărîrea — pentru iorarea unor galerii I nui conducător auto că
entar (color) eficiente modalităţi. S-a relatează agenţia TASS — cu secţiuni variind intre 20 • ruia îi e lene să schimbe
ez de pace statornicit deja o practică de fiecare organizaţie de lui naţional „Cîntarea
irpnlh bună prin folosirea fil bază. în scopul promovării României". Ne preocupăm a fost adoptată în legătu- şi 90 mp, fără a ii ţinută | indicatorul de traseu la
•tac*.! - literar- şi utilizării unei propa ră cu decizia guvernului sub control de un opera- • maşină şi care face pc
1-toregratlc mului, instantaneelor foto, gande concrete, mobiliza stăruitor să imprimăm a- nipon de a plasa pe or- tor. Fiinţa umană intervine j patronul in autobuz. Pînă
care prezintă aspecte con cestei ample şi generoase
n serial, (co- toare. Este necesar, de a- manifestări a muncii şi bite circumterestre, la în- doar îa. începutul ciclului 0 cînd? • La I.M. Livezeni
..cîn I nrlmâ- crete din unitatea noas semenea, să sporim cali creaţiei libere, iniţiată de ceputul secolului viitor, o de Iorare, misiunea sa j se află în curs de exe
•i veni“, tră şi care ş-au dovedit în staţie spaţială cu echipaj fiind aceea de aliniere pe cuţie o lucrare deosebii
ctle a slu- cele mai multe cazuri deo tatea şi eficienţa învăţă- secretarul genera] al parti
rr iaponaze. sebit de utile în elimina 'inîntului politico-ideologic, dului nostru, un mai pro uman, iar ulterior, de a repere prestabilite a bra- de importantă pentru
I eolsod -a rolului formativ şi edu nunţat caracter de masă crea în Cosmos o uzină, ţelor echipate cu ciocane > punerea în valoare a re
nai rea unor deficienţe clin Roboţii sint destinaţi ace- pneumatice. O dată cu li- • zervelor de cărbune din
munca oamenilor. cativ al adunărilor gene şi educativ.
rale, a ’ muncii de 1a om lor activităţi unde prezen- xarea poziţiei, robotul „ci- I panoul 10, stratul 5. Cum
O direcţie de mare în în scopul perfecţionării I ţcr oamenilor nu este obli- teşte" caseia-program pe • afirma ing. Emil Fulea,
semnătate a preocupărilor la om, a întregii activităţi in continuare a activităţii, gatorie. Ei vor efectua, de care se află Înregistrate | şeful sectorului investiţii
noastre este aceea a.rîdi- a organizaţiilor de masă. comitetul de partid a sta I asemenea, operaţiunile de operaţiunile de executat, • al minei, această lucra
bilit măsuri concrete şi
tei aportul — pentru îmbunătăţirea pro transport între staţie, uzi- după care trece la elec- j re de pregătire a fost
II (Patria) ; priului stil şi metode de I na cosmică şi sateliţi!- luarea operaţiunii. La ne- 0 încredinţată uneia dintre
se însoară platforme speciali care vor voie, mecanicul poate in- cele mai destoinice bri
JNKDOAEA : muncă. Eforturile sînt găzi, cea condusă de
»arc (Modern Ziua pompierilor astfel permanent subordo I li plasaţi pe diferite or- terveni asupra acţiunii ro-
rcerca Vla- nate adaptării, formelor de bite. botului, prin intermediul * Mircea Sicrieru, avansă
lern — B) ; Pentru realizarea roboţi- unei claviaturi de control, ' rile realizate în fiecare
■ seriile i şi acţiune la sarcinile speci zi din această lună si-
că din Republica Socialistă România
) i l’ETRO- fice ale colectivului, ia lor cosmici se alocă, ince- relatează revista „Le Nou- •
eiul cu activitatea practică de fie pind cu exerciţiul linan- vel Economiste". 1 tuîndu-se, în medie, în
li ITofeso- jurui a 7-8 m.L, adevă
"nbrle); care zi. rat record în materie •'
riultii (Urmare din pag. ') şi altele, care au desfăşu
