Page 63 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 63
81 © STMBÄTÄ, 19 SEPTEMBRIE 1987 rag. 3
Răspunderi concrete, mobilizatoare fiecărui Acţiunile edilitar-gospodăreşti - expresie a
ffsaeggn
LINE
membru ai organizaţiei de bază participării maselor la conducerea treburilor obşteşti
Săptă- Rezolvarea zi de zi a rientat ca fiecare să pri „Deşi sîntem o organi Avem în ţara noastră — Care sînt cele mai zie), s-au făcut lucrări de
color) multiplelor probleme cu mească sarcini în funcţie zaţie mai mică — sublinia o democraţie a acţiunii, a importante lucrări reali reparaţii şi întreţinere Ia
. ortică Luciana Câta, secretara zate pe baza propunerilor
progra* care se confruntă colecti de pregătirea sa politică participării şi angajării şcoli şi cămine culturalo,
vul întreprinderii „Vidra" şi profesională, de capa organizaţiei de bază mă plenare a maselor la în făcute de cetăţeni ? s-au amenajat noi spaţii
Orăştie face necesară im citatea sa organizatorică nuşi —, sarcinile încre făptuirea actului de con — în afară de amena comerciale şi la Chimin-
diu
plicarea activă şi eficientă de a rezolva în cele rinai dinţate celor 36 de comu ducere a treburilor de stat jarea de spaţii şi zone dia se va construi un nou
orale a întregului potenţial do bune condiţii sarcina ce i nişti vizează problemele şi obşteşti. Această parti verzi, la loc de frunte, local pentru comerţ. Au
gîndire şi acţiune al tu s-a încredinţat. în afara majore ale activităţii pro cipare la viaţa economică prin importanţa şi valoa fost construite şi reparate
(color) :
turor comuniştilor. în a- faptului că, periodic, mem ductive. Calitatea repre şi socială se exprimă prin rea lor economică, se* nu mai multe poduri şi po
ţară. cest scop repartizarea de brii de partid informează zintă şi pentru noi unul diferite forme şi modali- mără curăţarea de păşuni deţe, s-au plantat 3 500
Quinn, sarcini precise, cu un pu în adunările generale des dintre obiectivele priorita , tăţi. pomi fructiferi. La reali
iaffino, pre felul în care îşi înde re, iar economisirea ener Caro este modalitatea zarea acestor lucrări de
rt. Ki ternic caracter mobiliza Consiliul popular
ll tor fiecărui membru al or plinesc sarcinile, biroul gici electrice şi a materiei cea mai larg folosită în împreunâ cu obştea, lari* interes obştesc, ală
ganizaţiei, constituie o mo se întîlncşto zilnic cu co prime constituie răspun comuna Hărău pentru con turi de cetăţenii satelor,
ng dalitate importantă de muniştii carc-şi desfăşoa deri majore pentru o bună sultarea, atragerea şi par pentru obşte şi-au adus contribuţia de
progra- desfăşurare a activităţii. ră activitatea în punctele parte dintre membru or ticiparea largă a cetăţe putaţii Aron Cornea şi
„Acestei laturi a muncii cele mai importante ale ganizaţiei noastre". nilor la activităţile cu şi fineţe, dccolmatarca şi Panfil Cepălău din Bîrsău,
organizaţiilor noastre de producţiei". Desigur, toate acestea caracter cdilitar-gospodă- consolidarea do maluri la Albu Maria şi Aurel Lu-
partid — sublinia tovarăşa „Cei 121 de comunişti atestă preocupări şi cău resc şi de înfrumuseţare? pîraiele care străbat sa paş din Clumindia, Iul iu
Felicia Andreşoni, secreta La această întrebare ne-a tele Bîrsău, ITărău, Clii- Vlaicu din Banpotoc, Fi
ra comitetului de partid răspuns tovarăşul Cornel mindia şi Banpotoc, con lon Albu din Hărău şi
al întreprinderii — i-am VIATA DE PARTID Brctcan, vicepreşedinte al struirea în regie proprie mulţi alţii.
acordat o atenţie deose biroului executiv al con a unui bloc cu cinci a- Avem convingera cu
¡,00 Ra- bită. De altfel, experienţa siliului popular. partamente şi unităţi pres prin conlucrarea perma
Lneţii * dobîndită în această di reprezintă un potenţial în tări permanente pentru ca — între aceste modali tatoare de servicii Ia nentă cu cetăţenii vomi
6,30 La semnat în realizarea sar fiecare membru al puter
tgricul- recţie ne arată că în an tăţi, noi folosim cu mult parter, construcţia do lo reuşi să obţinem în con
jurnal ; trenarea membrilor de cinilor colectivului nos nicului detaşament al co succes adunările săteşti la cuinţe pentru îngrijitorii tinuare rezultate şi mai.
