Page 46 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 46
? DRUMUL SOCIALISMULU
<3 C fJ
!« HmtfPfttftft CiHFfRlSf'i.MfJítót & MmJtUr
il Xjü Şl SÎHVmÀRN A 4Ü 8£ A*i lt
V». r*% ţ* D£ IA PRSClAtt^tí í'ÍPÜSUEH m ? ? è é
s&c- V:v
în
Trai
d»°
Na*
pom
priit
cru
a t<
Ceai
ffcn<
IJiajJi’amii rezultatelor mai înalte de eficienţă batajelor cu stîlpi cu fric Com
obţinute in produeţie de reprezintă principala preo ţiune şi grinzi „Republi şedî
către colectivul Sectoru cupare a comuniştilor, a ca". De asemenea, cum Soci
lui minier Teliuc, subuni tuturor celor ce muncesc •remarcau maiştrii Constan al ci
tate a întreprinderii mi în cadrul sectorului — tin Feraru, Odisei Cră-
de
niere Hunedoara, se pre menţiona sing. Moisc Pe- ciun şi Octavian Luca, 1988
zintă ca o linie continuu trescu, secretarul comi bunele rezultate preconi
ascendentă, cu punctul de tetului de partid al S.M. zate pentru perioada care 20,00
origine în prima lună a Teliuc. De altfel, semni a mai rămas pînă la fi 20,30
acestui an şi „viţiul" în ficativ în acest sens este nele acestui al doilea an
dreptul cifrei de 10-1-10 faptul că la obţinerea a- al cincinalului 1986—1990 Ţesătorul de mătase ne va. In atelierul de creaţie Im primerio lucrează cu răspun
modele
de
Maria
Ilerman,
Ioan
de
tone minereu de fier. cestor frumoase rezultate vor fi asigurate prin a- dere şi exigenţă proiectanţii Sorina Marina, Vilctoria Miertoiu, nezi tehnicianul inginerul Rodiră Rotea,
senatoarele
şi
Mariana
Fere
Trufaş,
— O precizare însă : a- şi-au adus contribuţia am plicarea iniţiativelor spo şeful compartimentului creaţ ie.
reastă cantitate a fost ob bele colective, respectiv ririi încărcăturii utile a 20,50
ţinută suplimentar pla de la mina centrală vagoneţilor de mină, tre-
nului de producţie aferent Considerente şi propuneri de importanţă deosebită
celor opt luni care au tre
cut din anul în curs. Pînă Patriei — eît mai
Ia sfîrşitul lui 1987 vom privind problemele majore ale vieţii internaţionale
îmbunătăţi consistent ni multe minereuri !
velul realizărilor actuale,
întregul nostru colectiv rile în curs de dezvoltare 11 septembrie a.c., o serie
fiind animat de dorinţa (8138 tone minereu de cerea masivă de la ex este povara datoriei exter de considerente cu privire
ne, care a atins deja uria
fierbinte de a întîmpina cu fier şi 2 080 tone metal) ploatarea în subetaje la dintre ele pe cole paşnică, la soluţionarea globală a
rezultate şi mai bune în şi de la mina est (2 302 cea în felii orizontale as prin tratative. şa sumă de 1 000 miliarde problemelor datoriilor exter
producţie Conferinţa Na tone minereu de fier şi cendente, prin care se vor De asemenea, Comitetul de dolari. Pornind de la a- ne şi dobînzilor excesive şi
ţională a partidului şi cea 953 tone metal). pune mai bine în valoa Politic Executiv al C.C. al ceastă situaţie România a a hotărît ca ele să fie pre
de a 40-a aniversare a pro Dincolo însă de realiză re lucrările de pregătiri P.C.R. a adoptat propune înscris pe ordinea de zi a zentate apropiatei sesiuni 21,10
clamării Republicii. rile de pînă acum, nume executate, folosirea unor rile tovarăşului Nicolae Adunării Generale a O.N.U. anuale a Fondului Monetar 22,00
Internaţional (F.M.I.) şi Băn
în continuarea docu roşi alţi interlocutori — înlocuitori ai lemnului de Ceauşescu, cu privire la u- punctul intitulat „Criza da cii Internaţionale pentru Re
mentării noastre ne-am între care sing. Dorin mină (ancore, toreret, me nele probleme ale vieţii e- toriei externe şi dezvolta construcţie şi Dezvoltare
convins că cele afirmate Vasii, şefii de brigăzi tal) în executarea susţi conomico-flnanclare interna rea", propunînd să se adop (B.I.R.D.). Dintre aceste con
