Page 62 - Drumul_socialismului_1987_09

J iig. DRUMUL SOCIALISMULUI N

Republica luminii In România azi
í T EL!
Un fluviu de stele In România azi, a fi ni-i viitorul
Mai îndrăzneţ ca zorii şi-nalt ne
Revarsă pe ţară : veşnicia. este zborul. 13.00 Teh‘.\
Lumina vine dinspre eroi In România azi, a fi ne e puterea 13,05 La s
mină
să alcătuiască, Mai dreaptă ca lumina şi trainică 11,15 XiV[. ..
ni-i vrerea. 15.00 Indii
din fapta de ieri, inul u
In România azi, a fi ne e pămîntul 19.00 Tclej
din fapta de azi. Mai rodnic, mai bogat şi avîntat 19,20 Teiec
ni-i cîntul. (colo
viitorul. In România azi, a ti ne c zidirea 19,50 Varie
(colo
Mai falnică, mai dreaptă şi dreaptă-i 20,40 Film
Pe glie şi sub ea. fericirea. „Saci
Literatura-ample valenţe educative Trei rădăcini se împletesc In România azi, a fi ne e Partidul Prem
Cu 1
Putere şi iubire şi ne mîndrim Rossi
Uita
într-o Republică a luminii, slujindu-1. cliari
— In cuvin ta rea rostită la tată în cartea de reportaj oferă mal multă istorie tlecît Regii
Congresul educaţiei politice şi şi că realităţile salo trepi­ „cartea Mureşului“ sau „Pla­ rostindu-.şi numele : România ! In România azi, a ii ne e poporul Terci
dante au fost receptate şl neta cărbunelui“. Peste 50—
culturii socialisto, secretarul oglindite artistic de scriitorii 100 de ani şi acestea din Viteaz şi temerar, urmînd conducătorul. 22,20 Tclej
general al partidului, tovară­ urmă cărţi de reportaje vor 22,30 Indii
şul Nicolae Ccauşescu, insis­ care trăiesc aici. Emoţionant fi citite ca aparţinînd isto­ NUTA CRĂCIUN DUMITRU SPĂTARU mulu
ta asupra necesităţii ea litera­ este faptul că o asemenea li­ rici. Nu dintr-o ambiţie de­
tura să cuprindă cit mal teratură, ţişnind din realita­ şartă, ci firesc, omenească,
multe opere care să stea la tea imediată, este primită cu am început cu romanul „Răb­
hunedo-
cititorii
baza educaţiei patriotice, re­ interes — de mineri, siderurgişti, darea pietrelor", apărut recent CRONICA LITERARĂ Radu Ciobanu : rr Arhipelagul"
reni
voluţionare a tineretului pa- constructori, energeticieni. JLA]
rrici noastre. la Editura Dacia, integrat
— La cultivarea unei creaţii unui triptic românesc cure să
— Literatura nu poate fi evoce anii cei mai tulburi După 12 romano dintre ne însă o „arheologie a- „insule" de unde şi titlul
concepută dincolo de social. originale, o contribuţie însem­
Mai cu seamă o literatură nată îşi aduc cenaclurile li­ dar şi cei mai fructuoşi întYu care unul „Crepuscul" —a fectivă--'pentru că în epi­ romanului („Arhipelagul"), 1IUCUR
născută intr-un spaţiu geo­ terare ce activează în spaţiul existenţa noastră ca neam şi fost încununat cu premiul cul său include inspirat, pentru că spune scriitorul clioprogrn
grafic ţi îotr-un perimetru generos creat de Festivalul anume epoca do aproape o Uniunii Scriitorilor — o alternativ trei structuri la pagina 103 : „Tot navi- Buletin d ;
ordinea
istoric anumit, cel al llomă- naţional „Cîntarea României“. mie de ani icît a durat ulti­ carte de povestiri şi o realizate într-o modalitate gînd ad libitum printre tură; 7,i
mul val nl migraţiilor.
