Page 50 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 50
DRUMUL SOCIALISMULUI
°ag. 1
JV
învăţămîntul hunedorean—
f LS
sub semnul noilor exigenţe In j
Trar
Cooperatorii la recoltări, (Urmare din pag. 1) spori zestrea de săli de din
Mun
clasă, cabinele şi labora Ii oi
mecanizatorii la arături prima oară pragul învă- toare. deţu
vizii
ţămîntului superior. Aici, Liceul industrial „Aurel tova
modelul original al şcolii Vlaicu" din Oră.ştie rămî Ceau
pentru insăminţări! româneşti — cu integrarea cu o puternică tradiţie, nora
ne aceeaşi unitate şcolară
învăţământului
cerce
tarea şi producţia, ema cu frumoase rezultate ob num
Se munceşte cu însufle ru, inginerul şef al coope naţie a gîndirii novatoa ţinute la învăţătură şi în şedir
Soci;
ţire şi spor şi pe ogoare rativei. în acest scop am re a tovarăşului Nicolae pregătirea practică a ele 20, no
le cooperativelor agricole administrat îngrăşăminte Ceau.şescu — se apropie vilor. în acest an, prin 20,1»
de producţie din Zam şi organice pe 10 ha, activi tot mai mult de cerinţele cursuri liceale, .zi şi se-
Sălci va. tate realizată de mecani specifice industriei extrac • ral, şcoală profesională şi
Cooperativa agricolă de zatorii Gheorghe Marina, tive, do dezideratele ei do maiştri vor fi pregătiţi 2»,:,:,
producţie din Sălciva are Cristian Crăciun şi loan majore, numărul marc de 1 250 elevi în meseriile
cultivate cu cartofi 32 de Căleanu. Arăturile — efec colective de cercetare, va aşchietori şi turnători care
ha, din care pînă dumini tuate de loan Petruţiu şi loarea contractelor înche la absolvire vor fi inte
că seara au fost recoltate Mircea Blaju — se fac la iate (peste 6 milioane lei), graţi în întreprinderea me 21,50
12 ha. Gheorghe Cojan. adîncimea prevăzută de lucrările do autodotam ca canică din localitate, afla
preşedintele unRăţii, subli tehnologie, plugurile fiind şi practica productivă din tă în continuă dezvoltare E®.—
nia : dotate cu scormonitori. vară în cele 52 de unităţi şi extindere. Alit între yp
— în fiecare zi avem la La C.A.P. Sălciva se lu- miniere fiind edificatoare. prinderea patronatoare cît «sStowi
lucru un mare număr de . trează la arături şi pregă La deschiderea noului si conducerea liceului aş
HU
oameni. Sînt cooperatori tirea terenului, activităţi an universitar, Institutul teaptă din partea lor o diopi
care au recoltat deja car realizate de Nicolae Ar de subingineri din Hune pregătire cît mai temei Hulei
tofii de pe suprafeţele ce delean, Vasile Ursu şi O- doara, aflat la începutul nică. ord ir
le-au fost repartizate : Zoi- vidiu Nichita. Liliana Cri- celui de al 18-lea an de Sărbătoarea şcolii din t ur;t;
7,30
ţa Ştefan, Lucreţia Jeler, şan, inginerul şef al coo învăţământ, s-a prezentat municipiul Deva a cunos timp
Gorila Hodor, Aurica Cri- perativei, ne spunea : cu rezultate merituoase. Na|ii
şan, Gheorghe Popovici. — La pregătirea terenu Ele vizează preocupări pe cut căldura şi frumuseţea 8,00
Curii
Laura Cri.şan şi mulţi al lui se lucrează de diminea linia cercetării ştiinţifice zilei in cele 7 licee indus Hulei
matematică-fizi-
triale,
de
ţii. ţa devreme pînă noaptea atît ale cadrelor didactice că şi pedagogie, deţinătoa Uăsp
La scosul cartofilor lu tîrziu. Urmărim să se rea cît şi ale studenţilor, o- lor ;
l'csio
crau mecanizatorii Nelu lizeze o bună afînare şi rientate spre creşterea ca re a zeci de premii pe ţa I e ui
C.A.P. Iiăiuu. Oamenii muncii de la G.I.G.C.L. Deva ră în olimpiadele pe dis tare«
muncesc cu hărnicie şi răspundere la strînsul recoltei de Ştefan şi Marcel Berar, mărunţire a pămîntului. lităţii produselor siderur cipline de învăţămînt şi Soliş
porumb. în urma lor un mare nu S-a făcut o bună ampla gice, reducerea consumu rice
măr de oameni adunau tu sare a culturilor, sămînţa rilor de materii prime şi în „Cîntarea României", Pul)!
