Page 61 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 61
Lucrări prioritare
Potrivit măsurilor luate de Coman rile cc urmează să fie însămînţatc tre
damentul judeţean pentru coordonarea buie pregătite grădinăreşte. Calitatea
activităţii din agricultură, în perioada semănatului să fie urmărită îndea
- următoare se va pune un accent deo proape.
sebit pe executarea următoarelor lu o în zootehnic să sc acorde întreaga
crări : atenţie realizării stocurilor necesare de
o încheierea grabnică a recoltării furaje, prin însilozarca sau depozitarea
m m alcomit£ rULUI iltIDEI [EANIH UIUEDDARA At P C Ri cartofilor, sortarea şi depozitarea lor întregii mase vegetale ce se mai află
în cele mai bune condiţii;
pc cîmp, sau care rezultă din activita
• Declanşarea, în toate unităţile a- tea de recoltare, inclusiv cosirca mirişti
gricole, a culesului porumbului, în lor, realizarea de frunzare etc.
primul rînd de pe suprafeţele ce vor • Pregătirea tuturor adăposturilor
fi însămînţatc în această toamnă ; animalelor pentru sezonul friguros şi
Anul XXXIX, nr. 9 281 SIMBATĂ, 19 SEPTEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani • Recoltarea, în raport cu graficele intensificarea terminării investiţiilor din
stabilite, a sfeclei de zahăr ; acest domeniu ;
• Intensificarea recoltării legume
lor şi fructelor ; • îndeplinirea sarcinilor privind li
• Pregătirea şi începerea, în urmă vrarea animalelor şi a produselor agri
cole Ia fondul dc stat, alît în unităţile
Şi
toarele
zile,
orzului
a
semănatului
fë, Ji iHWPIttKA CMFWiiïtf MWHU * ÍMTWI griului de toamnă. în acest scop, se cooperatiste, cit şi la gospodăriile
Şt «IVE8SÀRH ¿ 40 8t SRI
populaţiei.
vor intensifica arăturile. Toate terenu
if de u nmmm «epiibuch '
La strîngerea recoltei şi la insăminţări -
Bilanţul activităţii - în concordanţă cu ritmuri de lucru susţinute!
Acum, cînd toamna a din oraşele apropiate. aflau familiile coopera-?
frumosul, utilul si eficienta economică intrat în drepturile ei împreună cu cei peste torilor Irina Sav, loan Pă
•9 9 depline, cei ce muncesc 40 de cooperatori care lu curar, Gheorghe Bolog,
pe ogoarele cooperative crau la recoltarea porum Petru Mu n tea nu, Ironirn
Cum se ştie, la între P.C.R., am pus un accent o rocă foarte rezistentă lor agricole de producţie bului din tarlaua „Calea Melha, Iosif Fetdeş, Elena
prinderea „Marmura" din deosebit pe realizarea pro (treptele de la intrarea din comuna Băcia desfă Gării" sc afla şi pre Caraba, Irina Oneiulencc,
Simeria întreaga activita ducţiei fizice. Am acţio în clădirea „poştei vechi" şoară o activitate sus şedintele unităţii, loan Maria Gherman, Andrei
te productivă are ca obiec nat pentru îndeplinirea din Deva sînt placate cu ţinută, plină de răspun Barb. Aici munca se des Ferencz şi ale altora, pre
tiv central... frumuseţea ritmică, integrală a pla acest andezit şi nici nu dere pentru culesul roa făşura organizat, pe faze cum şi tractoristul Iile
interioară şi exterioară a nului la toate sortimen se cunoaşte că s-a circulat delor şi pregătirea te de operaţii. Astfel, în timp Covaci. întreaga tarla va
multor construcţii, împle tele, aceasta constituind pe ele !) şi, în acelaşi meinică a viitoarei recol cc unii cooperatori cule fi eliberată de coceni pînă
tirea strînsă a calităţilor condiţia hotărîtoare pen timp, cu un aspect fru te de păioase. I,a strîn- geau şi transportau ştiu- azi, cînd vor intra trac
estetice ale produselor cu tru aprovizionarea cores mos. în luna august pre gerea cartofilor, porumbu leţri, alţii tăiau şi elibe toarele la arat şi pregă
latura lor utilă şi func punzătoare a beneficiari vederile de plan la astfel' lui şi sfeclei de zahăr de rau terenul de coceni. La tirea terenului pentru se
ţională. lor ^noştri interni şi ex de placaj au fost depăşite pe terenurile C.A.P. Bă transportul ştiuleţilor şi mănatul orzului. |
— Trebuie să subliniem terni, pentru realizarea la cu peste 11 000 mp, iar în cia participă toţi locuito cocenilor se foloseau ate într-o tarla alăturată),
— remarca tovarăşul ec. termenele prevăzute a continuare se prevede un rii satelor apţi de muncă, lajele membrilor coope în suprafaţă de 11 ha, undo?
