Page 66 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 66
-ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
I
11,35
12,10
METALURGIA HUNEDOREANA LA COTE TOT MAI 13,00
14,50
. ÎNALTE DE DEZVOLTARE SI EFICIENTĂ!
___________________________________________________________________________________________9 _____________________ 9
15,00
(Urmare din pag. 1) ferm axat în acest an — al 10,00
Conferinţei Naţionale a 10,20
tnarele ctitor al României partidului şi al celei de-a Petru Groza este mais derurgic din Hunedoara, caracterizat eroul acestor — .Tovarăşe maistru,
socialiste, care a imprimat 40-a aniversări a Republicii tru oţelar la cea mai Erou al Muncii Socia rin duri. ce raportează de „Ziua
metalurgiei româneşti un - spre îndeplinirea exem nouă secţie (turnătoria) liste, în care a învăţat — în viaţa mea, pro metalurgistului" colecti
ritm de dezvoltare dinamic, plară a sarcinilor de plan a I.P.S.R.U.M. Deva. Un ce înseamnă oţelul, cum fesiunea primează — vul secţiei în care lu 19,40
în deplină competitivitate şi angajamentelor asumate bărbat tînăr, are numai se elaborează o şarjă, s-a destăinuit interlocu craţi ?
cu nivelurile atinse în a- în întrecerea socialistă, spre 36 de ani, care de 17 ani a devenit OM. torul. M-am legat de — 'Realizări frumoase.
cest domeniu pe plan mon materializarea la un înalt se luptă cu locul şi-l su Aportul personal al oţel ca- de cei măi dragi Am elaborat şi turnat
dial. Răspunsul metalurgiş- nivel a chemării perma pune, dirijîndu-i cu mă maistrului Groza, al lu- ai mei. Aşa mi-am croit zeci de tone de piese
tilor hunedorenî, pentru tot nente „Patriei — mai mult iestrie forţa, un om din oţel austenitic mán
ce s-a făcut pentru ei, este metal !" oare a cîştigat ¡prin
şi
muncă încrederea un „Aşa ara ajuns aici“... galos (sîntem specializaţi
în acest oţel), în con
preţuirea ortacilor, diţii de calitate ridicată, 20,20
Manifestări festive la Hunedoara bun oţelar. A urcat pentru o seric de bene
treaptă cu treaptă în
crătorilor din schimbul drumul spre afirmare. ficiari clin industria mi 21,50
• La Hunedoara şi nedoara au -avut loc me meserie. De pati'u ani pe care-1 coordonează la — Pentru că a venit nieră. Raportăm înde 22,00
Călan au -avut loc adu ciuri de popice, de fot munceşte ca maistru o- vorba de afirmare, a fost plinirea la termen, pe
nări festive, consacrate bal între secţiile com ţelar. Aici, la I.P.S.Tt.U.M. realizarea . planului sec greu ? perioada trecută din an, LU?
întreprinderii
ţiei,
al
„Zilei metalurgistului", binatului, de volei cu Deva, a venit aproape este demn de luat în — A fost şi este I Mai a tuturor contractelor cu
urmate de programe ar participarea echipelor din primele zile de func considerare. întîi pentru că trebuie partenerii din ţară. Sar 20,00
tistice susţinute de for „Metalul" şi C.S.M. Ca ţionare a turnătoriei. Era să capeţi încredere în 20,20
maţii artistice proprii ale ransebeş. ...Deschis la vorbă, cu propriile-ţi forţe, să de cinile sînt mari în conti
celor două combinate • La baza de agre nevoie de oameni buni gesturi măsurate, caline, vii conştient că poţi face nuare. Ne vom uni for 10
hunedorene. ment „Cinciş", formaţia | cunoscători ai oţelului. odihnitoare. Cu ochii viL ceva folositor şi care să ţele, toţi cei 160 de tur- ¿1,00
• Siderurgiştii hune- artistică „Ardeleana" şi Şi el a înţeles asta. inteligenţi, care ne sfre rămînă, apoi să cîştigi nători-formatori de la
doreni' au iniţiat în cin fanfara combinatului au Poartă în suflet însă, şi delesc încercînd să „ci încrederea celorlalţi. în I.PjS.R.U.M. Deva, pen
stea zilei lor o scrie prezentat în faţa side- acest sentiment va dăi tească" întrebările la demnurile de acasă, am tru a întîmpina Confe
de acţiuni sportive la rurgiştilor ieşiţi la iarbă nui toată viaţa, o vie care va trebui să gă biţia proprie mi-au prins rinţa Naţională a parti
care au antrenat un nu verde un reuşit spectacol recunoştinţă oamenilor sească un răspuns. Suc bine în viaţă. Aşa am dului cm noi succese în
măr mare de oameni ai aplaudat cu multă căl din marele combinat si- cint, aşa ar putea fi ajuns aici... producţie.
muncii. Astfel, la Hu dură.