S. e . .So rat activităţi variate şi c- Controlorii poartă Petru
lo călătoare lăsat volumul „In clasa cul DICŢIONAR: BTA, SÂNI), 1 Beca şi losif Todea, de
VULCAN : pompierii militari şi civili fi ci ente pe linia asigurării' DIN NOU LA SCOALĂ tă“ (Ion). if.AIR, I.ARE, COCA, (MIC, l la I.M. Orâştie, nu cu
■ victorie — din judeţul Hunedoara se protecţiei împotriva incen VERTICAL: 1) Rechizite ANTA, CRB, VAV. I
I) (l.uceală- prezintă cu un bilanţ po diilor, a obiectivelor în strict tematice (sing.); 2) Din nosc in totalitate reguli
0: fn arşiţa zitiv, bogat în realizări care-şi desfăşoară activita ORIZONTAL : I) Autorul creaţia sa amintim volumul VASILE MOLODEŢ \ le de acces în incinta u-
rul); PETRI- poeziei „Matematica poetică“ „Cartea mea de lut“ — Loca nităţilor socialiste de
ranea. (Mun- pe linia prevenirii şi stin tea, reuşind să descopere (Nlchlta) — Prin educaţie .' ; litate în Africa de Sud; 3) Co DEZLEGAREA CAREULUI \
ANINOASA : gerii incendiilor. Sub con şi să înlăture operativ 2) Semnatarul volumului lega din banca Idealurilor co A PĂRU T IN ZIARUL Nil. 3270: I stat. Cînd îşi vor face
nl (Munelto- „Pionierul cel viteaz“ (Euse- mune — Autoarea -cîntecului 1) EMOTIVITATE; 2) LODEN } timp cei răspunzători şî i
CANI: Imn ducerea Comitetului jude cauzele care au putut pro hiu) — Agenţie telegrafică „Eleva silitoare“ (Eugenia) ; — NONET.; 3) ER — ISTEŢ — \ pentru instruirea lor ?
lăvara tării ţean de partid, cu spriji voca incendii. Evidenţiem, bulgară de ¡presu; 3) Luate... •l) Tare de cap — Numere do VE-. -4) CAV — PAG — VAR: /
BRAD: O zi nul organelor locale <le de asemenea, rezultatele după ureche — A scris volu înmatriculare ! — Face gura j) TRADUCĂTORI; 6) R — V După lege,, bineînţeles,..
(Steaua ro- stat, Grupul de pompieri, mul „Număraţi pînă la unu“ strîmbă; 5) învăţător... Iu «GĂMĂLII — F; 7) OMOGE- ! • Nu numai cetăţeni!
1ARZA: Cău- foarte bune obţinute în (Vasile); l) Stă în bancă — şcoală — Gen de orhldacee MIZĂRI; 8) NUN — GlT — \ care merg în parcul De
ur — seriile conducerile obiectivelor activitate de pompierii din Vîrf de vîrfuri ! — Scriitoare din India; fi) In clasă ! — A JOC; 9) II — BATAL — PA; I
); ORÂŞTIE: economice, comisiile tehni localităţile Baia de Criş, franceză (1801—1S7C.); 5) Unul 10) CAPĂT — TAIOR; II) A- ţ vei dar şi locuitorii din
rla); roate ce de prevenire şi stinge Haţeg, Bălţa, Brad, Sar- din fondatori! Şcolii de arte scris volumele pentru elevi şi TONALITATE. împrejurul acestui frumos
— scria 1 : frumoase din Bucureşti (Theo- şcolari „Copii de azi“ şi „In loc de odihnă aud. zil
avei“ (Fla- re a incendiilor, formaţiile mizegetusa, Băcia, Ilia, dor) — Nume masculin; fi) tabără“ (Şandor) — Şcoli ter
JAGIU-BA1 : civile de pompieri din o- Gcoagiu, Baniţa, Vaţa de Printre şcolari !... — ...o pro minale î ; ") Abreviaţie pen MAT ÎN 3 MUTĂRI \ nic, scîrţîitul sinistru al
d — seriile bicctivele şi localităţile ju Jos, Zam, Burjuc, precum fesoară de şcoală veche — tru constelaţia „coroana aus hintelor în care se dau
>a de cultu- deţului au iniţiat, organi In joacă ! ", î) Unitate de trală“ — Localitate în India . controlul poziţiei J „huţa" mulţi copii. Şi,
: Aventuri şi cci din C.S. Hunedoara, măsură la fizică — „Din anii Alb: Rgţ, Da2, Nf8, Cb3. pc3. \
eagră — se- zat şi desfăşurat , acţiuni Secţia de mobilă Brad, studenţiei“ se intitulează vo — Element de legătură între Negru: Ret. V totuşi, nimeni nu unge
1 (Dacia) : p.s.i. multiple şi diversi A.C.H. Rîu Mare Retezat. lumul acestui scriitor contem firele electrice; 8) Context Fiinţele pe Ia... încheie