berculii pe care îi sortau de orz şi grîu este asigu de metal, asimilarea unor ca şi în cele opt şcoli ge de ş
şi-au
care
cîştigat
Mobilizare amplă la strîngerea cu atenţie. Sacii cu cartofi rată în cea mai mare par noi mărci de oţeluri în nerale binemeritat prestigiu spif ii
zi că
un
te.
erau cîntăriţi la faţa locu
*
reducerii
lui, apoi erau transportaţi La cooperativa agricolă vederea modernizarea impor in învăţămîntul hunedo d
tului,
utila
recoltei, arat şi semănat! la locurile de depozitare. din Sălciva se lucrează cu jelor metalurgice şi creş rean. Imnul de Stat al De I
iu
Pînă în prezent s-au pus aceeaşi hărnicie şi la în- terea durabilităţii acesto Republicii noastre a răsu vanp
ir», io
Parafrazînd proverbul O bună participare şi la păstrare peste 20 tone silozarea porumbului şi ra în exploatare la cele nat înălţător la Liceul pe jurii
„ziua bună se cunoaşte organizare a muncii am cartofi pentru sămînţă. florii soarelui semănate în două puternice unităţi aie dagogic, prin glasul elevi 10,40
de dimineaţă", putem întîlnit şi în tarlaua unde La C.A.P. Zam, pînă du cultură dublă. Această ac siderurgiei româneşti — lor din formaţia corală 17,00
spune că la C.A.P. Hărău se recoltau cartofii. Se minică seara s-a strîns tivitate este realizată de C.S. Hunedoara şi C.S.V. laureată. Aici şcoala şi-a 17,05
mice
săptămîna cu rezultate bu acţiona la scoaterea tu recolta de pe opt ha, prin mecanizatorii Ştefan Zigli, Călan. Elocvente pentru deschis porţile în cel iară
ne în muncă s-a prefigurat berculilor din părnînt cu tre cei mai vrednici coo Viorel Florea şi Liviu Ur calitatea procesului in- de-al 117-!ea an de activi fold
ypbu
de luni. două maşini, la recoltat peratori numărîndu-se Vic su. Pînă în prezent au structiv-educativ sînt cele tate, de pe o temelie so .•ocu
Astfel, recoltatul ma lucrînd mecanizatorii Pas- toria Filip, loan Alb, Toan fost însilozate 500 tone fu două menţiuni obţinute ia lidă, care numai în anul rele
nual al porumbului, care cu Berindei şi Rudolf Groza, Dorica Petruţiu, raje. în incintele zooteh sesiunea naţională de co de învăţămînt precedent a Ştiri
începuse cu cîteva zile Ivoroşi. In urma lor fa Ghizela Ilan, Viorel Ma- nice din Sălciva şi Pojoga municări ştiinţifice studen adăugat succeselor alte 60 ( iOlK
dio.ji
înainte se desfăşura din milii întregi de cooperatori riş, Filip Achim şi mulţi există mari cantităţi de ţeşti. în noul an de învă de premii judeţene şi 10 tura
plin. Aici, ca în fiecare strîngeau cartofii, îi sor alţii. îngrăşăminte care trebuie ţământ, cei aproximativ republicane pentru învă tia t
an, în sprijinul coopera tau şi-i adunau în saci. Strădanii deosebite se transportate de urgenţă şi ţătură şi activitate artisti oră
torilor veniseră însemna Petru Dalie, preşedintele depun şi pentru a se pune administrate înainte de a- 400 de studenţi cuprinşi că, liceu devenit un pres Mom
Publ
te forţe umane de la unităţii, care coordona a- baze temeinice recoltei de rături pentru a se realiza la cursurile serale, se vor tigios centru de perfec mu n
în
pregăti
cu
asiduitate
G.I.G.C.L. Deva. Se aflau ceastă lucrare, preciza că cereale păioase a anului o bună încorporare în sol specialităţile: furnalc-oţe- ţionare a învăţătorilor şi Hule
la strînsul .ştiuleţilor peste au fost strînşi cartofii de viitor. La C.A.P. Zam ur a acestora. In acest sens
200 de lucrători de la u- pe 12 ha din cele 20 de mează să se însămînţeze nu trebuie aşteptată for lării, deformări plastice' si educatoarelor din judeţ.