niei, ţara aşezată Ia răscruce — Climatul propice cultivă­ 7,30 Azi,
de continente, de culturi Şi rii unei Creaţii angajante, — Co înseamnă, de fapt, carte pentru copii, mi se specifică eseului, acestea insulele acestea estompate timpinarc
influenţe a cărei literatură pentru dumneavoastră, ro­ pare firească nevoia lăun­ fiind : Excurs 1,' Excurs 2, de pîclelc anilor pierdem Naţionale
manul istoric ?
cultă dintru începuturi a avut trică a scriitorului Radu Excurs 3. uneori simţul cronologici 8.00 nevi
un caracter educativ, patrio­ Interviu cu scriitorul — Pentru mine, romanul Ciobanu de a se oferi fireşti". Ceea ce de fapt Curierul
tic, angajant, pentru că a fost GLIGOR HASA istorie are o importanţă co- scriitoriceşte cititorului în­ m se şi întîmplă în cele trei Buletin
0 continuare a culturii şi li­ vîrşitoare în procesul educă­ Ip la d s C ió te » Audienta
rii şi formării numeroaselor tr-o altă modalitate artis­ structuri de factură eseis­ comoara
teraturii populare conţinînd generaţii de oameni. Genera­ Revista
cintece de vitejie, doine de educative, cu puternice valen­ ţiile părinţilor mei şi a mea tică decît cea uzitată în tică, modalitate romanes-
haiducie, revoltă, libertate, ţe formative, este asigurat am trăi în cultul istoriei re­ cărţile anterioare — şi a- 1 1 1 că care te poate duce ca 11.00 Bul
11.05 Din
fn ceea ce mă priveşte, indi­ fără îndoială de cenaclurile înviate de Bălcescu, Sado- nume printr-un roman Iii gîndul, odată ce le ci­ te; ll,r
ferent că abordez o tematică literare de pe lingă aşezămin- veanu sau Camil Petrescu, eterogen ca structură, un teşti, la „Antimemoriile" Nicolae 1
istorică sau o problematică telo de cultură, de grija şi chiar dacă aceasta este una Buletin <
contemporană, în romanele competenţa cu care acestea, aparţinînd romanţurli. De a- roman confesiune, un ro­ lui André Malraux sau la Puhlicitul
istorico şi cărţile do reportaj, man introspecţie — o in­ „Cuvintele" lui Jean Paul
la rîndul lor, sînt îndrumate ccca, cred şi militez nu nu­ marea
mu simt dator să mă aşez în Je factorii politici şi cultu­ mai pentru cultivarea roma­ trospecţie candidă, dar lu­ Sartre şi ele veritabile 13.00 De
şuvoiul celor mai sănătoase rali. vot aminti prin modul nului istorie Implantat ca cidă şi nu arareori păti­ romane confesiune-intro- diojurnnl
tradiţii ale literaturii româ­ în care îşi înţeleg menirea, timp în toate perioadele de ml ' hc
neşti de la paşoptişti încoace. prin roadele în cărţi ale evenimente fierbinţi, ci şi maşă, asupra devenirii în specţie de o factură roma- gi li
De l'apt, intr-un judeţ ca Hu­ membrilor lor, cenaclurile pentru mal larga Iul popu­ timp a „Eu"-lui său pri­ nescă aparte, cum este de 1 5 , D l a l
nedoara, vatră milenară de „Flacăra“ Hunedoara, „Panait larizare, prin tiraje generoase vit într-o amniotică rela­ altfel şi „Arhipelagul", 10.00 Rad
istorie, cadrul atît de convin­ Jstrati“ Petroşani, „Ritmuri“ pentru noi şi prin traduceri ţie cu membrii arbore­ deşi în romanul lui Radu Opereta
gător pentru ceea co însearh- Deva. Cenaclul în judeţul pentru străinătate. Ca profe­ de Rodgi
nă prezentul socialist, revolu­ nostru, poate mai mult dccît sor, iii-am convins că, încă, lui său genealogic şi cu Ciobanu relatarea este la 17.00 Bl)
ţia industrială şi din con­ în altă parte, este forma de literatura de sorginte istorică oraşul natal. persoana a treia. 17.05 Mu:
dv. ; 18,0
ştiinţa oamenilor, toate la­ legătură a scriitorului cu rea­ reprezintă una dintre princi­ Astfel „Arhipelagul" — Personajele principale
