Page 45 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 45
PE BAZĂ PROPUNERILOR TOVARĂŞUIUI NICOLAE CEAUŞESCU
((% | Considerente şi propuneri de importanţă
deosebită privind problemele majore
ale vieţii internaţionale
» 5
Au fost date publicităţii secretarul general al Parti narea Generală să adreseze
considerentele şi propuneri dului Comunist Român, pre un Apel in primul rind că
le României, ale preşedin şedintele Republicii Socia tre S.U.A. şi U.R.S.S., pre
telui Nicolae Ceauşescu, pri liste România, şl a botărît cum şi către celelalte state
vind problemele majore ale ca acestea să fie prezen posesoare de arme nuclea
vieţii Internaţionale aflate tate de România în actuala re, pentru oprirea experien
Ş l A l C O I I I S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N pe ordinea de zi a celei de sesiune a Adunării Genera ţelor nucleare şi a oricăror
a 42-a sesiuni a Adunării le a O.N.U. activităţi menite să ducă la
Generale a O.N.U., consi Prima propunere se refe dezvoltarea şi perfecţiona
derente şl propuneri adop ră la faptul ca Adunarea rea armelor nucleare.
Anul XXXIX, nr. 9 277 MARŢI, 15 SEPTEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani
tate în şedinţa Comitetului Generală să adreseze un Totodată, pornind de la
Politic Executiv al C.C. al Apel către U.R.S.S, şi S.U.A. faptul că numărul mare de
P.C.R. din 11 septembrie a.c. ţinînd seama că propunerile lansări do sateliţi are con
Pe baza realităţilor inter lor sînt foarte apropiate - secinţe negative asupra me
naţionale actuale, România pentru încheierea în cel mai diului înconjurător şi vieţii
consideră că problema fun scurt timp, încă în cursul pe Pămînt, Adunarea Gene
damentală a epocii noastre acestui an, a unul acord rală a O.N.U. să adreseze
o constituie oprirea cursei privind eliminarea rachete un Apei către ţările care
înarmărilor şi trecerea ho- lor cu rază medie de ac lansează sateliţi pentru- li
tărîtă la dezarmare, în pri ţiune şl operativ-tactice din mitarea trimiterii acest.jrc
mul rînd la dezarmarea nu Europa şi din întreaga lu în spaţiul cosmic.
cleară, la apărarea dreptu me. în acelaşi timp, Aduna Avînd în vedere pericole
lui suprem al popoarelor, al rea Generală să adreseze le grave la adresa păcii şi
oamenilor la viaţă, la exis un Apel către ţările care au securităţii mondiale pe caro
tenţă liberă şi demnă. Por pe teritoriul lor arme nu le comportă amplificarea
nind de la politica sa con cleare pentru a renunţa la conflictelor existente, Orga
secventă de dezarmare şi ele şi pentru a nu mal ri nizaţia Naţiunilor Unite să
T o v a r â ş u l Nicolao că, Nicu Ceauşescu, Silviu cienţa procedeelor folosi pace, România socialistă dica nici un fel de obsta adreseze un apel general
Ceauşescu, secretar gene Curticeanu. te, de calitatea produselor. militează permanent ca un col în colea realizării unui către toate statele aflate în
ral al Partidului Comunist T o v a r ă ş u 1 Nicolae Apreciind rezultatele ob factor activ pentru exclu acord între U.R.S.S. şi S.U.A. conflict pentru încetarea o-
Român, preşedintele Repu Ceauşescu şi tovarăşa Elena ţinute, tovarăşul Nicolae derea pericolului unei ca în sensul arătat. peraţiunilor militare şi che
blicii Socialiste România, Ceauşescu au fost salutaţi Ceauşescu a cerut să se tastrofe nucleare, pentru De asemenea, ţinînd sea
împreună cu tovarăşa cu deosebit respect, la so examineze posibilităţile de făurirea unei lumi fără arme ma de faptul că experien marea către toate statele
Elena Ceauşescu, a înce sirea pe aeroportul din modernizare în continua şi războaie. în acest spirit, ţele nucleare contribuie la lumii de a trece la soluţio
put, luni, 14 septembrie, apropierea localităţii Cîm- re a combinatului, de creş Comitetul Politic Executiv al Intensificarea cursei înarmă narea tuturor problemelor
o vizită de lucru în uni pia Turzii, de primul se tere a producţiei de oţe C.C. al P.C.R. a adoptat ur rilor şi, în acelaşi timp, au litigioase şi a diferendelor
tăţi economice, agricole şi cretar al Comitetului ju luri superioare şi diversi mătoarele propuneri ale to efecte dăunătoare asupra
de învăţâmînt din jude deţean Cluj al P.C.R., ficare mai largă a produ varăşului Nicolae Ceauşescu, mediului înconjurător, Adu (Continuare in pag. a 2-a)
ţul Cluj. lo'aehim Moga. selor, pentru valorificarea
Noua îritîlnire a secre O formaţiune alcătuită mai bună a metalului şi
tarului general al parti din membri ai gărzilor pa crearea unor posibilităţi Âstăzi se deschide noul an şcolar
dului cu făuritorii de bu triotice şi detaşamentelor din ce în ce mai mari
nuri materiale şi spiritua de pregătire a tineretului pentru export.