In în- partid la rezolvarea pro tru — remarca Floarea muniştilor de ia întreprin care participă deputaţii de animale de la ferma bune în întreaga noastră'
ferlnţei Zagoni — secretara orga derea „Vidra" Orăştie să-şi
¡ciulul ; blemelor, încredinţarea u- pe circumscripţii electo zootehnică a C.A.P. Bîr activitate şi să întîmpinănn
:i ; 8,10 nor responsabilităţi con nizaţiei do bază cusut onoreze aşa cum trebuie rale, membri ai biroului său, a unor anexe gospo astfel noile alegeri da
>r; 9,00 crete şi urmărirea îndea velur. Acest lucru l-am obligaţiile ce îi revin. Tre executiv al consiliului dăreşti ia saivanul pen deputaţi cu succese şi mal
; 9,05 avut în vedere şi atunci buie spus însă că dialogul
1,05 Din proape a îndeplinirii lor popular, reprezentanţi ai tru oi de la C.A.P. Ban mari în toate domeniile
ii; 10,25 conduc la îmbunătăţirea cînd am repartizat răs nostru aici a relevat şi ne organizaţiilor de masă şi potoc (casă pentru cio de activitate.
radio; continuă a activităţii pro punderi concrete fiecăruia cesitatea îmbunătăţirii a- obşteşti. în aceste adunări bani, brînzărie şi maga N. BADIU
ştiri ; dintre ci. Mă refer la fap cestei laturi deosebit de
ocialis- ductive, şi a vieţii interne se prezintă şi se dezbat
ii de de partid". tul că am căutat să impli importante a muncii or programele de acţiune, se
i; 12,00 Dialogul nostru cu se căm cu mai mare rodni ganelor şi organizaţiilor do fac propuneri şi se sta SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
12,05 cie fiecare comunist în partid, inclusiv a comi
De po cretari ai organizaţiilor de bilesc, pe baza proble în întîmpinarea „Zilei cu Ministerul Industriei
ţării ; bază şi membri ai comi rezolvarea problemelor pe tetului de partid al între melor discutate,, măsurile metalurgistului", la C.S. Metalurgice.
* Kn- tetului de partid a rele care le ridică producţia prinderii. Este vorba în ce se voi' întreprinde pen Hunedoara, în zilele de Au participat cadre teh
ranpre- vat faptul că în mare zi de zi, în fiecare mo primul rînd de o orientare
,15 tru a traduce în viaţă o- 16 şi 17 septembrie a.c., nice şi specialişti din
> ■ parte, această importan ment". mai fermă a sarcinilor co biectivcle stabilite în co a avut loc un reuşit schimb cadrul C. S. Hunedoara,
tă latură a muncii' de Şi cîte nu se ivesc în- muniştilor spre problemele mun. Astfel, ne-am. an de experienţă pe tema : Combinatul de oţeluri
10,30 partid, se bucură de aten reale ale producţiei d in gajat ca în acest an să „Organizarea şi moderni speciale Tîrgovişte, Între
luzlcli“ tr-o secţie de bază a în tr-o anumită perioadă, în
nente); ţia cuvenită, ca se depun treprinderii ? Majoritatea realizăm prin contribuţia zarea proceselor de pro prinderea de ţevi „Re
ştiri ; strădanii pentru îmbună problemelor sînt însă re noirea lor permanentă, în in muncă a cetăţenilor lu ducţie în industria me publica" Bucureşti, între
adresa tăţirea ei continuă, pentru zolvate operativ pentru conformitate cu cerinţele crări, edilitar-gospodăreşti prinderea Oţelul Roşu,
serii * stringente alo fiecărei sec talurgică şi folosirea teh
* Săi>- sporirea pe această calo că se ştie ce trebuie făcut, şi de înfrumuseţare în va nicii moderne de calcul Uzina de oţelării refrac
internă a aportului comuniştilor unde să se acţioneze. S-a ţii, eliminarea activităţii loare de 790 000 lei. Ac tare de la C.S. Galaţi,
Hc Mu- la bunul mers al trebu sporadice pe care o des tivitatea desfăşurată pînă în conducerea unităţilor
urnol ; reuşit pe această cale îm făşoară unii membri do metalurgice". Acţiunea a specialişti din institutele
ii 1 ' ju- rilor. bunătăţirea calităţii pro la sCîrşitul lunii august de cercetări metalurgice.