nitatea amintită. Mobili ha ocupate, existînd toate 40 de ha cu orz şi 90 de maţia specializată a S.M.A, tratamente termice, elec Cei aproape o mie de c- ir
tromecanici metalurgici.
levi de la Şcoala generală
zaţi de comitetul de condiţiile ca recoltatul lor ha cu grîu. Ilia, ci se cer mobilizate şi nr. 1 Deva şi-au- reluat
partid, de consiliul oa să se încheie pînă la — Ne preocupă realiza atelajele din cele două Tot la Hunedoara, Li Dl::
menilor muncii, în frunte sfîrşitul acestei săptămîni. rea unui pat germinativ sate. i ceul industrial nr. 1 şi-a' locurile în clasele gătite tiara
cu tovarăşul Viorel Ră- Mai sublinia hărnicia do ele cea mai bună calitate deschis ieri porţile pentru sărbătoreşte, dincolo de soar«
It A:
ceanu, directorul general vedită de cooperatorii E- ne spunea Sorin Mora- TRAIAN BONDOR aproximativ 3 500 elevi rezonanţele sentimentale dorn
al G.IG.C.L., îşi dădeau rhilian Livezeanu, Viorica care, prin cursuri de zi şi ale reîntîlnirii cu cadrele no*'
Silinţa să execute temei Bob, Verghelia Albu, Mihai serale, la liceu şi şcoală didactice şi colegii stă Ş;
nic şi să încheie cît mai Albu, Sofia Dîmpu şi Fi profesională, se pregătesc ruind încrederea şi anga pa.
rr.T
repede recoltatul de pe lon Albu, care şi-au în SIMPOZION ŞTIINŢIFIC în profilcle metalurgic, jarea la o muncă sîrguin- parc
cele 25 de ha pe care le-au cheiat primii recoltatul mecanic, electromecanic, cioasă, care • să încunune soar
luat în primire. Recoltau pe parcelele repartizate. La Filiala judeţului Frăţilă), „Avram IancU cuprinzînd o gamă largă cu noi succese anul de brie;
(lini
ştiuleţii de pe coceni, îi Tot la recoltat se mun Hunedoara a Arhive •— mare conducător al de meserii. Se pregătesc învăţămînt. Apa
încărcau în coşuri şi apoi cea şi în grădina de le lor Statului din Deva revoluţiei de la 1848". prin muncă şi pentru mun La liceele agroindustria CAN
în autocamioane, trans- gume a unităţii. Mai a avut loc un apreciat (Mihai Cerghedean), că, pentru viaţă, spre a le Geoagiu, Haţeg, Ilia, la faru
man
portîndu-i operativ la exact, cooperatorii din simpozion ştiinţific de „Popularitatea lui A- deveni oameni de nădejde şcolile generale din Baia PICT
locul de depozitare. formaţia condusă de teh dicat comemorării a 115 vram Ian cu în rîndul ai celor- două combinate de Criş, Oră.ştie, Vălişoa- cula
— Participăm de trei niciană Maria Bud cule ani de la stingerea din românilor din Munţii siderurgice, de la Hune ra, Crişcior, Pui, Brad, Si- citoi
zile la recoltatul porum geau vinetele, ardeii şi viaţă a lui Avram Apuseni" (Viorel Vînă- doara şi Călan. Condiţiile meria — în fiecare unita SA :
şi l
bului — preciza Toan Ma primele cantităţi de varză Tancu. Organizat de fi toru), „Avram Iancu — de pregătire sînt dintre URI
cra, şeful serviciului de toamnă. Notăm nume liala gazdă a manifes luptător pentru dreptu cele mai bune. Liceul nr. te din învăţămîntul liune- Huli
P.I.R. — şi ne străduim le lui Paulina Lobonţ, Sil tării, simpozionul ştiin rile românilor din Apu dorean, la chemarea sim Perl
ua j
1 i-a primit pe toţi aceşti
cu toţii, femei şi băr via Olar, Elisabeta Jibe- ţific a beneficiat de seni" (Vasile Ionaş), tineri, ca la orice început bolicului clopoţel, preşco Let?