■ Raport bogat în R a p o r t m u n c i t o r e s c nr. 3 — oţelării a C.S.
realizări ale colectivului Hunedoara s-au obţinut Concurs de protecţia muncii
din secţia prelucrătoare suplimentar prevederilor
■a C.S. Hunedoara : de realizări — în care s-au nate industriei metalurgi de plan 154 tone dolo- 21,5«
22,0«
la începutul anului şi evidenţiat prin hărnicie ce (din care : cilindri de inită calcinată, 121 tone între numeroasele ma bine pregătit s-a dovedit
piuă în prezent au fost Petru Gostian, Enache laminor — 70 tone, iar var, 23 tone blocuri do- nifestări consacrate „Zi a fi echipajul de la
prelucrate peste prevede Spănache, Florea Ciută, piese mecanice — 9 to lomilice şi 41 tone masă lei metalurgistului", care C.S. „Victoria" Călan (o-
rile de plan 310 tone Virgil Lupan, Tiberiu ne), obţinerea unei pro de stampare. După cum cupantul locului I), al
piese, din care peste 40 Toma, Petru Gabor, Şte ducţii suplimentare de remarca maistrul Con au avut loc în săptămîna cătuit din Cristian Du-
de tone le reprezintă fan Lăcătuş ş.a. — au trei tone de utilaje de stantin Nicolae, secreta ce s-a încheiat, se numără mitrache, loan Beica şi
piesele recondiţionate. De fost obţinute pe seama turnare pentru oţelării rul organizaţiei de şi concursul pe proble Costel Anghel. Pe locu D
asemenea, în acţiunile de creşterii, cu 1,30 la sută, (pîlnii) şi un plus de partid din secţie, în mo mele de protecţia mun rile următoare s-au cla boc
economisire a combus a productivităţii muncii. 84 tone la piese meca bilizarea colectivului la cii, organizat la nivelul sat, în ordine, echipa nar
IIU
tibilului şi -energici e- nice. obţinerea acestor suc Centralei siderurgice Hu jele uzinelor nr. 4 — fata
Lectrice -s-au obţinut su ■ Harnicii metalur- cese un rol deosebit l-a nedoara. La acest con Elemer Lalco, Pctrică Ne A);
(M*’
plimentar sarcinilor „la gişti de la C.S. „Victo ■ în perioada care a avut exemplul oferit de curs au participat echi gru, Naidenbach Helmut £
zi" economii reprezen ria” Călan — raportează comuniştii Iosîf Baba, pajele de la C.S. Hune şi nr. 6 — Ilie Muntca-
tând peste 1000 mc de în cinstea zilei lor depă trecut de la începutul Gheorghe Ardelean, Gri- doara, C.S. „Victoria" nu, Adrian Enciu şi Au PE
gaz metan şi 8 400 kWh şirea cu 79 tone a pre anului la Secţia refrac gore Rusu, Mihai Strifler, Călan şi întreprinderea rel Perţa, de la C.S. par
şoa
energie electrică. De re vederilor de plan la uti tare şi produse auxiliare loan Palade, Grigore de fier Vlăhiţa. Cel mai Hunedoara. bri<
marcat că toate aceste lajele tehnologice desti Ziasti, din cadrul uzinei Mărgincanu ş.a. LU
viei
(Cu
Sos
re
T răiesc bucuria dc 1965 — anul istoricului D in iniţiativa şi la rare, bateriilor de coc O dată elaborat şi al înnoirilor s-a por NE
mă
a mă număra prin Congres al iX-lea al indicaţia expresă sificare, a altor impor turnat in lingotiere, nit viguros în urmă cu (Mi
tre cei care s-au partidului — oţelul ne a conducătorului tante capacităţi care înglobînd în incan mai mulţi ani, după Dai
format şi s-au împlinit calmat (de o calitate mai partidului şi statului nos concură la sporirea sub descenţa sa căldura ini pruna vizită de lucru AN
um :
profesional o dată cu slabă) reprezenta peste tru, tovarăşul Nicolae stanţială a producţiei de milor şi a mîinilor vred a tovarăşului Nicolae un
creşterea primei oţelării 50 la sută să ajungem Ccauşescu, în anii cin fontă şi piese turnate. nice ale plămăditorilor Ceauşescu, secretarul ge (Re
electrice din combinatul astăzi la elaborarea de cinalului trecut, prin Noile capacităţi de de metal, oţelul ia dru neral al partidului, în dar
Erou al Muncii Socia oţeluri aliate şi înalt punerea în funcţiune a producţie au înseninat, mul laminoarelor. în combinatul nostru. încă GU
liste de la Hunedoara — aliate, cu conţinut foar capacităţilor de produc desigur, constituirea de Combinatul siderurgic de atunci, iubitul condu Sta
OR
ne mărturisea maistrul te scăzut de carbon. ţie de pe noua platfor noi colective, in aceste Hunedoara, secţia lami cător al partidului şi lor
oţelar ION TRAILĂ, de Preţuirea calităţii mun mă industrială a Căla- adevărate mari familii nor 800 mm are cele mai statului şi-a manifestat
la O.E. 1. Era în ziua cii pe care o desfăsu- nului, centenara uzină fiind cuprinşi fiii şi fii vechi state de servicii încrederea în capacitatea GE<
