Page 65 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 65
’ x
Zilnic — randamente superioare
f f l f f i l J S M M , Răspunzînd exigenţelor la zi, peste 350 tone pro cu îngrăşăminte chimice
ia recoltat şi însămînţări!
cc s-a făcut pe mai mult
<
Atenţie
to
partidului,
general
0 eSffiSBa forrhulatc al de secretarul duse. deosebită se a- de 120 ha, pe 25 de ha
varăşul Nicolae Ceauşescu,. cordă pregătirii recoltei a- destinate culturii griului
L'Jl M t 1 lâ 111J Ml privind realizarea în cele nului viitor. Pe lingă cele s-au aplicat îngrăşăminte
1 li'l 3 lililí I
, J
mai bune condiţii a lu 50 de ha însămînţate cu organice, pe 20 de ha s-a
[ Ş l A l G 0 I W S I L I U L U I P 0 P U L A B J U D E T E A N I crărilor agricole din cam legume (spanac şi salată) încorporat în sol dolomi-
pania dc toamnă, coope şi cu furaje, unitatea mai tă, iar pe 40. de ha s-a
ratorii şi mecanizatorii din arc de semănat 60 dc hec realizat alinarea adîneă.
comuna Beriu, sub condu tare cu orz, lucrare care
Anul XXXIX, nr. 9 282 DUMINICA, 20 SEPTEMBRIE 1987 J 4 pagini - 50 bani cerea organizaţiilor de a început de ieri, precum GHEORGHE PAVEL,
partid, depun eforturi stă şi 105 ha cu grîu. Pentru NICOLAE TIRCOB
ruitoare pentru a înmaga creşterea producţiei la
zina grabnic şi fără pier ha, în afară de fertilizarea (Continuare în pag, a 3-o)
deri roadele toamnei şi
C
,* *S pentru a asigură temelii
<. ft iiimure* cs»Ff«(#TEf mmm * mt«! trainice recoltei din anul
g M 5$ 51 MUVmARii b 48 U viitor. O „radiografie" a
SI &*!VfRSÁRn A is SÉ **J
V. ¿ y B£ IA PR8CHMASU REPIftttCH modului cum este organi
zată munca, cum. so des
făşoară lucrările de sezon
şi asupra rezultatelor în
registrate pune în eviden
ţă răspunderea ce o dove
Metalurgia hunedoreană la cote desc locuitorii satelor din
faţă
comună
dc
această
soarta producţiei agricole.
tot mai înalte de dezvoltare Prezenţi zi de zi la punc
tele
„fierbinţi"
lucru,
de
preşedintele C.A.P. Beriu.
si eficientă! loan Cosor şi inginerul
şef Nicolae Crăciun nc-au
3 3 relatat că există o bună
participare la muncă a
S-a statornicit ca in fie- - liste. Ca urmare, a crescut ca oţelul", metalul românesc cooperatorilor şi mecani
care an, în a treia dumi vertiginos producţia de me a devenit acum o compo zatorilor, care sînt hotărîţi
nică a lunii septembrie, în tal şi, pe această bază, nentă de bază a existenţei să efectueze în timp scurt
treaga ţară sâ-i sărbăto unităţile metalurgice şi-au noastre. şi dc calitate toate lucră
rească pe metalurgişti — sporit participarea la co In acest context, metalur rile. Iată cîteva argumen
pe cocsari, furna 1 işti, oţe- merţul exterior aducînd noi gia hunedoreană a cunoscut te semnificative în acest
lari, laminatori, turnători şi împliniri economiei naţio o înflorire fără precedent, sens. Pînă ieri, cartofii
alţi oameni ai muncii care nale. Metalul a devenit, în cele două mari combi nu fost strînşi dc pe 17 ha,
participă la plămădirea me intr-un fel, indispensabil nate siderurgice — din Hu la brigada din Sereca ac
talului românesc şi formea vieţii. Se poate spune că nedoara şi Călan — s-au ţiunea fiind încheiată. So
ză, împreună, unul din cele de la prezenţa sa numai în construit noi capacităţi de lucrează cu spor şi la re
mai puternice detaşamente urarea -„tare ca fierul, iute producţie, locuri fierbinţi coltatul sfeclei de zahăr,
ale clasei noastre munci de plămădire a metalului, precum şi al porumbului,
toare. Aşadar, în „Ziua îndeosebi în cadrul Combi prioritate acordîndu-sc e-
metalurgistului" de astăzi natului siderurgic „Victoria" liberării suprafeţelor ce
ii omagiem pe făuritorii de Acţiuni trebuie însămînţate cu ce
metal, pe cei care prin dă Călan „fluxul metalului" a reale păioasc. In paralel,
ruire profesională şi înalt cultural- fost aproape triplat. S-au importante forţe sînt con
devotament patriotic asi construit noi furnale de centrate la strîngerea şi Cooperatorii din liurjuc au început semănatul griului.