loan Haţeganu, directorul ritm şi mai intens de cărora li se alătură, după ratori .şi un tractor al
adjunct al întreprinderii ÎNTREPRINDEREA extracţie şi prelucrare. terminarea programului, C.A.P între cei care N. ZAMFIR
— că în 1987, anul Con Menţionez că andezitul îl cei care lucrează in în munceau la cules şi la
ferinţei Naţionale a parti „MARMURA" extragem dintr-o carieră treprinderile şi instituţiile transport cu atelajele se (Continuare în pag. o 3-aj)
dului şi aniversării a 40 SiMERiA nouă, Petroasa, aflată lin
de ani de la proclamarea gă Deva, pe care am pus-o
Republicii şi bilanţul ac în funcţiune în primul an
tivităţii noastre este în contractelor economice. în al actualului cincinal ca
ton cu frumuseţea deose acest sens, pot arăta că urmare a aplicării pro
bită a produselor pe care la placaj total s-a obţin at gramului de extindere şi
le realizăm. Astfel, în un plus de aproape 24000 modernizare a capacită
perioada care a trecut din mp, iar la placaj marmu ţilor productive, a bazei
acest an producţia marfă ră înregistrăm 7 460 mp proprii de materii prime,
a fost depăşită cu 2 700 000 peste prevederi. în perioada ce urmează
lei, producţia netă — cu — Ce caracteristici deo vom acţiona pentru meca
poşte 9 miliome lei, pro sebite prezintă, din punct nizarea carierei Petroasa
ductivitatea muncii a dc vedere al producţiei, şi a altor locuri din care
crescut cu aproape 10 000 lunile care au trecut din extragem materia nece
lei/om al muncii şi s-au acest an ? sară pentru producţie.
obtinut i.mm>’tante eco — M-aş referi îndeosebi — Pentru că a venit
nomii dc materii prime, la luna august 1987, luna vorba despre mecanizări
materiale, energie elec marii noasti e sărbători şi alte înnoiri tehnice, vă
trică si combustibili. Tot naţionale, cînd activita rugăm, tovarăşe director,
odată aşa cum a cerut se tea întreprinderii a cu să ne vorbiţi despre pro
cretarul general al parti noscut un reviriment deo gramul de modernizare,
dului. tovarăşul Nicolae sebit prin contractarea
Ceauşcscu, la recenta şe unui volum mare de pla MARIN NEGOIŢĂ Amplă mobilizare Ia re coltatol cartofilor şi Ia C.A.r. Densuş, unde în locul numit
dinţă a Comitetului Po caje de andezit pentru „l.nncă“, aproximativ 70 de cooperatori lucrau cu spor pentru finalizarea unei tar
litic Executiv al C. C. al metroul bucureştean. Este (Continuare în pag. a 3-a) lale de 18 nectare. Folo NICOLAE GHEORGH1U
Furajele - strînse şi depozitata
Deficienţele organizatorice interne — frîne
grabnic, in întregime!
în circulaţia vagoanelor Paralel cu recoltarea
cartofilor şi pregătirea te dc 630 tone. Acest nivet
deja
este
fiind
depăşit,
Vă propunem, astăzi, un — De acord cu dumnea este de 50 488 vagoane/ore. stantin Belea, impiegat de meinică a însămînţărilor puse la păstrare 740 tone
popas în staţia C.F.R. Bîr- voastră. Ce spune însă Aceste abateri contractua mişcare (la transportul fe de toamnă, la Coopera paie de orz şi grîu. Dacă
cea Mică, altă unitate pe statistica. Cum s-a lucrat le costă întreprinderea roviar al întreprinderii), tiva agricolă de pro ţinem seama că vor fi
raza căreia există în ulti în primele opt luni din 1 022 000 lei locaţii. l.F.E.T. am făcut o analiză a acti ducţie din Burjuc se ac aduşi In baza de nutre
ma vreme un număr apre acest an ? Deva a imobilizat 68 de vităţii de la punctele de ţionează cu stăruinţă şi ţuri şi coceni de porumb
ciabil de vagoane trans — Ideal ar fi ca activi vagoane. încărcare şi descărcare. hărnicie pentru realizarea se poate spune că surplu
formate în ..depozite" pe tatea aceasta despre care — Care este situaţia în — De ce, tovarăşe im unei baze furajere bogate, sul de grosiere va spori
roţi. Dar mai întîi o ne discutăm să decurgă per zilele lunii septembrie ? piegat, staţionează în între care să permită desfăşu şi mai mult. în ce pri
cesară punere în temă. Co fect. Intrările să bată cu — îngrijorătoare. Din prindere peste limita ma rarea în cele mai bune veşte suculentele, necesa
lectivul acestei staţii de ieşirile, să avem zero imo diferite motive — lipsă ximă de timp admisă va condiţii a viitoarei sta- rul prevede 1 600 tone, iar
serveşte mai mulţi bene bilizate. în prezent sînt carburanţi, defecţiuni la goanele C.F.R. ? bulaţii a animalelor. Tre în baza de nutreţuri nu