de ing. Ilie Raţ, şeful Nicolste Buhacic, foan Cio- nerilor, renunţîndu-se în ţionale, care să fie prezen te unele măsuri speciale siderente, amintim: pentru
Sectorului minier Teliuc, bănete, Nicolae Pataki, bună măsură la acest ma tate de România la sesiu privind soluţionarea crizei creditele deja acordate de
reprezintă în fapt angaja luan Timofte, Nicolae Am terial deficitar. nea din acest an a Adunării datoriei externe a ţărilor în către F.M.I. şL B.I.R.D. şi
mentul de onoare asumat brozie, Ştefan Onuţe, La- Cu siguranţă, producţia Generale a Organizaţiei Na curs de dezvoltare. Astfel,
do întregul colectiv al dislau Kustaş — au in din perioada rămasă pînă ţiunilor Unite. S-a avut în se consideră strict necesar contractate pînă în prezent,
acestei subunităţi fruntaşe sistat pe relevarea stră la finele acestui an va vedere, în acest sens, că în şi de maximă urgenţă ca nivelul dobînzilor să fie li
în întrecerea socialistă ce daniilor ce se depun în confirma pe deplin viabi actualele condiţii ale eco Adunarea Generală să a- mitat la cel mult 5 la sută; sôa»
RA:
se desfăşoară la nivelul vederea creării celor mai litatea iniţiativelor colecti nomiei mondiale marcată dopte un Apel adresat tu pentru noile credite nivelul den
întreprinderii. Garanţia bune condiţii pentru spo vului din sector. Această de menţinerea unor feno turor ţărilor dezvoltate cre dobînzilor anuale să fie li nop
mitat la 4 ta sută; să se
respectării întocmai a a- rirea şi mai accentuată a certitudine rezidă din ho- mene de criză, atît pe plan ditoare, băncilor şi institu renunţe de către B.I.R.D. la Şati
pan
-estui angajament o con productivităţii muncii pe tărîrea manifestată deschis economic, cît şi monetar- ţiilor financiare internaţio
stituie realizările obţinute post şi, implicit, a canti de oamenii muncii din ca financiar, situaţia economi nale pentru ca acestea să practica arbitrară şi nejustă par
şoa
„la zi" şi la ceilalţi indi tăţilor de minereu de fier drul Sectorului minier Te- că a ţărilor în curs de dez instituie un moratoriu pe o de majorare a datoriei ex bric
catori : plus 3 033 tone la necesar siderurgiei hune- liuc, aceea de a răs voltare s-a înrăutăţit consi perioadă de cel puţin 5 ani terne prin adăugarea aşa- (Un
■ metal şi depăşirea preve- dorene. Am reţinut, astfel, punde prin fapte dezide derabil, decalajele economi pentru toote creditele acor zisului „risc valutar"; F.M.I. A pi
CA
!' •'Vierilor la conţinutul do preocuparea susţinută pen ratului major — patriei ce ale acestor ţări faţă de date ţărilor în curs de dez şi B.I.R.D. să adopte hotă- furi
’" fier în minereul marfă li tru aplicarea metodei dc cit mai mult minereu, de cele dezvoltate continuînd voltare de către guvernele rîrea de a prelungi terme toii
vrat. exploatare în felii orizon o tot mai bună calitate! să se adîncească. ţărilor dezvoltate economic, nele de rambursare a tutu rio«
ror creditelor cu cel puţin
— Situarea întregii noas tale ascendente, prin fo Cea mai gravă problemă bănci, inclusiv F.M.I. — 10 anî pentru asigurarea NO
şi :
tre activităţi la cote tot losirea susţinerii prea- MIRCEA DIACONU cu care sînt confruntate ţă- B.I.R.D. Totodată, să se cea progresului ţărilor în curs UR
ră ca limita maximă a do- Bul
;7rH------------------------------------- bînzilor !a creditele existen de dezvoltare; F.M.I. şi Vrc
•da i? ta . B.I.R.D. să-şi democratizeze roş
înaltă răspundere pentru te să fie de cel mult 5 la întreaga activitate, astfel ca Bal
ŞAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA sută; să se stabilească, ca ţările membre ale acestor
principiu, ca pentru credi organizaţii — şi îndeosebi Gla
pregătirea tinerei generaţii tele acordate în viitor, do- ţările în curs de dezvoltare GE
cio
La strîngerea recoltei şi (Urmare din pag. 1) obiectele de învăţămînt şi bînzile să nu depăşească - să aibă un roi mai mare HA
