Page 46 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 46

?                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULU



                       <3 C fJ
                                 !« HmtfPfttftft CiHFfRlSf'i.MfJítót & MmJtUr
                     il Xjü               Şl SÎHVmÀRN A 4Ü 8£ A*i                                                                                                                 lt
                     V». r*% ţ*          D£ IA PRSClAtt^tí í'ÍPÜSUEH              m ? ? è é
                        s&c-                                                      V:v
                                                                                                                                                                                  în
                                                                                                                                                                                  Trai
                                                                                                                                                                                  d»°
                                                                                                                                                                                  Na*
                                                                                                                                                                                  pom
                                                                                                                                                                                  priit
                                                                                                                                                                                  cru
                                                                                                                                                                                  a t<
                                                                                                                                                                                  Ceai
                                                                                                                                                                                  ffcn<
                   IJiajJi’amii   rezultatelor   mai   înalte   de   eficienţă   batajelor  cu  stîlpi  cu  fric­                                                                 Com
                 obţinute   in   produeţie   de   reprezintă   principala   preo­  ţiune   şi   grinzi   „Republi­                                                                şedî
                 către   colectivul   Sectoru­  cupare   a   comuniştilor,   a   ca".   De   asemenea,   cum                                                                      Soci
                 lui  minier  Teliuc,  subuni­  tuturor   celor   ce   muncesc   •remarcau  maiştrii  Constan­                                                                    al ci
                 tate   a   întreprinderii   mi­  în   cadrul   sectorului   —   tin   Feraru,   Odisei   Cră-
                                                                                                                                                                                  de
                 niere  Hunedoara,  se  pre­  menţiona  sing.  Moisc  Pe-   ciun   şi   Octavian   Luca,                                                                          1988
                 zintă  ca  o  linie  continuu   trescu,   secretarul   comi­  bunele   rezultate   preconi­
                 ascendentă,  cu  punctul  de   tetului  de  partid  al  S.M.   zate   pentru   perioada  care                                                                    20,00
                 origine  în  prima  lună  a   Teliuc.  De  altfel,  semni­  a  mai  rămas  pînă  la  fi­                                                                         20,30
                 acestui  an  şi  „viţiul"  în   ficativ  în  acest  sens  este   nele  acestui  al  doilea  an
                 dreptul   cifrei   de   10-1-10   faptul  că  la  obţinerea  a-   al   cincinalului   1986—1990   Ţesătorul   de   mătase   ne   va.   In   atelierul   de   creaţie   Im   primerio   lucrează   cu   răspun­
                                                                                                                                modele
                                                                                                                            de
                                                                                                                                       Maria
                                                                                                                                                                  Ilerman,
                                                                                                                                                             Ioan
                                                                                                                                                                         de­
                 tone minereu de fier.      cestor   frumoase   rezultate   vor   fi   asigurate   prin   a-   dere   şi   exigenţă   proiectanţii  Sorina   Marina,   Vilctoria   Miertoiu,  nezi  tehnicianul  inginerul   Rodiră   Rotea,
                                                                                                    senatoarele
                                                                                                                                                       şi
                                                                                                             Mariana
                                                                                                                                              Fere
                                                                                                                   Trufaş,
                   —  O  precizare  însă  :  a-   şi-au  adus  contribuţia  am­  plicarea   iniţiativelor   spo­  şeful compartimentului creaţ ie.
                 reastă  cantitate  a  fost  ob­  bele colective, respectiv  ririi   încărcăturii   utile   a                                                                     20,50
                 ţinută   suplimentar   pla­  de  la mina centrală     vagoneţilor de mină, tre-
                 nului  de  producţie  aferent                                                   Considerente şi propuneri de importanţă deosebită
                 celor  opt  luni  care  au  tre­
                 cut  din  anul  în  curs.  Pînă   Patriei  —  eît  mai
                 Ia  sfîrşitul  lui  1987  vom                                                   privind problemele majore ale vieţii internaţionale
                 îmbunătăţi   consistent   ni­    multe minereuri !
