Page 57 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 57
proletari Mígate tăriei, unitm/â!
f % ii IxmUfiEft CIKFfinxn! KAII8»U A PARTîOîilUî
$f rnmrnw a as se a«i
k % ¡i m DE U PfiSClAttĂREA REPUBiîiril Xijffll'jZusci'
vV
'W
tec» Programul de modernizare —
S O C I A L I S M U L izvor al eficientei economice!
ORGAIII At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.R — Ştim, tovarăşe Ieronim prin aceste programe se muncă au fost dotate cu
Ilie, inginer şef cu pregă referă la creşterea puter SDV-uri de productivitate
Şl AL C O N S I I I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tirea fabricaţiei la I.M. O- nică a productivităţii mun ridicată. (De pildă, dispo
răştie, că harnicul colec cii, reducerea substanţială zitiv pentru prelucrarea
tiv de muncă al întreprin a costurilor de producţie, simultană a mai multor
Anul XXXIX, nr. 9 280 VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1987 4 pagini — 50 bani derii dv. este preocupat perfecţionarea organizării piese). Tot pentru creşte
mereu do găsirea şi apli producţiei şi a muncii, a rea productivităţii muncii
carea unor înnoii’i tehnice forţei de muncă ş.a. Aş la sectoarele calde au fost
şi de alte perfecţionări ale aminti dintre măsurile în concepute unele dispozitive
activităţii în scopul înde făptuite mai recent cîteva pentru realizarea mai mul
plinirii şi depăşirii sarci puneri în funcţiune a noi tor piese dintr-o singură
nilor de plan, a angaja capacităţi productive. De matriţare. în acelaşi scop,
mentelor asumate în între pildă, la începutul lunii pentru fabricarea unor
cerea socialistă. Vă rugăm august 1987 a fost pornită piese din neferoase —
să ne vorbiţi, deci, despre
Toate tortele mobilizate programul de modernizare o turnătorie de fontă, ca foarte necesare în ! ndus-
productivă
pacitate
moder
tria construcţiilor de ma
al unităţii. nă care foloseşte noi teh şini — folosim cu succes
— Fără îndoială, un rol
la strîngerea roadelor toamnei, deosebit în conceperea a* nici de topire. în afară de tehnologia turnării centri
faptul că nu se mai utili
fugale. metodă nouă şi c-
cestui program îl au chiar zează cocsul, gazul metan ficientă.
şi alţi combustibili defici
—• Programul de moder
la pregătirea temeinică a făptuiască — oamenii mun tari, în noua turnătorie de nizare se referă şi la pro
cei care trebuie să-l în
cii din întreprinderea noas fontă a crescut considera dusele . fabricate ? asimilarea
muncii
productivitatea
bil
—
Desigur,
producţiei anului viitor! tră. în altă ordine de idei, şi, implicit, eficienţa eco de produse noi, moderne
putem spune că programul nomică. Tot ia acest capi ocupă un loc important in
tol, putem aminti că în preocupările întreprinde
După încheierea recol înregistrat o puternică desfacere, prestări servicii de modernizare constituie trimestrul IV 1987 va in rii. Ritmul de asimilare
tării cartofilor, în cele mobilizare de oameni, si întreprinderii pentru un adevărat izvor al efi tra în probe tehnologice este destul de ridicat. De
două cooperative agricole printre, cei mai vrednici întreţinerea şi repararea cienţei economice şi se a- şi o nouă turnătorie de o- exemplu, numai in perioa
de producţie din comuna cooperatori numărîndu-se flă, din aceste motive, în ţel şi se va extinde capa- da care a trecut din acest
Veţcl s-a trecut Ta cule Adolfi Muntean, Tcofil utilajelor de calcul din citatca de producţie a an au fost asimilate 5 pro
Deva. Virginia Belea, pre
sul porumbului — una Duţ, Petru Popa, Reghi- prim-planul atenţiei tutu SDV-urilor pentru sectoa duse noi. Aplicăm perma
dintre cele mai impor na Toma, Lucreţia Rus .şi şedinta cooperativei, ne ror factorilor ce concură rele calde.