dru
de sărbătoare a Augus . răm pe vetrele cu foc „Victoria" a devenit cele siderurgiştilor din între celelalte capaci siderurgiştilor hunedoreni cui
tului 1954, cînd, ca nestins ale cuptoarelor tăţi de prelucrare a me de a da patriei metal de
proaspăt absolvent ai este dată de solicitările talului din cadrul uzi mai mult, de o tot mai BR
şcolii profesionale, am tot mai numeroase ve nei nr. 4. Experienţa bună calitate. CA
îmi
participat cu adîncă e- nite din partea benefi Chipuri în... oglinda şarjelor! puternicului colectiv de Răspunzînd prin fapte lur
moţie la punerea în ciarilor ce reprezintă ra aici, dotarea secţiei cu acestei investiţii de în niş
funcţiune a primului'cup murile de vîrf ale indus utilaje moderne de fini credere, o dată cu tre şui
tor electric de 5 tone. triei româneşti : energe sare a barelor au per cerea la mecanizarea şi ser
Semnam, de fapt, un tica nucleară, aeronauti combinat siderurgic — vechea uzină, ai ţărani mis creşteri calitative automatizarea fluxului GU
ext
angajament în faţa parti ca, petrochimia, con o puternică citadelă de lor cooperatori din în tot mai însemnate, de de producţie, în lamino
dului şi a ţării — acela strucţiile de maşini ş.a. plămădire a metalului treaga zonă a Călanului. la un an la altul, ale rul nostru au fost asi
de a da pentru industria Acestor solicitări cău românesc. Sînt unul dintre oame produselor expediate be milate, de la un an la
românească oţel cu ca tăm să le răspundem — Reflectare fidelă a nii care cresc o dată neficiarilor interni şi, altul, noi şi noi tipodi-
racteristici superioare de prin elaborarea a noi timpurilor de înnoiri cu combinatul. Aşa cum prin export indirect, mensiuni de laminate.
calitate. mărci de oţeluri,, de ca fără precedent pe care doresc să devin un fur- partenerilor de peste Acum, în această zi de fi l
La 33 de ani de ser litate tot mai bună, ilus- le trăieşte întreaga nalist de nădejde, tot hotare. sărbătoare, ne angajăm să,
vicii în slujba creşterii trînd astfel dorinţa noas Românie socialistă în e- aşa doresc, alături de — îrltr-un' viitor foarte eu toată responsabilita cât
prestigiului metalului hu- tră fierbinte de a trans poca de aur a devenirii ceilalţi oameni ai mun apropiat, „bătrânul" nos tea noastră comunistă, voi
nedorcan, colectivul oţe- pune întocmai în prac sale — arăta ANTO cii din combinat, ca u- tim laminor va cunoaşte muncitorească, revolu ave
căi
lăriei noastre raportea tică indicaţiile şi orien NIE SEPNICZKI, prim- nitatea noastră să se ri o etapă de puternică mo ţionară, să nu precupe va
ză cu mîndrie atingerea tările preţioase formu furnalist la secţia a Il-a dice — prin producţiile dernizare — menţiona ţim nici un efort pen noi
acestui deziderat. Prin late de secretarul gene furnale —, Combinatul si realizate — la înălţimea MARIN BURTICĂ, ma tru a întîmpina cu re mi
înt
punerea in funcţiune a ral al partidului, tovară derurgic „Victoria" Că încrederii învestite de ne vrant principal la caja zultate foarte bune în cel
cuptoarelor de 20 de to şul Nicolae Ccauşescu, lan, prin faptele de partid, personal de to degrosisoare. Noi vom ii producţie Conferinţa Na 2d
ne şi mai apoi — în de a cinsti cum se cu muncă ale oamenilor săi, varăşul Nicolae Ccauşescu, realizatorii fiecărei lu ţională a partidului şi I
anii de glorie ai Epocii vine, prin fapte de este chemat să răspundă în capacitatea noastră de crări care va duce la cea de a 40-a aniversare fi
Nicolae Ccauşescu — a muncă remarcabile, apro prin creşteri substan acţiune, în forţa acestui uşurarea muncii noastre, a proclamării Republicii. Cil
cuptoarelor de 50 de piata Conferinţă Naţio ţiale de producţie uria colectiv de a asigura ce la creşterea productivită Vc
ca
tone şi a instalaţiei de nală a partidului şi îm şului efort de investiţii lorlalte întreprinderi si ţii şi eficienţei economi Pagină realizată de: t¡t.
tratare in vid a oţelu plinirea a patru decenii materializat în construi derurgice din ţară fonta, ce a întregii activităţi de MARIN NEGOITÂ, 1er
lui. am reuşit ca de la de la proclamarea Re rea furnalelor de 1000 piesele şi utilajele turna producţie. De altfel, îmi L1VIU BRA1CA, cu
tei
o producţie în care. în publicii. mc. fabricii de aglome- te de care au nevoie. amintesc, pe acest drum MIRCEA DIACONU di