                 velul   realizărilor   actuale,
                 întregul   nostru   colectiv                                                                               rile  în  curs  de  dezvoltare   11  septembrie  a.c.,  o  serie
                 fiind   animat   de   dorinţa   (8138   tone   minereu   de   cerea  masivă  de  la  ex­                   este  povara  datoriei  exter­  de  considerente  cu  privire
                                                                                                                            ne,  care  a  atins  deja  uria­
                 fierbinte  de  a  întîmpina  cu   fier  şi  2  080  tone  metal)   ploatarea   în   subetaje   la   dintre  ele  pe  cole  paşnică,   la  soluţionarea  globală  a
                 rezultate  şi  mai  bune  în   şi  de  la  mina  est  (2  302   cea  în  felii  orizontale  as­  prin tratative.  şa  sumă  de  1  000  miliarde   problemelor datoriilor exter­
                 producţie   Conferinţa   Na­  tone  minereu  de  fier  şi   cendente,  prin  care  se  vor   De  asemenea,  Comitetul   de  dolari.  Pornind  de  la  a-   ne  şi  dobînzilor  excesive  şi
                 ţională  a  partidului  şi  cea   953 tone metal).    pune  mai  bine  în  valoa­  Politic  Executiv  al  C.C.  al   ceastă  situaţie  România  a   a  hotărît  ca  ele  să  fie  pre­
                 de  a  40-a  aniversare  a  pro­  Dincolo  însă  de  realiză­  re   lucrările   de   pregătiri   P.C.R.  a  adoptat  propune­  înscris  pe  ordinea  de  zi  a   zentate  apropiatei  sesiuni   21,10
                 clamării Republicii.       rile  de  pînă  acum,  nume­  executate,   folosirea   unor   rile   tovarăşului   Nicolae   Adunării  Generale  a  O.N.U.   anuale  a  Fondului  Monetar   22,00
                                                                                                                                                       Internaţional (F.M.I.) şi Băn­
                   în   continuarea   docu­  roşi   alţi   interlocutori   —   înlocuitori  ai  lemnului  de   Ceauşescu,  cu  privire  la  u-   punctul  intitulat  „Criza  da­  cii Internaţionale pentru Re­
                 mentării   noastre   ne-am   între   care   sing.   Dorin   mină  (ancore,  toreret,  me­  nele  probleme  ale  vieţii  e-   toriei  externe  şi  dezvolta­  construcţie  şi  Dezvoltare
                 convins   că   cele   afirmate   Vasii,   şefii   de   brigăzi   tal)   în   executarea   susţi­  conomico-flnanclare interna­  rea", propunînd să se adop­  (B.I.R.D.). Dintre aceste con­
                 de   ing.   Ilie   Raţ,   şeful   Nicolste  Buhacic,  foan  Cio-   nerilor,   renunţîndu-se   în   ţionale,  care  să  fie  prezen­  te  unele  măsuri  speciale   siderente,  amintim:  pentru
                 Sectorului   minier   Teliuc,   bănete,   Nicolae   Pataki,   bună  măsură  la  acest  ma­  tate  de  România  la  sesiu­  privind  soluţionarea  crizei   creditele  deja  acordate  de
                 reprezintă  în  fapt  angaja­  luan  Timofte,  Nicolae  Am­  terial deficitar.  nea  din  acest  an  a  Adunării   datoriei  externe  a  ţărilor  în   către  F.M.I.  şL  B.I.R.D.  şi
                 mentul  de  onoare  asumat   brozie,  Ştefan  Onuţe,  La-   Cu   siguranţă,   producţia   Generale a Organizaţiei Na­  curs  de  dezvoltare.  Astfel,
                 do   întregul   colectiv   al   dislau  Kustaş  —  au  in­  din  perioada  rămasă  pînă   ţiunilor  Unite.  S-a  avut  în   se  consideră  strict  necesar   contractate  pînă  în  prezent,
                 acestei   subunităţi   fruntaşe   sistat   pe   relevarea   stră­  la   finele   acestui   an   va   vedere,  în  acest  sens,  că  în   şi  de  maximă  urgenţă  ca   nivelul  dobînzilor  să  fie  li­
                 în  întrecerea  socialistă  ce   daniilor  ce  se  depun  în   confirma  pe  deplin  viabi­  actualele  condiţii  ale  eco­  Adunarea  Generală  să  a-   mitat  la  cel  mult  5  la  sută;   sôa»
                                                                                                                                                                                  RA:
                 se   desfăşoară   la   nivelul   vederea  creării  celor  mai   litatea   iniţiativelor   colecti­  nomiei  mondiale  marcată   dopte  un  Apel  adresat  tu­  pentru  noile  credite  nivelul   den
                 întreprinderii.   Garanţia   bune  condiţii  pentru  spo­  vului   din   sector.   Această   de  menţinerea  unor  feno­  turor  ţărilor  dezvoltate  cre­  dobînzilor  anuale  să  fie  li­  nop
                                                                                                                                                       mitat  la  4  ta  sută;  să  se
                 respectării   întocmai   a   a-   rirea  şi  mai  accentuată  a   certitudine  rezidă  din  ho-   mene  de  criză,  atît  pe  plan   ditoare,  băncilor  şi  institu­  renunţe de către B.I.R.D. la   Şati