baţi, să facem o treabă tean, Maria Giurcă şi al documentate intervenţii, „Mărturii contempora larii, elevii şi studenţii — OH/
bună, sprijinind concret lui Iosif Molnar, care se cum au fost „Apărarea ne privind manifestările de an şcolar, în haine de adulţii de mîine ai jude cei
Î-Il
cooperatorii la lucrările detaşează prin hărnicie, Munţilor Apuseni ca patriotice cu ocazia sărbătoare, cu atelierele, ţului, ai ţării — au intrat inin
agricole, contribuind şi noi precum şi faptul că pînă ţară românească în înmormântării lui A- laboratoarele şi cabinetele în bănci cu încredere in O AC
la bătălia care se dă în acum, de aici s-au livrat timpul revoluţiei de la vram Iancu" (Dumitrii proaspăt zugrăvite şi vop puterea lor de muncă, cu noi
tură
întreg judeţul pentru 122 tone de ceapă, 26 to 1848" (susţinută de Ton Barna). site, dotate cu toate cele convingerea racordării la mol«
strîngerea sondelor toam ne de vinete, ardei şi necesare. în plus, s-a dat exigenţele noului timp. BR/
nei. alte legume. în folosinţă un nou bloc pentru împlinirea şi deve al j
CAI
— Nu am dccît cuvinte şcoală — nr. 6, care va nirea lor viitoare. nost
do laudă referitoare la O altă lucrare căreia i SIM
modul cum au muncit se acordă o deosebită a- Poli
această
în
lucrătorii de la G.I.G.C.L. tenţie este pregătirea perioa II .1.
(Cu
dă
tere
Deva — sublinia şi Livia nului pentru însămînţa- A CC
Brehar, inginerul şef al rea culturilor masă verde
cooperativei, care coor
dona activitatea. La son şi, îndeosebi a păioasc-
dajele făcute zilnic prin lor. Astfel, din cele 180
de ha destinate a fi se
lan, am constatat că nici mănate cu orz şi grîu, me
un ştiulete nu rămîne canizatorii Nicolae Hog-
nccules, toată recolta
este adunată cu deosebită raan, Iosif Vinczi, * lacob
Mihoc
Constantin
Bob
şi
grijă şi răspundere. Pînă
acum am strîns recolta de au executat arăturile pe
pe 19 ha. Ne-au dat, 125 de ha. A fost, de a-
intr-adevăr, un preţios a- semenea, pregătit patul
jutor, nouă, cooperatori germinativ pe toată su
lor... prafaţa destinată culturii
Pe suprafeţele de pe legumelor timpurii. De
care porumbul a fost re fapt, însămînţările de
coltat a intrat operativ toamnă au şi fost declan
la tăiatul cocenilor o for şate aici, mecanizatorul
maţie compusă clin meca Pavel Popa fiind cel care
nizatorii Gavrilă Caşvan, a pus sub brazdă sămîn-
cu'combina de recoltat, ţa de orz pentru masă
loan Achim şi Vasile Var verde pe o suprafaţă de
ga, la transport. Au fost 15 ba.
tăiaţi şi insilozaţi pînă
acum 600 tone de coceni. MIRCEA liEPÂDATU