olaltă te obligă să scrii o li­ litatea, cu publicul cititor, palele lecturi ale elevilor. această carte substanţială Buletin (
teratură cu caracter educa­ liind un fel de reeeptacol — Pe cînd prezentarea la ale romanului sînt : Radu tămînn
tiv, formativ. care funcţionează după prin­ public a primului roman din şi ca număr de pagini, Ciobanu — copil, elev la şi intern
20,
zică;
5
— Vă rugăm să concreti­ cipiul vaselor comunicante tripticul etnogenezei ? benefici nd de o copertă Liceul „Loga", student la * M-. Acă
zaţi acest lucru prin creaţia primind şi dind in aceeaşi — Vineri, 23 septembrie a.c. inspirat realizată de artis­ agronomie şi... scriitor, re­ zică ; 2
cîtorva scriitori ce activează măsură. orele 17,30, la Casa de cul­ tul plastic Marcel Brci- flecţiile sau rememorările dv.; 22,
oe aceste meleaguri. — Ceea cc caracterizează tură din Deva. Manifestarea lean, apărută de curînd la 22,10 Spoi
— Este vorba do romanele intr-o anumita măsură crea­ va fi precedată de o dezba­ sale, dintre caro admirabil poetic ;
cenaclului
a
istorico ale lui Radu cioba- ţia dumneavoastră este tenta tere tema „Pietrele de „Sinteze“ Editura „Facla" din Ti­ realizate sînt paginile dans ; 23
temelie
pe
nu, do romane reînviind o is­ istorică. mişoara, este un roman de despre anii studenţiei şi de ştiri.
torie mai recentă dar nu' mai — Am trăit cu nostalgia is­ alo neamului vorbesc despre Radu Ciobanu şi despre despre schimbul de expe­
şi
puţin tulburătoare şi interC- toriei dintotdeauna încă pe trecutul glorios socialist“ măreţia Radu Ciobanu surprins în
cu
prezentului
s uită, cum sînt cele semnate vremea cînd nu eram de­ participarea unor apreciate rienţă din Iugoslavia, la
te Corneliu Iîădulescu, cărora plin format ca intelectual. personalităţi ale vieţii noastre capitolele Oraşul, Cărţile, care Radu Ciobanu parti­ Mi™
Ca dascăl, am conştiinţa vio Lumea şi întîmplări în
1 se adaugă, poate cu aceeaşi culturale. cipă ca scriitor, precum
treutate şi putere de penetra­ că istoria nu înseamnă nu­ evoluţia sa firească, de la Cele trei „Excurs"-uri şi Oraşul, care este de
mai trecut ci tot ceea ce me­
ţie în conştiinţa contempo­ rită să se verse cu clipa, cu MINEL BODEA ipostaza de copil fraged, nu sînt altceva decît mo­ DEVA :
ranilor, cărţile de reportaj orn, cu anul în memoria tre­ mi.şcîndu-se intr-un uni­ mente de veritabilă respi­ fapt Timişoara natală. Ca bocitor i
scrise de Dumitru Dem lo- personaje episodice apar narea ht
cutului. De aceea, consider că vers în care mama con­ raţie artistică alcătuite
naşcu, Valeriu Bârgău, Marin în aceeaşi măsură, ciclul etno­ tatăl, rememorat cu pio­ HUNEDC
Negoiţă ş.a. Este edificator genezei la care lucrez, abor- stituie stîlpul esenţial al din gînduri, reflecţii fu­ şenie şi nostalgie fiind fatală (
aptul că Hunedoara se pre­ ilind perioada lui Docebal, VERNISAJ existenţei şi pînă la ipos­ gare, notaţii zilnice sau căzut pe front şi fraţii A). In
(Modern
ţuita în peisajul literar ac­ Antoninus Pius şl Marcus AU- taza de maturitate a gîn- scurte confesiuni perso­
tual extrem do bine reflec­ relius în spaţiul dacic nu Mii ne, duminică, la dirii şi logosului. Actul nale ale autorului despre mamei, numele acestora Şatra —
pan ora m
declanşează
cele
ora 11, la Galeriile do scriiturii devine astfel în laboratorul său intim de fiind anumite ce momente ale PETP''°
în
artă de pe bulevardul cazul romanului „Arhipe­ creaţie (toate legate între romanului memoria afec­ parc
şonrz.