                                                                                                                                                                                  pan
                  -estui  angajament  o  con­  productivităţii   muncii   pe   tărîrea   manifestată   deschis   economic,  cît  şi  monetar-   ţiilor  financiare  internaţio­
                 stituie   realizările   obţinute   post  şi,  implicit,  a  canti­  de  oamenii  muncii  din  ca­  financiar,  situaţia economi­  nale  pentru  ca  acestea  să   practica  arbitrară  şi  nejustă   par
                                                                                                                                                                                  şoa
                 „la  zi"  şi  la  ceilalţi  indi­  tăţilor  de  minereu  de  fier   drul  Sectorului  minier  Te-   că  a  ţărilor  în  curs  de  dez­  instituie  un  moratoriu  pe  o   de  majorare  a  datoriei  ex­  bric
                 catori  :  plus  3  033  tone  la   necesar   siderurgiei   hune-   liuc,   aceea   de   a   răs­  voltare  s-a  înrăutăţit  consi­  perioadă  de  cel  puţin  5  ani   terne  prin  adăugarea  aşa-   (Un
              ■  metal  şi  depăşirea  preve-   dorene.  Am  reţinut,  astfel,   punde  prin  fapte  dezide­  derabil, decalajele economi­  pentru  toote  creditele  acor­  zisului „risc valutar"; F.M.I.   A pi
                                                                                                                                                                                  CA
              !'  •'Vierilor  la  conţinutul  do   preocuparea  susţinută  pen­  ratului   major   —   patriei   ce  ale  acestor  ţări  faţă  de   date  ţărilor  în  curs  de  dez­  şi  B.I.R.D.  să  adopte  hotă-   furi
               ’"  fier  în  minereul  marfă  li­  tru   aplicarea   metodei   dc   cit  mai  mult  minereu,  de   cele  dezvoltate  continuînd   voltare  de  către  guvernele   rîrea  de  a  prelungi  terme­  toii
                 vrat.                      exploatare  în  felii  orizon­  o tot mai bună calitate!  să se adîncească.     ţărilor  dezvoltate  economic,   nele  de  rambursare  a  tutu­  rio«
                                                                                                                                                       ror  creditelor  cu  cel  puţin
                   —  Situarea  întregii  noas­  tale   ascendente,   prin   fo­                   Cea  mai  gravă  problemă   bănci,  inclusiv  F.M.I.  —   10  anî  pentru  asigurarea   NO
                                                                                                                                                                                  şi :
                 tre activităţi la cote tot  losirea susţinerii prea-      MIRCEA DIACONU        cu care sînt confruntate ţă-  B.I.R.D. Totodată, să se cea­  progresului  ţărilor  în  curs   UR
                                                                                                                            ră  ca  limita  maximă  a  do-                        Bul
                ;7rH-------------------------------------                                                                   bînzilor !a creditele existen­  de  dezvoltare;  F.M.I.  şi   Vrc
              •da i? ta .                                                                                                                              B.I.R.D. să-şi democratizeze   roş
                                                                               înaltă răspundere pentru                     te  să  fie  de  cel  mult  5  la   întreaga  activitate,  astfel  ca   Bal
                    ŞAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA                                                                             sută;  să  se  stabilească,  ca   ţările  membre  ale  acestor
                                                                                                                            principiu,  ca  pentru  credi­  organizaţii  —  şi  îndeosebi   Gla
                                                                              pregătirea tinerei generaţii                  tele  acordate  în  viitor,  do-   ţările  în  curs  de  dezvoltare   GE
                                                                                                                                                                                  cio
                          La strîngerea recoltei şi                      (Urmare din pag. 1)     obiectele   de   învăţămînt   şi   bînzile  să  nu  depăşească   -  să  aibă  un  roi  mai  mare   HA
                                                                                                                                                                                  mă
                                                                                                                            4-5  la  sută;  băncile,  la  rîn-