ugestia „Toţi cei 47 de membri duselor, a aprovizionării partid în realizarea răs s-a soldat cu realizări îPi fost organizată de către Schimbul de experienţă
urnal ; — arată Maria Bokoş, se locului de muncă, reduce punderilor încredinţate, e- valoare de peste 600 000 comitetul Uniunii sindi s-a desfăşurat în plen şi
lomcnt fectuarca unui control mai catelor din metalurgie şi
ică de cretara organizaţiei de rea consumurilor şi scă lei; ceea ce creează premise pe două secţiuni. Cu a-
Buletin loază croit velur — au răs derea numărului celor susţinut şi exigent faţă de ca angajamentul anual să construcţia de maşini, co cest prilej au fast prezen
punderi exacte, ştiu ce au caro nu-şi realizează nor tot ceea ee se face. fie îndeplinit şi depăşit mitetul sindicatului de tate o serie de- referate şi
de făcut. Biroul s-a o ma. VALENTIN NEAGU în 10 luni. la C.S.H., în colaborare comunicări.
ncsacsm
Deficienţele organizatorice interne
rn bo- lizarca vagoanelor echipa
Răzbu- (Urmore din oog. t) CAMPANIA m
(Arta); te cu instalaţii speciale,
reşeala blocările de linii din ga
- sala rajul I.M.C. datorate su
nopţii culă la .Livezeni, nu pri
la B); meşte avizul de plecare. praaglomerării S t a ţ i e i La sirîngerea recoltei şi fa însămirsţâri
ecran — De ce ? C.F.R. Bîrcea Mică, defec
căra) ;
*—• în — Reprezentantul C.F.R. ţiunile la locomotive — nc-
ni- a constatat că planşeele acoperirea corespunzătoare ritmuri de lucru susţinute!
jin- n-au fost ancorate şi asi cu locomotive a turelor pe
nirca); gurate cu pene în mod timp de noapte, după cum
I spre (Urmore din pag. 1) Pîrva) şi cei din Băcia se fac sula îndrumarea Alexandru Floroiu, pre*.
T-II corespunzător. Cine este arăta magazinerul staţiei, (brigadier de cîmp Mar inginerului şef Visirin Dra- şedinţele C.A.P. — cooper
jCan : vinovatul ? Echipa noastră Ton Gafiţa, noîncărcarea la
ălăton- care le-a încărcat. Aseme termen, conform contrac gareta Fcrencz) desfăşoară goş. Mecanizatorii Aurei ratorii din brigada Totia,
LO- după recoltarea cartofilor o intensă întrecere. Munca Oprea, Onişor Fascu, între care Ioan Murar,
n prl- nea cazuri au mai fost în telor de transport C.F.R. s-a făcut o lucrare cu este astfel organizată încât Gheorghe Danciu, iosif Ioan Sîntămărean, Isaia
ta „Z" cursul anului. Oamenii au a vagoanelor speciale (tip combinatorui, elevii şcolii
5ASA : fost muştruluiţi, dar uită... ehesoane beton şi grinzi pe măsură ce se termină Lörincz şi Albrecht Wil Roman, Ioan Dara, îm
(Mun- beton) ş.a. din localitate adunau car recoltarea cartofilor, se fried, care lucrau în tar preună cu brigadierul de
I: Ciu- Ar trebui făcut ceva. do tofii care mai apăreau pe trece la culesul porumbu laua „Frăgar" executau cîmp Adam Apostol, au
BRAD: asemenea, la descărcarea Faţă de aceste stări de teren, în acest fel asigu-
roşie); diatomitului (şi acest de lucruri, serviciile aprovi rîndu-se strîngerca fără lui şi la scosul sfeclei de lucrări de bună calitate, trecut la culesul porum
oa so zionare şi desfacere, îm zahăr. în această unitate au fost bului. în zilele următoare,
ma cus pozit este blocat). Aici a- pierderi a întregii recolte. în timp ce recolta aces fertilizate cu îngrăşămin după terminarea recoltării
îcăra): vem front unic de descăr preună cu transportul fe Şi această suprafaţă va te chimice peste Î00 ha, cartofilor, va începe sco
op ca- care, deservit de o singură roviar intern, conducerea fi pregătită pentru semă tui an se strînge cu gri
isn de draglină şi maşină auto. I.M.C. Deva trebuie să ia jă, se munceşte cu răs cu gunoi de gVajd 23 ha, sul sfeclei de zaliăi
: Rond nat încă în această săp- pundere şi pentru pregă iar pe alto 20 ha s-au a- Pregătirea semănatului
c i n ) : La acest punct de lucru, măsuri ferme, să asigure nămînă. Aici, la Băcia, plicat amendamente pen
verde : unde sînt vehiculate mari o bună derulare a produc — cum preciza preşedintele tirea temeinică a produc — lucrare de care se ocu
cenuşa cantităţi de produse, tre ţiei, ordine şi disciplină în ţiei anului viitor. Lucră tru • corectarea acidităţii pă cu răspundere ingine
le rul- cooperativei — recoltatul solului. în următoarele rul şef Maria Baciu
nom- buie luate pentru viitor folosirea vagoanelor, să eli cartofilor (65 ha) se va rile de arături, la care se zile se va trece la semă
(Mure- măsuri în vederea inten mine în cel mai scurt timp încheia pînă în 20 sep folosesc pluguri cu scormo natul orzului. se face în condiţii bune.