tante lucrări ale campa spunea: la materializarea măsuri nent cu consecvenţă indi
alţii. în primele zile de — în legătură cu sarci caţiile şl sarcinile preţioa
niei agricole de toamnă. — Am luat toate măsu- lor prevăzute. Obiectivele na îmbunătăţirii şi perfec se formulate de secretarul
sprijinul
Da C.A,P. Leşnic această lucru, în au venit coo şi concrete ce se urmăresc ţionării continue a tehno
peratorilor
activitate a început în TRAIAN BONDOR logiilor de fabricaţie ce general al partidului, to
tarlaua „Ogoare" si încă 100 de lucrători de la ne puteţi spune ? varăşul Nicolae Ceauşesm,
din prima zi de lucru s-a Baza de aprovizionare şi (Continuare în pag. o 2-a) — în ultimul timp, o se privind modernizarea şi
Valorificarea ric do repere aflate în fa înnoirea dinamică a teh
nologiilor de fabricaţie şi,
bricaţie au fost trecute pe
fructelor implicit, a produselor in
maşini-unclte cu comandă scopul atingerii unui înalt
de pădure program, pe maşini auto grad tehnic şi de eoni pe-
mate de copiat sau pe ma
tivitale, pentru înfăptui
Lucrătorii centrului şini do prelucrare a me rea dezvoltării intensive şi
talului prin operaţii noi.
ile prelucrare şi valo a celorlalte obiective din
rificare a fructelor de calitativ superioare. De a- actualul cincinal.
pădure din cadrul Oco semenea. unele maşini-u-
lului silvic Haţeg de nelte precum şi locuri de MARIN NEGOIŢÂ
pun eforturi stăruitoare
pentru a aduna şi va
lorifica însemnate can
tităţi din producţia de
fructe de pădure din GiNDURl LA ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR
zonă. Pînă acum, aici
s-au adunat aproape 60
tone de zmeură, peste „La chemarea viitorului;
26 tone mure, mai bine
de 38 tone de afine,
precum şi 25 tone po
rumbe, peste 22 tone răspundem cu tinereţea \
mere pădureţe şi alte
produse. Cu un total de
aproape 190 de tone şi maturitatea 4 1
fructe de pădure strîn-
se şi valorificate, ocolul Rezonanţele sentimenta
Cooperatorii de la briga da Boz a C.A.P. Brănişea au încheiat recoltatul cartofilor, amintit şi-a realizat le, de trăire ori retrăire a
iar acum sînt transportate la magazie ultimele cantităţi din recolta acestui an. emoţiilor pe care 15 sep
Foto NICOLAE GHEORGH1U planul la export. tembrie ni le... conferă,
fără să ţină seama de
vîrstă, nu s-au stins încă.
Pămîntul are acută nevoie de apă. Sînt calde, indescriptibile,
ne copleşesc prin firesc şi
frumuseţe, prin adevărul
Să i se asigure neîntîrziat! momentelor de reîntilnire
cu banca, cu colegii, cu
laboratorul, cu cadrele di
Persistenţa secetei, acu un baraj — adueîndu-se grădina legumicolă. Ali condiţii optime la însă- dactice, cu cabinetul, cu
ta lipsă de precipitaţii aici 20 camioane cu pia mentată din Mureş, insta mînţarea lor. insăşf şcoala.