                                                                                                                                                       în  stabilirea  măsurilor  şi  a-
                                                                                                                                                                                  nu
                                                                                                 fiecare  în  parte,  prin  in­  dul  ior,  să  plătească  pentru   doptarea hotărîrîlor.  BP
                       semănat - ritmuri susţinute!                   re   se   practică   îndeosebi   tegrarea   reală   a   procesu­  depunerile  făcute  dobînzi   Toate  aceste  considerente   rac
                                                                      culturi   legumicole,   precum   lui   instructiv-educativ   cu   de  pînă  la  5  la  sută;  cre­  şi  propuneri  ale  României,   cui
                                                                                                                                                                                  R
                  Duminică  şi  ieri,  în  fer­  tat  în  cîmp  peste  25  000   şi  plantaţii  pomicole),  '  de   cercetarea   şi   producţia,   ditele comerciale să fie plă­  ale   preşedintelui   Nicolae
                 mele  I.A.S.  Haţeg  s-a  mun­  tone   îngrăşăminte   organi­  cele  265  biblioteci  cu  1,3   prin   pregătirea   pentru   tite conform normelor şi în­  Ceauşescu  exprimă,  totoda­
                cit  cu  spor  la  strîngerea   ce,  din  care  o  bună  par­  milioane   volume.   Aşadar,   muncă  şi  viaţă  a  elevilor,   ţelegerilor  convenite  între   tă,  gînduriie  şi  dorinţa  mul­
                 recoltei  culturilor  de  toam­  te   s-a   aplicat   pe   220   învăţământul hunedorean  prin  sporirea  eficienţei  în-   părţi.    tor  ţări  şî  popoare  ale  pla­
                 nă  şi  de  furaje,  precum  şi   ha  destinate  culturii  griu­  —  care  în  anul  şcolar  tre­  văţămîntului,   prin   educa­  Pe  baza  propunerilor  pre­  netei  noastre,  iar  înfăptui­
                 la   semănat.   Pînă   acum,   lui.   Directorul   I.A.S.,   ing.   cut  s-a  situat  pe  locul  III   rea   materialist-ştiinţifică,   zentate  de  tovarăşul  Nicolae   rea  lor  neabătută  va  con­
                producţia  de  cartofi  a  fost   Gheorghe   Răileanu,   ne-a   pe  ţară  —  îşi  redeschide   revoluţionară  a  tinerei  ge­  Ceauşescu,  Comitetul  Politic   stitui  un  salt  uriaş  al  între­
                adunată  de  pe  mai  mult   relatat  că  au  mai  fost  a-   porţile'   într-un   climat   de   neraţii.   Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.  a   gii  omeniri  spre  libertate,
                de  50  de  ha,  la  fermele   plicate   îngrăşăminte   chi­  muncă  sănătos,  receptiv  la   Succes  deplin  tuturor  e-   adoptat, în şedinţa sa din  progres şî fericire.  tril
                din  Bretea  Streiului  şi  Sîn-   mice  cu  fosfor  pe  350  ha,   imperativele   calitative   pu­  levilor,   studenţilor,   cadre­                             13
                tămăria-Oilea   lucrarea   rea-   ce   se   însămînţează   cu   se  în  faţa  şcolii  de  foru­  lor   didactice   în   noul   an   1
                 lizîndu-se  pe  ultimele  su­  grîu  şi  orz,  iar  pe  întrea­  mul   educaţiei   politice   şi   de  învăţământ!  Debut  rod­  '£sm-  iwş.   secretar al Comitetului 1
                                                                                                                                                                           o- j
                prafeţe.  Atenţie  sporită  se   ga  suprafaţă  ce  se  cultivă   culturii   socialiste.   Mereu                                       orăşenesc   de   partid   şi   pro-  u- l  I
                                                                                                                                                       fesorli Elena costea şl Du-
                acordă   şi   strîngcrii   recol­  cu  păioase  se  aplică  în­  contemporană,   cu   viitorul,   nic  spre  a  întîmpina  Con­  ciiltiir:i!  initru Sîrbuşcă. Au fost pre- j  20,
                                                                                                                                                                      documentare
                                                                                                                                                              filmele
                tei  de  porumb.  Pentru  a   grăşăminte   complexe   care   şcoala   hunedoreană   —   ca   ferinţa   Naţională   a   parti­          zentate   al   hărniciei“,   „Eroi   31, 1
                                                                                                                                                       j.Pămînt
                evita   pierderile   de   boabe   se   încorporează   în   sol,   întreaga   şcoală   româneas­  dului  şl  a  40-a  aniversare        al bătăliei pentru pîine".  35.