mă
4-5 la sută; băncile, la rîn-
în stabilirea măsurilor şi a-
nu
fiecare în parte, prin in dul ior, să plătească pentru doptarea hotărîrîlor. BP
semănat - ritmuri susţinute! re se practică îndeosebi tegrarea reală a procesu depunerile făcute dobînzi Toate aceste considerente rac
culturi legumicole, precum lui instructiv-educativ cu de pînă la 5 la sută; cre şi propuneri ale României, cui
R
Duminică şi ieri, în fer tat în cîmp peste 25 000 şi plantaţii pomicole), ' de cercetarea şi producţia, ditele comerciale să fie plă ale preşedintelui Nicolae
mele I.A.S. Haţeg s-a mun tone îngrăşăminte organi cele 265 biblioteci cu 1,3 prin pregătirea pentru tite conform normelor şi în Ceauşescu exprimă, totoda
cit cu spor la strîngerea ce, din care o bună par milioane volume. Aşadar, muncă şi viaţă a elevilor, ţelegerilor convenite între tă, gînduriie şi dorinţa mul
recoltei culturilor de toam te s-a aplicat pe 220 învăţământul hunedorean prin sporirea eficienţei în- părţi. tor ţări şî popoare ale pla
nă şi de furaje, precum şi ha destinate culturii griu — care în anul şcolar tre văţămîntului, prin educa Pe baza propunerilor pre netei noastre, iar înfăptui
la semănat. Pînă acum, lui. Directorul I.A.S., ing. cut s-a situat pe locul III rea materialist-ştiinţifică, zentate de tovarăşul Nicolae rea lor neabătută va con
producţia de cartofi a fost Gheorghe Răileanu, ne-a pe ţară — îşi redeschide revoluţionară a tinerei ge Ceauşescu, Comitetul Politic stitui un salt uriaş al între
adunată de pe mai mult relatat că au mai fost a- porţile' într-un climat de neraţii. Executiv al C.C. al P.C.R. a gii omeniri spre libertate,
de 50 de ha, la fermele plicate îngrăşăminte chi muncă sănătos, receptiv la Succes deplin tuturor e- adoptat, în şedinţa sa din progres şî fericire. tril
din Bretea Streiului şi Sîn- mice cu fosfor pe 350 ha, imperativele calitative pu levilor, studenţilor, cadre 13
tămăria-Oilea lucrarea rea- ce se însămînţează cu se în faţa şcolii de foru lor didactice în noul an 1
lizîndu-se pe ultimele su grîu şi orz, iar pe întrea mul educaţiei politice şi de învăţământ! Debut rod '£sm- iwş. secretar al Comitetului 1
o- j
prafeţe. Atenţie sporită se ga suprafaţă ce se cultivă culturii socialiste. Mereu orăşenesc de partid şi pro- u- l I
fesorli Elena costea şl Du-
acordă şi strîngcrii recol cu păioase se aplică în contemporană, cu viitorul, nic spre a întîmpina Con ciiltiir:i! initru Sîrbuşcă. Au fost pre- j 20,
documentare
filmele
tei de porumb. Pentru a grăşăminte complexe care şcoala hunedoreană — ca ferinţa Naţională a parti zentate al hărniciei“, „Eroi 31, 1
j.Pămînt
evita pierderile de boabe se încorporează în sol, întreaga şcoală româneas dului şl a 40-a aniversare al bătăliei pentru pîine". 35.
şi coceni, recoltarea s-a înainte de semănat, cu că — realizează în planul a proclamării Republicii • DIMINEAŢA DE BASM.
făcut manual pe 50 ha. Cu combinatoriii. De aseme cu înaltă răspundere în • „SUB ARCURI DE LU „Copilărie fericită în Româ I
fost
deschis
s-a
randament ridicat lucrea nea, pe 70 de hectare s-au educaţiei continuitatea şi nobila muncă de pregăti MINI“. La Călan cultural-educatlv nia socialistă“ a organizate gene de 22,
ricul
acţiunii
Festivalul
ză şi cele două formaţii aplicat amendamente cal unitatea dintre ieri — azi re temeinică, în spirit re „Sub arcuri do lumini“, or cinematograful „Flacăra“ din 82,
de mecanizatori constitui cáronse, iar pe 120 ha — — mîine prin specificul voluţionar a tinerei gene ganizat de Consiliul orăşe Hunedoara. le-au In fost continuare, 1
copiilor
prezen
educaţie
şl
te pentru însilozarea fu la fermele din Rîu Alb, pe care-1 reprezintă toate raţii ! nesc de soclullstă şl politică do tate filmele de nnimnţie 23.
cultură
Casa
11.