le a prilejuit o analiză pentru apărarea patriei a în acest sens, secretarul înaltă răspundere pentru
cuprinzătoare a modului prezentat onorul. general al partidului a
cum au fost realizate sar Pionieri şi şoimi ai pa indicat să se elaboreze un
cinile de plan ,pc perioada triei, tinere şi tineri au program special pentru
care a trecut clin acest an, oferit buchete de flori. creşterea cu 50 la sută a pregătirea tinerei generaţii
stabilindu-se direct, la în uralele şi aclamaţii producţiei în cadrul ca
faţa locului, măsurile ce le celor prezenţ’, tovară pacităţilor existente, fără Şcoala românească des sentimentelor de încrede primare, 122 şcoli gimna
se impun a fi luate pen şul Nicolae Ceauşescu şi construcţii noi, pe baza chide azi porţile anului re în capacitatea lor crea ziale, 28 licee (din < are
tru îndeplinirea, în cele tovarăşa Elena Ceauşescu dotării combinatului cu de învăţămînt 1987—1988. toare, în participarea acti 22 industriale şi, agroindus
mai bune condiţii, a pre au luat loc la bordul eli noi utilaje şi maşini mo Evenimentul de rezonanţă vă la progresul societăţii. triale, trei de matematică-
vederilor pe 1987 şi pe în copterului prezidenţial, în- derne care să asigure o naţională, repetat, solemn La forumul educaţiei po fizică, unul sanitar, unul
tregul cincinal, a obiecti dreptîndu-se spre Combi sporire continuă a produc şi emoţionant, cu fiecare 15 litice şi culturii socia
pedagogic),
velor stabilite de Congre natul metalurgic din C.îm- tivităţii muncii, a eficien septembrie, se inaugurea liste, tovarăşa academi economic, unul de învâţă-
institute
două
sul al XlII-lea al Partidu pia Turzii. ţei întregii activităţi. S-a ză sub auspiciile înălţă cian doctor inginer Elena
lui Comunist Român. Pe platforma din incin indicat, de asemenea, să toarelor idei cuprinse în Ceauşescu, preşedintele mînt superior — în care
cursu
vor
astăzi,
începe,
în această primă zi a ta unităţii, unde a ate se intensifice acţiunile de cuvîntarea rostită de se Consiliului Naţional al rile mai mult de 120 000
vizitei, premergătoare des rizat elicopterul preziden recuperare a căldurii în o- cretarul general al parti Ştiinţei şi învăţămîntului, de preşcolari, elevi şi stu
Nicolae
tovarăşul
ţial,
chiderii anului de învăţă Ceauşescu .şi tovarăşa Elena ţelării, la laminoare, în dului, tovarăşul Nicolae sublinia răspunderile ce denţi. Alături de acestea
mânt, au fost examinate, Ceauşescu au fost întîm- celelalte sectoare calde ale Ceauşescu, la cel de al revin cadrelor didactice do vor funcţiona nouă case
totodată, rezultatele dobîn- pinaţi cu căldură de nu combinatului. III-lea Congres al educa a asigura pregătirea te ale pionierilor şi şoimilor
dite în cadrul procesului meroşi muncitori şi mun Pe parcursul vizitei, to ţiei politice şi culturii so meinică a tinerei genera patriei (în care se vor pre
instructiv-educativ şi di varăşul Nicolae Ceauşescu ţii, formarea de cadre, de găti circa 18 000 de copii
recţiile principale de ac citoare, de membri ai con al a discutat cu oţelari şi cialiste, privind rolul şco muncitori, tehnicieni, spe şi elevi), patru cluburi
siliului
de
conducere
ţiune în vederea creşterii combinatului. Erau pre metalurgişti despre pro lii în „educaţia şi forma cialişti, cu un orizont larg şcolare sportive, trei case
calităţii acestuia, intensi zenţi Marin Enache, mi blemele producţiei, ale în rea conştiinţei revoluţio dc cunoştinţe ştiinţifice, de copii.