                şi   coceni,   recoltarea   s-a   înainte   de   semănat,   cu   că  —  realizează  în  planul   a   proclamării   Republicii           •   DIMINEAŢA   DE   BASM.
                făcut  manual  pe  50  ha.  Cu   combinatoriii.   De   aseme­                   cu   înaltă   răspundere   în   •   „SUB  ARCURI  DE  LU­  „Copilărie   fericită   în   Româ­  I
                                                                                                                                                                     fost
                                                                                                                                                deschis
                                                                                                                                             s-a
                randament   ridicat   lucrea­  nea,  pe  70  de  hectare  s-au   educaţiei   continuitatea   şi   nobila   muncă   de   pregăti­  MINI“.   La   Călan  cultural-educatlv   nia   socialistă“   a  organizate  gene­ de   22,
                                                                                                                                                       ricul
                                                                                                                                                            acţiunii
                                                                                                                              Festivalul
                ză  şi  cele  două  formaţii   aplicat   amendamente   cal­  unitatea dintre ieri — azi  re  temeinică,  în  spirit  re­  „Sub   arcuri   do   lumini“,   or­  cinematograful   „Flacăra“   din   82,
                de   mecanizatori   constitui­  cáronse,  iar  pe  120  ha  —   —   mîine   prin   specificul   voluţionar   a   tinerei   gene­  ganizat   de   Consiliul   orăşe­  Hunedoara.  le-au   In   fost   continuare,   1
                                                                                                                                                      copiilor
                                                                                                                                                                        prezen­
                                                                                                                                      educaţie
                                                                                                                                                   şl
                te   pentru   însilozarea   fu­  la   fermele  din   Rîu   Alb,   pe care-1 reprezintă toate  raţii !         nesc   de  soclullstă   şl   politică   do   tate   filmele   de   nnimnţie   23.
                                                                                                                              cultură
                                                                                                                                              Casa
                                                                                                                                                                                 11.
                rajelor,   acestea   asigurînd   Sălaş   şi   Sîntămăria-Orlea                                                cultură   a   sindicatelor.   Pri­  „Izvoraşul“,   „Soarele“,   „Pi­
                la   fermele   din   Călan   şi   —   s-a   făcut   scarificarea                                              mele   două   zile   ale  nu   acestei   sica şl canarul“. PRILEJUL   ÎMPLI­
                                                                                                                                                           CU
                                                                                                                                     manifestări
                                                                                                                                                        O
                                                                                                                                                   cu.
                                                                                                                              ample
                Rîu  Bărbat  un  ritm  zilnic   terenului.                                                                    prins   simpozionul   „Realizări   NIRII   A   115   ANI   DE   LA
                de  000  tone  nutreţuri  în-   Duminică   s-a   lucrat   la                                                  şl   perspective   ale   metalur­  MOARTEA   LUI   AVRAM
                                                                                                                                                                Complexul
                                                                                                                                           pe
                                                                                                                                               meleaguri
                dlozate.   De   menţionat   că   recoltatul   cartofilor   şi   la                                            giei   româneşti  iniţiat   de   către   IANCU,   la  „Moţul“   din   meş-   {  \
                                                                                                                                                      teşugăresc
                                                                                                                                                                         Baia
                                                                                                                              hunedorene“,
                unitatea  are  asigurate,  pînă   C.A.P.  Haţeg,  unde  meca­      G. I. G. C. L. D  E  V  A                  consiliul   oamenilor   muncii   de   Crlş   a   fost   prezentată   ţ
                in  prezent,  peste  8  300  to­  nizatorii  Ion  Taşcu  şi  A-                                               şi   comitetul   sindicalului   din   expunerea   „Avram   Iancu   —   i   78,
                ne siloz.                  lcxandru   Brejan   realizea­                SECŢIA A.C.T.                         Combinatul   siderurgic   „Vic­  eminent   luptător   pentru   )
                                                                                                                                      spectacolul
                                                                                                                                    şl
                   Importante   forţe   sînt   ză  o  lucrare  de  bună  cali­                                                toria“,   populară   „Flori   dc   mu­  dreptate   socială   şl   libertate   1   1
                                                                                                                              zică
                                                                                                                                                      naţională“. A vorbit prof. 1
                                                                                                                                                  cîn-
                                                                                                                                               de
                mobilizate   la   realizarea   tate.  Tot  la  această  unita­                                                tec   românesc“.   Azi,   ora   Nicolae   Crlstea.   Totodată,  i i:
                                                                                                                                         Ioc