nil salaman- ficate, a căror eficienţă . LE.-C. Mintia.- U.F.E.T. O- poran (Mihai); 8) Parte, în definitor al unei învăţări sis SOLUŢIA PROBLEMEI ( turi. Cum să înţelegem
AN: Eváda sudul Moldovei — Localitate - tematice; 9) Semnatarul tn- DIN ZIARUL NIL 9270 : \
le cul(ură) ; s-a materializat prin îm răştie, I. M. Paroşeni, in Kenya; 8) A compus piesa lumului „Să citim cu voce 1. Dcâ — M Rcî — bS ţ această pasivitate ? o
ucoana Clil- bunătăţirea considerabilă LU.M. Petroşani. tare“ (Ion) — A se înnegri la 2. Nci — b7 ----- ----------------------------- ’ Elevii Gheorghe şi Vasile
şul): TIJA: a situaţiei operative din corală ¡pentru elevi „Numă dinţi; 10) Ii aparţin poeziile: 3. DII — b4 mai. \ Tiliban (primul la liceul
apte (Lumi Conştienţi că trebuie să rătoare“ (Glicorglie) — Sem „De r a jocul“ ş! „In vacanţă“ 1. . . : . Rc-1 —' b3 ’ din Haţeg, iar al doilea
ni- fi că ce zona de responsabilitate şi _ ne perfecţionăm continuu natarul partiturii .corale ..A 2. Net — dă -|- •——> I
,,
romanului
inore:. reducerea stărilor de peri activitatea de p.s.i., să a- plecat la. şcoală“ (Tudor); 10) — Autorul Din • creaţia învă sa 3. DM — d2 sau bl mat la Simeria) merită laude
U)
ţătorii“;
Navă
folosită
col. S-a acţionat cu mai sigurăm acesteia un spor — Autoarea în evul mediu amintim volumul „Alfabet li 1. . . . Itcl : e.j \ pentru modul în care au
„Cei
volumului
multă insistenţă şi eficien de calitate şi eficienţă, pu dinti'-a Y-a“ (Sonia); li) Ne-a ric“ (Hristu). ■2. Dfl — ba Rcj — cl \ înţeles să-şi ajute părin
3. Dbfr — bt mat.
ţă pentru creşterea răs ternic mobilizaţi de orien ţii în muncă în perioada
punderii • în muncă a-tu tările şi îndemnurile se vacanţei de vară. Ei au
turor categoriilor dc per cretarului general al part - fost prezenţi, zi de zi,
:
: vremea va sonal, pentru integrarea în dului, tovarăşul Nicolae la îngrijirea a peste 100
cu cerul activitatea cotidiană a ani[nale (tineret bovin)
tul va sufla Ceau.şescu, pompierii mi
erat. Tcin- principiului * autoapărării litari şi civili din judeţul ale C.A.P. Simeria la bri
nlnimc vor împotriva incendiilor a Hunedoara, împreună cu gada din Uroi a Asocia
între io .şi fiecărui loc de muncă, u- ţia judeţeană de vînătoa-
ir cele mă- comisiile tehnice de p.s.i.
23 şi 28 de nităli socialiste sau loca şi conducerile operative re şi pescuit sportiv, se
rt dimineaţa lităţi. ale unităţilor economico- cretar Nicolae Novăcea-
la ceată. nu, reaminteşte „undiţa-
Cu rezultate meritorii în sociale şi instituţiilor, sînt
vremea va această privinţă se pre angajaţi cu toate forţele rilor" că incepînd de la
n frumoasă, zintă comisiile tehnice de pentru executarea irepro 15 septembrie se încheie,
abil. Cu to- p.s.i. de la C.S. Hunedoa pentru acest- an, sezonul
înt posibile şabilă a misiunilor ce ne de- pescuit - la păstrăv.
aalc şi des ra, LE.C. Mintia, I.C. O- revin privind apărarea
pice. Vîntul răştie, I. M. Orâştie, vieţii oamenilor şi avuţiei Este o măsură prin care
oderat, cu U.F.E.T. Qrăştie, I.L.P.P.- se vizează protejarea ze
tempo ra re naţionale împotriva incen cilor de mii de puieţi cu
m/oră din PECO Deva, Centrala mi diilor şi a altor calamităţi,
,ocal ceată, nereurilor Deva, U.J.C.M.. adueîndu-ne astfel contri care au fost populate
de serviciu I.U.M. Petroşani, I.M. Lu- buţia la edificarea socia apele de munte din ju
).
peni, I.M. Uricani, I.M. lismului şi comunismului deţul nostru.
Lonea, „Refractara" Baru în scumpa noastră patrie.