impun să se ia' toate mă tră — asigurîndu-se astfel laţia asigură stropirea O bună preocupare pen De la întilnirea cu car
surile pentru a se asigura funcţionarea în bune con plantelor pe tot parcursul tru udarea culturilor am tea de căpătii (Abeceda
apa de care au nevoie diţii a electropompelor. De zilei. în ziua raidului nos întilnit şi la C.A.P. Bră rul) — pe care în aceste
plantele aflate încă în ve altfel sistemul funcţionea tru aici se allau în func- _ nişca. Şi aici au fost puse zile o răsfoiesc, cu curio
getaţie, ca şi terenurile ce ză zi şi noapte fără între ţiune două aripi de ploaie în lucru toate instalaţiile zitate Mădălina şi M<5-
urmează să se însămînţeze rupere — aripile de ploaie cu 24 de aspersoare care de udat. Astfel, în tarlaua riuca, Bogdan şi Ionică,
în această toamnă cu orz ■funcţionează 24 din 24 de asigură — sublinia tehni Cosmina şi Ovidiu, Andreea
şi grîu pentru a se asigu ore. în ultimele zile s-a ciană Maria Bud, coordo „Sălcet" din brigada Boz şi Oana, 7 900 de copii
ra celor două culturi un irigat o suprafaţă de mi natoarea activităţii din le găsim două aripi de ploaie, hunedoreni care la 15 sep
pat germinativ de cea mai rişte în care este semăna gumicultura — udarea li cu ajutorul cărora se a- tembrie au trecut pentru
bună calitate. în acest tă lucerna în cultură as nei suprafeţe de două hec sigură stropirea culturilor prima oară pragul şcolii -
sens se cor folosite toate cunsă.- în acest fel cultura tare zilnic. Cooperatorii de legume. Pînă cu cîtva pînă la reîntilnirea cu
sursele de apă, mari şi respectivă vegetează în Petru Raita şi Alexandru timp în urmă — preciza cursul de specialitate din
mici, luarea tuturor măsu bune condiţii şi sc va pu Budai sînt cei care •supra tehniciană Elena Juncu, invăţămlntul- universitar,
rilor pentru irigarea prin tea lua o coasă în perioa veghează şi menţin în şefa fermei legumicole — fiecare moment îşi arc
aspersiune sau prin braz da următoare. funcţiune instalaţia de iri am putut asigura udarea unicitatea sa, cu implica
de a acestor terenuri. — Ne preocupă irigarea culturilor pe tot parcursul ţii profunde în viaţa ele
Aflîndu-se
permanent
în această direcţie, lău terenurilor ce vor fi semă gat. datorie şi prcocupîn- zilei. Dar, din păcate, în vului, a studentului. Cos-
min Chiţa, de la Liceul
la
dabilă şi pilduitoare este nate cu orz — ne-a spus du-se ca instalaţia să ultima perioadă a scăzut industrial ,,Avram lancu"
preocuparea ce se depune Cornel Tărăpoancă, ingi funcţioneze ireproşabil, cei substanţial debitul din pî- din Brad — unitate de in-
la C.A.P. Rapoltu Mare, nerul şef al cooperativei. doi asigură, din zori şi rîul din care ne alimen văţămint deţinătoare a
Brănişca şi Hărău. Toate Imediat ce încorporăm su- pînă în noapte, stropirea tăm (este aproape secat) numeroase premii pe ţară
aceste unităţi dispun de rnînţa în sol punem aripi culturilor de vinete, ardei şi deja avem probleme, la olimpiade, concursuri pe
sisteme cu care se pot le de. ploaie în funcţiune şi varză: aici la Boz. în schimb, meserii şi in „Cintarea
iriga suprafeţe însemnate în tarlaua respectivă. Vom — în aceste zile — ţi-, instalaţia de udat prin României" — e emoţionat.
de teren. La cooperativa continua să irigăm atît nea să sublinieze Li via A păşit în ultimul an de
agricolă din Rapolt sînt timp cit este nevoie. Brehar, inginerul şef al aspersie din tarlaua „Rîl"
irigabile 80 de ha. Pentru La C.A.P. Hărău există cooperativei — udăm şi LUCIA LICIU Inliiul prag spre trep
B. TURDEANU,
că apa în Mureş a scăzut un bun sistem de irigaţii terenurile pe care urmea MIRCEA LEPÂDATU tele ile lumină ale învă-
foarte mult, la locul unde prin aspersie, care asigu ză să cultivăm legumele (Continuare în pag. o 2-a) - ţăturil.
se află sorburile s-a croat ră udarea culturilor dîa timpurii pentru a asigura (Continuare în pag. a 2-a)