ficiari — dintre care cei vizibile eforturile partene Utilaje ş.a. — ritmurile de — Chiar dacă cineva de buie precizat că în vara sc află nici un gram de
mai importanţi sînt I.M.C. la noi se va supăra, în 90 trecută şi în această toam siloz deoarece unitatea
şi l.F.E.T. Deva — şi face ia sută din cazuri vina ne nă conducerea unităţii s-a n-a avut în cultură masă
eforturi evidente pentru Raid privind încărcarea aparţine. Să argumentez, preocupat cu multă aten verde. Se preconizează
îndeplinirea ritmică a sar în prezent sînt imobilizate ţie de recoltarea supra însă ca şi aici să se atin
cinilor de plan. Ceea ce şi descărcarea operativă a vagoanelor 11 vagoane cu rumeguş şi feţelor ocupate cu trifoi gă nivelul prevăzut întru-
reuşeşte, lună de lună. nouă cu var, depozitele ă- şi lucernă, ca şi a tine cît s-au luat măsuri. Ast
în ziua raidului nostru cestora fiind pline încă telor. Toate coasele s-au fel, o suprafaţă de 40 ha
(17 septembrie a.c.), liniile rilor pentru asigurarea ce lucru ale echipelor de la de la începutul lunii. N-am efectuat la timp, iar pro cultivată cu porumb se
staţiei erau aglomerate de lor necesare producţiei. .l.F.E.T. sint mai reduse, fi ajuns aici dacă serviciul ducţia obţinută s-a trans va recolta cu combinele,
Noi nu facem altceva de-
vagoane cu felurite măr au deja 10 vagoane imobi aprovizionare al unităţii portat cu operativitate în iar cocenii vor fi tocaţi
furi. Cine ar trebui să le cît să respectăm contrac lizate. în schimb, la I.M.C. noastre ar fi comunicat baza de nutreţuri. Paiele şi însilozaţi. Se vor însi-
preia ? Un răspuns : tele cu ei. Şi, în aceste sînt în aceeaşi situaţie, staţiilor C.F.R. la timp o- de orz şi grîu s-au balotat loza, de asemenea, coletele
— Cele mai multe sînt condiţii — caz concret şi pînă în data de IC sep prirea încărcărilor la aces paralel cu secerişul şi au de sfeclă de zahăr în în
recent I.M.C. — se ajun
destinate întreprinderii de ge în mod paradoxal la tembrie, 195 de vagoane. te mărfuri. Dar n-a făcut-o fost aduse în scurt timp în tregime.
materiale de construcţii — Dincolo de penalităţile pe şi aşa consumăm direct din baza furajeră. Dar să com Furajele aduse în baza
aflăm de la tehnicianul imobilizarea vagoanelor care sînt obligaţi să le a- vagoane. Pe de altă parte, parăm stocurile de nutre dc nutreţuri sînt bine de
principal Virgil Răcman, intrate la descărcare din chite, întreprinderile tre secţia B.C.A., care foloseş ţuri existente cu ceea ce pozitate. Trebuie însă ac
din cadrul staţiei. Ne-aţ' lipsă dc spaţiu de depo buie să înţeleagă — să se te şi varul, suferă acum este prevăzut în balanţa celerat transportul finului
găsit într-o situaţie neplă zitare a mărfurilor. mobilizeze mai mult la din lipsă de ciment. Ches furajeră pentru stabulaţia
cută. Cu multe imobilizări, — Şi aşa apar „depozi activitatea de descărcare tie tot de organizare inter 1987/1988. La fibroase din cîmp deoarece vre
într-o zi în care „ieşirile" tele" pe roţi. Totuşi, nu aţi şi încărcare —, că este în nă. Alt exemplu: din 13 este p r e v ă z u t un mea se poate strica. în
de
se
cere,
sînt mai slabe faţă de alte răspuns la întrebare. interesul lor direct, al e- septembrie un tren special necesar de 476 tone. La continuare gospodărirea cu
asemenea,
perioade. N-a fost mereu — I.M.C. Deva a imo conomiei naţionale, ca a- de 11 vagoane, cu pianşee ora actuală sînt depozitate grijă a nutreţul ilor cuci
aşa. Beneficiarii noştri ac bilizat, în cele opt luni ceste preţioase mijloace de pentru locuinţe, care cir- 305 tone fin. Cu ce se
ţionează în general bine trecute din acest an, 1 590 transport să fie utilizate mai află în cîmp — se abundenţa de nutreţuri nu
la. descărcarea materiale vagoane. Timpul cit arvs- operativ, în mod cit mai LIVIU BRAICA, transportă în aceste zile — trebuie să ducă la risipă,
lor şi încărcarea cu pro te capacităţi au fost reţi eficient. M. LIVEZEANU se va ajunge la nivelul ci, dimpotrivă, la' chib
zuinţă.
duse proprii a vagoanelor nute peste cel prevăzut, Nc-am oprit :1a I.M.C. planificat. La grosiere ba
C.F.R. repet în ¿nod ne justificat, Deva. împreună cu Con- (Continuaré în pag. a 3-a) lanţa prevede o cantitate TRA1AN BONDOR