ficării muncii de formare nistrul industriei metalur deplinirii sarcinilor de nare a tineretului, în dez tehnice şi culturale, o con Continua grijă pentru
a unor specialişti cu înal plan, s-a interesat de con voltarea spiritului patrio cepţie înaintată despre lu modernizarea unităţilor de
tă pregătire profesională, gice, membri ai conduce diţiile lor de muncă şi de tic, a dragostei de muncă, me şi viaţă, pătrunse de un învăţămînt, pentru dotarea
constructori ai socialismu rii centralei industriale de viaţă. de- adevăr, de dreptate, a puternic spirit revoluţionar, lor corespunzătoafe va a-
reprezentanţi
ai
resort,
Ea
lui şi comunismului. organelor locale de partid membrii încheierea vizitei, hotărîrii de a acţiona în profund devotate cauzei sigura buna desfăşurare a
com
conducerii
T o v a r ă ş u l Nicolae şi de stat. binatului au adresat se toate împrejurările ca re socialismului. procesului instructiv-edu
Ceauşescu şi tovarăşa Elena cretarului general al parti voluţionari, de a servi în învăţămîntul hunedorean cativ. Cele 1 120 cabinete
Ceauşescu au fost întîm- lui în centrul - dialogu dului calde mulţumiri totdeauna cauza socialis îşi redeschide porţile în de specialitate şi 427 la
Nicolae
tovarăşului
pinaţi, şi de această da Ceauşescu cu metalurgi.ştii pentru vizită, pentru reco mului, a patriei, a pro anul 40 al Republicii, be boratoare au fost amenaja
tă, pe întreg parcursul vi din Cîmpia Turzii au stat mandările date şi cu acest gresului economic şi so neficiind dc o bază mate te şi modernizate cu mij
zitei, cu multă căldură şi probleme de deosebită im prilej, angajîndu-sc, în cial“. Iată idei-program, rială în măsură să ofere
însufleţire de locuitorii ju numele oamenilor muncii sarcini sporite pentru fie condiţiile optime unui pro loace audiovizuale, iar ce
actualitate:
si
portanţă
deţului. Prin puternice a- stabilirea măsurilor şi a de aici, de a le transpu care cadru didactic, pen ces instructiv-educativ mo le 374 ateliere-şcoală dis
plauze, urale şi aclamaţii, căilor de creştere, în con ne neabătut în practică, tru a organiza modern şi dern, strîns legat de via pun de utilaje şi aparatu
miile de oameni ai mun tinuare, a eficienţei în pentru a-şi aduce astfel o şi eficient activitatea, ţă, de dezideratele econo- ra necesare instruirii şi
cii, de elevi şi studenţi au tregii activităţi a combi contribuţie sporită la dez a perfecţiona predarea-în- mico-sociale. Reţeaua şco practicării meseriei. Aces
dat expresie sentimentelor voltarea economiei naţio văţarea disciplinelor pe ca lară dispune azi de peste tea sînt întregite de lotu
de neţărmurită dragoste, natului, do sporire şi di rile agricole şcolare, cu o
versificare a producţiei, nale, la progresul multi re le slujesc, pregătirea 730 unităţi de învăţămînt
profundă preţuire şi alea îndeosebi a celei destina lateral al ţării. practică a tineretului şco de toate gradele — 260 de suprafaţă de G2 ha (pe ca-
să recunoştinţă faţă de te exportului, de di Dialogul de lucru al se lar şi mai ales continua grădiniţe cu program nor
secretarul general al parti minuare a consumurilor cretarului general, al parti rea cultivării la elevi a mal şi prelungit, 324 şcoli (Continuare in pag. a 2-a)
dului, preşedintele Repu specifice de materii prime dului cu oamenii muncii
blicii, tovarăşul Nicolae şi materiale. din agricultura judeţului
Ceauşescu, pentru grija Cluj s-a desfăşurat la
statornică ce o poartă în Vizitînd unele sectoare
importante ale combina Staţiunea de cercetări a- CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
floririi necontenite a jude tului — oţelăria electrică gricole din Turda.