tarlaua
mecanizatorul
ui“,
Jîurjucul
„Ţarina
Virgil
Tu*
Iif
gură, putem spune, materia mare capacitate, baterii de valorificarea producţiei de dosin, ajutat dc soţia sa Elena, brigadieră de cîmp, efectu
primă necesară pentru con educative cocsificare şi spaţii pentru legume şi fructe, ferma ează această lucrare în cornii ţiile respectării normelor de
struirea tuturor „coloane turnătorii. în altă ordine de cooperativei avînd livrate. densitate.
lor" din noua structură a La Călan — vechi idei, au apărut spaţii des
\ patriei socialiste ! centru al metalurgiei tinate metalurgiei sau fa
Prin grija consecventă a huncdorene — au avut bricării de repere inedite Mobilizare de excepţie la strîngerea
din metal în profilul pro
secretarului general al loc în această săp- ductiv al multor unităţi e-
partidului, tovarăşul Nicolae tăniînă diverse acţiuni conomice din judeţul nos
educative
de
cultural
Ceauşescu, datorită spriji dicate sărbătorii de azi. tru. Aşa este cazul la I.M. recoltei; ritmuri înalte la arat şi semănat!
nului deosebit acordat prin Dintre acestea amin Orăştie, I.P.S.R.U.M. Deva,
alocarea unor mari fon tim : „Epoca Nicolae U.U.M.R. Crişcior, I.U.M. In tonte unităţile din năsoni, preşedinta unităţii, unităţii. „Am semănat
Ceauşescu — epocă de
duri de investiţii, acest im măreţe si luminoase în Petroşani ş.a. Pentru toate C.U.A.S.C. Călan se ac care coordona această lu pînă acum — menţiona
portant sector al econo făptuiri", simpozionul aceste împliniri deosebite ţionează cu răspundere .şi crare, sublinia că pînă inginerul şef — 20 de ha
Ia
miei noastre naţionale a „Realizări .şi perspec metalurgiştii hunedoreni îşi hărnicie toamnei, strîngerea vineri porumbul a fost cu masă verde şi 10 ha
elibe
roadelor
am
luat un puternic avînt. S-au tive ale metalurgici îndreaptă cu recunoştinţă rarea operativă a terenu recoltat de pe 30 de hec cu spanac. De ieri orzu
început
semănatul
tare din cele 00 ha ocu
construit noi capacităţi de româneşti pe meleagu gîndurile de mulţumire şi rilor, pregătirea patului pate. lui. O atenţie deosebită
rile huncdorene", adu germinativ şi însămînţări.
producţie şi au fost mo sentimentele de dragoste Concomitent se pregă acordăm pregătirii patului
narea festivă a oame Un exemplu bun în acest germinativ, respectării în
dernizate intens cele exis nilor muncii din com neţărmurită către secreta sens oferă C.A.P. Bretea teşte terenul pentru se-
tente, iar dezvoltarea „in binat, precum şi mai rul general al partidului, Streiului. Vineri, de pildă, tocmai a adîncimii şi den
prevăzute
sităţii
însă
la
dustriei grele" a devenit multe spectacole fol tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ■în brigăzile Plopi şi Mă mînţări, pentru a asigura
1
unul din obiectivele ma clorice. ceu un marc număr de C.U.A.S.C. CÂLAN in anul viitor o recoltă
jore. ale construcţiei socia (Continuare în pag. a 2-a) cooperatori se aflau la cit mai bogată. Pînă a-
strînsul cartofilor. Briga cum au fost semănate eu
diera Nica Luţ, cea care mânat. La arat şi discuit orz 10 ha din cele 30 de
coordona lucrările aici, se munceşte zi-iumină pen ha planificate şi ne vom
preciza că s-au recoltat tru a se asigura front de strădui să încheiem însă-
cartofii dc pe 10 ha din lucru semănătorii. Meca mînţarca. păioaselor la ter
colo 25 ha ocupate cu nizatorii loan Şcrvcnschi,
Adrian B iad ea şi loan Cri- menul stabilit".