ista — sificării ritmurilor de des posibil imobilizările aces tembrie, în care scop,coo nitor în agregat cu grapa Toate cele 55 de ha desti
mina): cărcare. tor capacităţi, în interesul stelată, şi cele de pregă O activitate susţinută nate culturii de orz şi 60
mul si peratorii din Petreni (bri pentru .finalizarea recol ha pentru grîu au fost
erul). Situaţii şi situaţii. Nu tuturor, al economiei na gadier (Jo cîmp Veronioa tire a patului germinativ. tării cartofilor se desfă
am amintit despre imobi- ţionale. arate, iar cu îngrăşăminte
şoară şi la C.A.P. Tîmpa. chimice au fost fertiFzate
între primii care încheie 200 ha şi cu gunoi de
această lucrare se află
Bilanţul activităţii cooperatorii din brigada grajd 10 ha. Toată să-
Tîmpa (brigadier de oîrnp mînţa este asigurată. La
orz se va folosi soiul „Mi
(Urmare din nag. 1) mentale şi altele. Pentru Victoria Cizmaş). Dintre raj", iar la grîu soiurile
14, 50, etapa a Ii-a s-au prevă cooperatori se evidenţiază „Transilvania" şi „Fun-
zut noi măsuri pe anii Traian Petruţescu, Dumi
fii, 80, aceasta fiind o latură ca tru Mudrac, Maria Creţu, dulea". Lucrările de arat
20. 1987 şi 1988 cu termene şi pregătirea terenului le
diguri: racteristică etapei actuale şi responsabilităţi, unele Aurica Furdui şi aiţii.
) 11 292 de dezvoltare intensivă. dintre ele fiind deja rea Această unitate a livrat execută mecanizatorii Ioan
;oria I. 'la fondul de stat pînă Aruncuteanu. Dan Şan-
— Pe scurt, voi arăta lizate. Din această etapă
că cele 17 măsuri pre se remarcă mecanizarea acum 200 tone cartofi şi a dru şi Viorel Rad. Şl
văzute pentru etapa I au unor opcraţîun) la lucră reţinut pentru sămînţă aici, semănatul orzului va
fost deja realizate. A- rile de ciopli torie, insta 45 tone. în urmă cu cî- începe în următoarele
mintesc aici mecanizarea laţia de Jepoz’tare ş' teva zile — no informa zile.
nea va lucrărilor de exploatare a transport pneumatic a ci
•umoa- blocurilor de calcar în mentului aprovizionat în
1. Vînt
l nord- cariera Podeni (gradul de vrac, efectuarea unor stu
le mi- mecanizare a ajuns la 90 dii de organizare şi nor
îse în- la sută), creşterea diver mare a muncii, mecaniza
‘, iar în paralel cu acţiunile 300 tone suculente. Cei
: 22 şl sificării structurii sorti rea descărcării vagoane
mentale şi realizarea unor lor cu marmură spartă de recoltat şi semănat, la mai vrednici cooperatori
placaje cu parametri cali pentru mozaic, creşterea C.A.P. Zdrapţi se lu la acţiunile amintite sînts
iea va crează cu răspundere ia
eu cer tativi superiori, cu valoa mecanizării lucrărilor de Avram Filip. Viorel Faur,
a ploi re mai mare în cariera exploatare a blocurilor de strîngerea Şi depozitarea Viorica Demcan, Zoriţa
rat cu Petroasa despre care am travertin din carierele furajelor. Pînă acum, la David, Candin Stingă, Iu
o de această cooperativă s-an
nord- mai vorbit, dezvoltarea Geoagiu şi Cărpiniş, multe lian Popa. Elena Almuşan
carierei Căprioara pentru alte măsuri pentru creş depozitat peste 150 tone
diversificarea gamei sorti- terea eficienţei activităţii. fîn, 300 tone grosiere şi şi mulţi alţii.