rajelor, acestea asigurînd Sălaş şi Sîntămăria-Orlea cultură a sindicatelor. Pri „Izvoraşul“, „Soarele“, „Pi
la fermele din Călan şi — s-a făcut scarificarea mele două zile ale nu acestei sica şl canarul“. PRILEJUL ÎMPLI
CU
manifestări
O
cu.
ample
Rîu Bărbat un ritm zilnic terenului. prins simpozionul „Realizări NIRII A 115 ANI DE LA
de 000 tone nutreţuri în- Duminică s-a lucrat la şl perspective ale metalur MOARTEA LUI AVRAM
Complexul
pe
meleaguri
dlozate. De menţionat că recoltatul cartofilor şi la giei româneşti iniţiat de către IANCU, la „Moţul“ din meş- { \
teşugăresc
Baia
hunedorene“,
unitatea are asigurate, pînă C.A.P. Haţeg, unde meca G. I. G. C. L. D E V A consiliul oamenilor muncii de Crlş a fost prezentată ţ
in prezent, peste 8 300 to nizatorii Ion Taşcu şi A- şi comitetul sindicalului din expunerea „Avram Iancu — i 78,
ne siloz. lcxandru Brejan realizea SECŢIA A.C.T. Combinatul siderurgic „Vic eminent luptător pentru )
spectacolul
şl
Importante forţe sînt ză o lucrare de bună cali toria“, populară „Flori dc mu dreptate socială şl libertate 1 1
zică
naţională“. A vorbit prof. 1
cîn-
de
mobilizate la realizarea tate. Tot la această unita tec românesc“. Azi, ora Nicolae Crlstea. Totodată, i i:
Ioc
insămînţărilor de toamnă. te s-au continuat lucrări atenţionează abonaţii racordaţi la sistemul 15,01), are Nicolae simpozionul la complexul dv de Ia monumen- s-a \ l
istorice
Ţebea
le
„Epoca
Ceauşescu,
Din cele 345 ha prevăzute le de recoltare a fasolei Inaugurată de Congresul al organizat spectacolul de su- 1 l fi
au fost semănate peste şi transportul furajelor. IX-lca al partidului, epocă net şi lumină intitulat „O-
ro-
luminoase
în
220 ha cu culturi pentru Mecanizatorii au fost, de de încălzire centrală din municipiul Deva, do măreţe şi României socia magiu eroilor neamului Clu- / l as*
făptuiri
ale
de
prezentat
mâneşc“,
masă verde, iar pentru asemenea, la datorie la a- liste, Sarcinile actuale ale bul „Crişul“ din Brad şi u- /
orz sînt pregătite 200 ha, rături şi discuitul terenu că începînd cu data de 16.09. 1987, se exe sindicatelor, ale fiecărui ora nitatca de pionieri „Avram l
privind
ce vor fi însămînţate în lui ce se va însămînţa în al muncii muncitoreşti sporirea Iancu“ din Baia de .Criş. / mc
& DEZBATERI-:. Ea Cânii- \
răspunderii
re
această săptămînă. Alte această toamnă. La C.A.P, cută probe de presiune la instalaţii. voluţionare faţă de păstra nul cultural din Boş a avui / SCI
s c
120 ha sînt pregătite pen Pui şi Sălaşu de Sus, me rea, huna gospodărire şi loc dezbaterea „Eroi ai zi- \ Te
marile
pe
tru însămînţarea griului. canizatorii Cornel Ceuţă, Orice deranjament sau defecţiuni consta continua dezvoltare a avu lelor noastre cu tic participarea »' \ tic
şantiere“,
ţiei naţionale“.
Atenţie sporită se acordă ion Vasiu şi Mircea Pîn- • SIMPOZION. T.n Url- înv. Ana Crişan, directorul / cel
calităţii lucrărilor şi res zaru sînt cei care au lu canl a avut loc simpozionul căminului cultural şi Iuliu ^ 30
Fiscuteanu,
pe
coordonator
pectării tehnologiei stabi crat la însămînţarea pri tate se vor comunica dispeceratului de ter- grară tema „Noua revoluţie a- sector Ia întreprinderea de / )
ci-
esenţial
obiectiv
—
al
lite pentru fiecare cultu melor suprafeţe cu culturi politicii P.C.R. în etapa ac nematografică judeţeană. A / nit
ră. în vederea ridicării pentru masă verde. moficare la telefon 12663. tuală“. In cadrul acţiunii rulat filmul „Omul care ne ) Vî
si r
gradului de fertilitate al au luat cuvântul Petru Fă- trebuie“. i Un
pămîntului s-nu transpor- N. TiRCOB