respectiva cultură. Pentru Bine se desfăşoară lu
a nu se pierde nici un san au executat arăturile crările şi la C.A.P. Ruşi,
tubercul din recoltă. în pe 130 de hectare din unde cartofii au fost re
acest un toţi cartofii se cele 108 ha planificate a coltaţi de pe 80 la suta
recoltează manual. Pînă fi însămînţate cu cereale din suprafaţa cultivată
acum au fost predate la păioasc, iar Dorel Cristian Vineri. în tarlaua „Peste
fondul de stat ICO tone şi Dorn Moroşan au pre apă". cooperatorii, coor
de cartofi, printre coo gătit patul germinativ pe donaţi de Victoria Pop,
peratorii care au obţinut mai mult dc 50 dc hectare. preşedinta unităţii şi bri
producţii mari de pe io Existind front de lucru, gadiera Rodica Vălean, au
turile repartizate numă- s-a trecut operativ la e- intrat la recoltatul carto
rîndu-se Ioana şi Gheor- fectuarca însămîn ţărilor, filor de pe ultimele hec
ghe Cocioabă. în tarlaua „Peste apă"
Combinatul siderurgic Hunedoara, oţelăria Siemens Martin numărul 2. Veghe ne tare. Subliniem şi hărni-
întreruptă la gurile de foc ale cuptoarelor. Sute de şarje s-au plămădit sub privirile O participare numeroa executau această lucrare
atente ale oxigenistului Ştefan Cioraiiu. să am găsit si în tarlaua mecanizatorul Viorel Mo MIRCEA LEPÂDATU
Foto NICOLAE GHEORGHIU „Fîntînelc", unde se cu roşan, împreună cu Marcel
legea porumbul. Maria Tă- Petruţa, inginerul şef al (Continuare în pag. a 3-a)
I nologii moderne de cerce poziţio opt cantine mari, a- zavaturi. Aproape doua to
tare“. devărnte „lubrici“ de min ne de carne de porc am n- 1 «30 kg fier vechi, I!) kg vîrstnici, femei — mobili- »
Au participat cu referate eare, şi un număr de 17 sigural din gospodăria a- dc bronz, (I kg alamă, 120 /aţi de către organizaţiile ]
şi comunicări geologi şi spe mtcrocuntine. nexă, anul acesta, la masa kg cioburi de sticlă, alte de masă şi obşteşti au par- s
cialişti din Bucureşti, Plo bolnavilor internaţi în spi materiale rofolosibile. ticipat la ample acţiuni de )
ieşti, Baia Mare, Satu Ma ■ GOSPODĂRIE ANEXĂ tal“. recuperare a materialelor J
m an RODNIC. De la în
I SB SESIUNE DE COMIT- re, şi, bineînţeles, I.P.E.G. MODEL. Tovarăşul Glieor- ceputul anului la zi, popu rofolosibile. Astfel, numai "
' nicari tei in ic o - ş tunţi - Hunedoara-Devii. gbc I’lopşoreunu, directorul El LOCATARI HARNICI. laţia oraşului Orăştie a spo in ultima vreme au adunat |
F.ICK. în organizarea Con- economic al Spitalului oră Blocul p-28 din cartierul rit cu 500 de băieţi şi fetiţe. şi predat peste 18 tone fier J
I siliuluî oamenilor muncii do sa PENTRU minerii văii şenesc din Orăştie, ne in ..Aurel Vlalcu“ din Hale« In acelaşi timp, în Orăştie
J >a I.P.E.G. Deva s-a desfu- JIULUI. Oamenilor destoinici formează: ' „Avem o gospo are mai multe scări. Dar cei s-au întemeiat ICI* de fa vCcJii, 100 kg bîrtle şl car- ¡1
ui adincurilor, celor care zi dărie anexă model. Peste
| şurat o sesiune de eomuni- mai harnici se dovedesc lo milii noi. Intr-adevăr, un toane, alte materiale.
şi noapte scol cărbune e- 80 de porci, dintre care catarii apartamentelor de
„ ţări tehnlco-ştiinţificc, cu nergetic şi cocsiiicabil pen opt scroafe. de prăsită, de pe scara A. In frunte cu an rodnic. i
| tema: „Contribuţia ccrcctă- tru ţară, li se asigură in la caro am obţinut de cu
fiecare intrare în şut min- responsabilul de scară, aa materiali!, recupe
* rii geologice la dezvoltarea rbul 51» de purcei. De ase
caro bună, consistentă. Pen menea, pe iotul agricol am Glicorghe l.ujă, ei au colec rate. Cetăţenii comunei
j bazei de materii prime. Teh tru aceasta, le stau la dis- cultivat porumb, spanac, zar- tat numai în ultima vreme Barau — copii, tineri şi