                insămînţărilor   de   toamnă.   te   s-au   continuat   lucrări­  atenţionează abonaţii racordaţi la sistemul   15,01),   are  Nicolae   simpozionul   la complexul dv de   Ia   monumen- s-a   \ l
                                                                                                                                                         istorice
                                                                                                                                                                     Ţebea
                                                                                                                                                      le
                                                                                                                              „Epoca
                                                                                                                                              Ceauşescu,
                Din  cele  345  ha  prevăzute   le  de  recoltare  a  fasolei                                                 Inaugurată   de   Congresul   al   organizat   spectacolul   de   su-   1  l  fi
                au   fost   semănate   peste   şi   transportul   furajelor.                                                  IX-lca   al   partidului,   epocă   net   şi   lumină   intitulat   „O-
                                                                                                                                                                         ro-
                                                                                                                                          luminoase
                                                                                                                                                  în­
                 220  ha  cu  culturi  pentru   Mecanizatorii   au   fost,   de   de încălzire centrală din municipiul Deva,  do   măreţe   şi  României   socia­  magiu   eroilor   neamului   Clu-   /  l   as*
                                                                                                                              făptuiri
                                                                                                                                     ale
                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                              prezentat
                                                                                                                                                      mâneşc“,
                masă   verde,   iar   pentru   asemenea,  la  datorie  la  a-                                                 liste,   Sarcinile   actuale   ale   bul  „Crişul“  din  Brad  şi  u-  /
                orz  sînt  pregătite  200  ha,   rături   şi   discuitul   terenu­  că  începînd  cu  data  de  16.09.  1987,  se  exe­  sindicatelor,   ale   fiecărui   ora   nitatca   de   pionieri   „Avram   l
                                                                                                                                         privind
                ce  vor  fi  însămînţate  în   lui  ce  se  va  însămînţa  în                                                 al   muncii   muncitoreşti   sporirea   Iancu“   din   Baia   de   .Criş.   /   mc
                                                                                                                                                        &  DEZBATERI-:.  Ea  Cânii-  \
                                                                                                                              răspunderii
                                                                                                                                                  re­
                această   săptămînă.   Alte   această  toamnă.  La  C.A.P,   cută probe de presiune la instalaţii.            voluţionare   faţă   de   păstra­  nul  cultural  din  Boş  a  avui  /   SCI
                                                                                                                                                                                 s  c
                120  ha  sînt  pregătite  pen­  Pui  şi  Sălaşu  de  Sus,  me­                                                rea,   huna   gospodărire   şi   loc   dezbaterea   „Eroi   ai   zi-   \   Te
                                                                                                                                                                       marile
                                                                                                                                                                    pe
                tru   însămînţarea   griului.   canizatorii   Cornel   Ceuţă,   Orice  deranjament  sau  defecţiuni  consta­  continua   dezvoltare   a   avu­  lelor   noastre  cu  tic   participarea   »'  \   tic
                                                                                                                                                      şantiere“,
                                                                                                                              ţiei naţionale“.
                Atenţie   sporită   se   acordă   ion  Vasiu  şi  Mircea  Pîn-                                                 •    SIMPOZION.   T.n   Url-   înv.   Ana   Crişan,   directorul   /   cel
                calităţii   lucrărilor   şi   res­  zaru  sînt  cei  care  au  lu­                                            canl   a   avut   loc   simpozionul   căminului   cultural   şi   Iuliu   ^   30
                                                                                                                                                      Fiscuteanu,
                                                                                                                              pe
                                                                                                                                                               coordonator
                pectării   tehnologiei   stabi­  crat   la   însămînţarea   pri­  tate  se  vor  comunica  dispeceratului  de  ter-   grară  tema   „Noua   revoluţie   a-   sector   Ia   întreprinderea   de   /  )
                                                                                                                                                                         ci-
                                                                                                                                             esenţial
                                                                                                                                      obiectiv
                                                                                                                                   —
                                                                                                                                                   al
                lite   pentru   fiecare   cultu­  melor  suprafeţe  cu  culturi                                               politicii   P.C.R.   în   etapa   ac­  nematografică   judeţeană.   A   /   nit
                ră.   în   vederea   ridicării   pentru masă verde.    moficare la telefon 12663.                             tuală“.   In   cadrul   acţiunii   rulat   filmul   „Omul   care   ne   )   Vî
                                                                                                                                                                                 si r
                gradului   de   fertilitate   al                                                                              au luat cuvântul Petru Fă-  trebuie“.          i   Un
                pămîntului s-nu transpor-              N. TiRCOB
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51