ORDINEA CUVINTELOR Deccbal din Deva va lagul" notaţia conoţativă ele prin blancuri tipo­ tivă a personajului nara­ bric); Ev
avea loc vernisajul u- a unui- discurs fluent al grafice) — structuri ce zu­ tor, precum declanşa ma- LUPENI
nor noi expoziţii de artă memoriei afective (deşi se grăvesc fără ostentaţie dlcna memoria afectivă a victorie
(Cultural
Pronunţie şi scriere (Si) plastică. Este vorba de apelează, bineînţeles, şi la interioritatea. profundă a scriitorului francez Marcel Sosesc i
expoziţiile personale ale ficţiune) a scriitorului con­ personajului scriitor ma­ Proust în romanul „In re (Lu
© Auzim, adeseori, cori­ îndreptarului, ediţia a artiştilor plastici Mircea ştient. aşa cum mărturi­ tur, care priveşte lumea căutarea timpului pierdut". NEA: I:
mă vara
jent, pronunţie evident IV-a — pentru că terme­ Bîtcă (pictură) şi Ko- seşte în roman, că între­ cu ochii săi şi o gîndeşte Rcniemorînd Oraşul, (Minerul
după model franţuzesc. nul este de origine en­ vacs Ernest (sculptură). prinde o „arheologie afec­ cu gîndurile sale. în struc­ scriitorul îl prezintă la un Bătălia <
eltorese)
Cuvîntul este, şi în limba gleză : container, pronunţat tivă". Romanul nu rămî- tura romanului, aceste trei mod descriptiv-sentimental leandra-
franceză, şi în limba româ­ conteiner. capitole constituie însă de la edificiile şi oamenii Evadarct
nă, de origine latină: şi tot atîtea prilejuri, in­ săi mai de seamă pînă la ORASTii
corrigens, ceea cc explică « Crenvurşt, plural crcn- CRONICA FILMULUI tenţionate de autor sau gloria pe care o are prin lor (Pa
— seri II'
pronunţarea şi scrierea sa vurşti, se scrie şi se pro­ ivite ca necesitate în ani pe linie de fotbal, a- GEOAGI
corigent. nunţă astfel pentru că este OMAGIU ROMANŢEI - IOANA RADU timpul scrierii, do a se mintind de celebrele e- dru la
cuvînt german: Kren deconecta, din cînd în chipe timişorene ale balo­ cultură);
Verbul latinesc corrigo, „hrean" şi wurst „climat". Autorul documentarului tr-o emisiune TV de sîm- cînd, de la înalta stare nului rotund „Chinczu" şi de noai
BRAZI:
rigere înseamnă „a în­ (Variantele în pronunţie realizat de Casa de filme bătă seara ; de la recon­ tensională sufletească ce o „Ripcnsia". CALAN
drepta", fiind într-o strîn- au nu o dată o accentuată UNU — documentar artis­ stituirea unui moment de presupune o asemenea re­ imoerl ul
romanul
Fără
îndoială,
să comuniune cu rectus, notă de ilaritate : cren- tic despre viaţa şi creaţia epocă în Craiova începu­ memorare de proporţii şi „Arhipelagul" este o reu­ tură);
nisonrn
a, um „drept" şi cu rec­ vuşti, crenvişti etc. Ioanei Radu, artistă a po­ tului de veac — la ima­ profunzime în plan afectiv şită a genului în litera­ şui); IL
itim, i „ceea cc este drept; porului, interpretă de ne­ gini ale noii urbanistici — spiritual care este de tura română de azi ca şi seriile
romanul
fapt
„Arhipela­
cinstit, moral". (Rector, • Pronunţia germană nu uitat a unui îndrăgit gen ale acesteia sau a Tîrgo- o reuşită în opera bogată, GITELAT
cxtrateri
oris este „cel care îndreap­ este recomandată nici în muzical (romanţa) — este viştei. gul". diversă şi valoroasă a
Pentru scriitorul ' Radu
tă, călăuzeşte, conduce, gu­ alte cazuri: Pompiliu Gîlmeanu. Aces­ Filmul porneşte din pre­ Ciobanu calupurile de a- scriitorului Radu Ciobanu.