ţului lor şi a tuturor ju nr. 1, secţiile de electrozi La sosire, tovarăşul J, ' •
deţelor ţării; ridicării inoxidabili pentru sudură Nicolae Ceauşescu şi to
scumpei noastre patrii pe şi de cabluri din oţel şi varăşa Elena Ceauşescu PRIORITĂŢI PE OGOARE
culmi tot mai înalte de trăgătoria de sîrme clin o- au fost salutaţi de lucră
progres şi civilizaţie, creş ţeluri speciale —, secreta torii acestei cunoscute uni
terii prestigiului României rul general al partidului tăţi de cercetare agricolă. Comandamentul judeţean pentru coor arături, fertilizare, aplicare a amenda
socialiste în lume. a urmărit cu atenţie unele Erau prezenţi Gheorghe donarea activităţii din agricultură a mentelor şi de pregătire a patului ger
Ea vizită participă tova faze ale fluxului tehnolo Davîd, ministrul agricultu stabilit o serie de măsuri menite să a- minativ, pe respectarea densităţilor şi
răşii Emil Bobu. Ton Din- gic, s-a interesat de efi- rii, Tiberiu Mureşan, pre sigure urgentarea lucrărilor agricole ce a perioadei optime de semănat.
şedintele Academiei de trebuie efectuate în această perioadă. @ în continuare se cerc să existe pre
Ştiinţe Agricole şi Silvice, % Una din acţiunile la care trebuie ocupare pentru irigarea culturilor dc
reprezentanţi ai organelor concentrate toate forţele satelor este legume, a unor suprafeţe ce se însă-
TRANSMISIUNE DIRECTĂ LA POSTURILE locale de partid şi de strîngerea grabnică şi fără pierderi a mînţează sau pentru producerea fura
DE RADIO Şl TELEVIZIUNE stat, ai Direcţiei agricole recoltei culturilor de toamnă — cartofi, jelor, utilizînd în acest scop toate re
judeţene. porumb, sfeclă de zahăr, legume şi fruc sursele de apă din fiecare localitate.
Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Cluj a to Secretarul general al te, urmărind îndeaproape livrarea pro @ Maximă grijă să fie acordată
varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului este informat duselor potrivit destinaţiilor stabilite. strîngerii şi depozitării tuturor resurse
Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii de gazde că, în conformi © Concomitent este necesar să fie c- lor de nutreţuri, în special a coletclor
Socialiste România şi al deschiderii anului de învă- tate cu obiectivele din e- liberate operativ toate terenurile ce sc de sfeclă şi cocenilor de porumb, în
ţămînt 1987—1988, astăzi va avea loc în municipiul tapa actuală a noii revo vor însămînţa cu cereale păioase. scopul completării balanţei furajere şi
Cluj-Napoca o adunare populară pe care posturile luţii agrare, colectivul de asigurării unei bune hrăniri a animale
oameni ai muncii din ca ® La semănat se impun ritmuri de lor în perioada de stabulaţic.
de radio şi televiziune o vor transmite direct, în ju drul staţiunii acţionează lucru susţinute în fiecare unitate, pu-
rul orei 10,00. nînd accentul pc calitatea lucrărilor de ’ (Alte relatdri în pagina a ll-a).
(Continuare în pag, a 4-a)