vernează"). ta a alcătuit un portret zent spre a sd folosi de mintiri pe care le transcrie
Dreyfus, chiar dacă nu­ cinematografic din care să înregistrări mai vechi ale PETRISOR CiOROBEA
Corigent este deci cel me propriu de origine ger­ apară în stare pură sen­ vocii, şi de filme, de frag­ în roman sînt ca nişte
Numei
care poate fi îndreptat, mană, fiind purtat de un timentul de preţuire şi de mente de imagine în care C- "''Çrea
care are încă şansa de a francez, se pronunţă ca dragoste pentru o mare ar­ ni se prezintă aceeaşi ar­ bVie 198:
leveni drept (conform u- atare: Drcfiis. tistă a cîntecului şi nea­ tistă, sobră, calmă, una­ Extr.
nor exigenţe morale,, so­ mului românesc. Autorii nim apreciată, O urmărim 04, 73, 5
Extr. i
ciale etc.), spre deosebire Eiifel se pronunţă fran­ au îmbinat fericit docu­ pe Ioana Radu în diverse 80, 50, '
de incorigibil, neologism ţuzeşte eicî, numele fiind mentarul monografic des­ ipostaze, descoperim în Fond
le origine franceză, sem­ legat de turnul devenit pre acest gen muzical atît strălucita interpretă a ro­ 599 303 1
lei, repe
nificând pe cel care nu simbol al oraşului-lumină. de popular şi documenta­ manţei româneşti un om
mai poate fi corijat. în­ rul biografic. Ei surprind de o rară putere de mun­
dreptat. Nobel trebuie pronunţat convingător, deşi doar în că, o fiinţă însetată de
Confuzia între a corija Nobcl pentru că este nu­ cîteva minute, devenirea viaţă, generoasă, atentă cu
din fr corriger, pronunţat, me propriu suedez, nu ger­ unui talent şi găsesc — tinerii, ştiind să preţu-
fir°sc cu j) şi corigent este man. în alte cazuri se cel mai adesea fără stri­ iască pe ceilalţi. Ioana îl Pentri
pred'
posibilă dar incorectă, recomandă însă pronunţia denţe pleonastice —■ co­ Radu rărnîne, aşa cum să cu i
obîrşiile şi semnificaţiile franceză. respondenţe vizuale încăr­ frumos spunea o mare ac­ moderai
lor fiind diferite. căturii sentimentale a ro­ triţă „cea care ştie să dea vest. T
Stendhal este pseudoni­ manţei. Fără să diminue­ valenţe mioritice unui eîn- nlmc v<
tre 10
© Se pare că forma mul german al scriitorului ze unitatea stilistică a în­ tec molcom, de autentic cele m;
eontainăr are şanse de ge­ francez Henj'y Beyle, cele­ tregului, autorii trec cu alean subcarpatic, să în­ 25 grac
neralizare mai ales în brul autor al romanelor dezinvoltură de la formu­ nobileze o romanţă, să La ni
pronunţie, ea fiind în uzul Roşu şi Negru, Mănăsti­ la filmului în film la fo­ facă să-ţi pătrundă în 11 schii
lexical extrem de frec­ rea din Parma şi, deci, tro­ losirea peliculei de arhi­ suflet nu numai cînte-' variabil
ventă. liu ie pronunţat Stendhal vă — emoţionantă mărtu­ cui, ci şi profundele cali­ locale,
intensif
nu Standhal. rie a trecerii noastre prin tăţi alo neamului". Nicolae Adam — „Friza sportivă“ (Şcoala generală ar. C0—00
Corect este conteiner — timp ; do la elemente de 1 orăştle). vest.
ava e m recomandarea EUGEN BURZA ficţiune in fragmente din- V. P.