Page 67 - Drumul_socialismului_1987_09

9 282 • DUMINICĂ, 20 SEPTEMBRIE 1987 Pag. 3

O veche carte de legi românească CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA *
ZIUNE i • Harnicul colectiv al <
> întreprinderii de tricotaje J
în anul 1652 a văzut Daniil Adrian Panonianul, cunoscut o largă arie de
lumina tiparului cea de-a originar din Transilvania, circulaţie şi prin părţile ţ Petroşani a livrat in i
treia carte juridică, im­ şi prin plecarea în forma noastre. Din cele şase Zilnic - randamsnti superioare l devans partenerilor de !
IC A, primată cu slove româ­ ei definitivă spre locuri exemplare identificate pînâ / peste hotare, in primo 1
MURII-: ) parte a lunii septembrie, \
neşti, „îndreptarea legii". româneşti îndepărtate, din acum (în depozitul ele
Izvodită între primele cea de-a treia provincie carte de la Orâştie, în la recoltat si însămînfări! ^ un nou lot de produse 1
opiilor. cărţi româneşti eu conţi­ a noastră. biblioteci instituţionali zale r i 1 în valoare de aproape ,
poteca de nut laic, această pravilă înscriindu-se în elita sau colecţii particulare), 1 400 000 lei. in felul a- \
„Eroii nu (LNmore din 009 1) Cristineseu, precum şi ţ cesta se estimează că 4
“ (color). (carte de legi), scoasă în tipăriturii,or, între valorile două dintre ele sînt dra­ cooperatorii (ibeorghe şi l vor fi obţinute, şi in a- ?
12 tiparniţa cetăţii de scaun culturale constituite, im­ pate cu veşmîn.;ul valorii De asemenea, sămînţa ce Ion Măniut, ion Demian. ceasta lună, rezultate
ma cînte- a Tîrgoviştei, „cu grija primate cu atîtm sute de bibliofile. se foloseşte este numai din Salomia Lazăr, Vasile Pau ) notabile in onorarea
nânesc — şi cu cheltuiala prea ani în urmă, între cele Foaia de titlu a unei
opulara luminatului domn Io Matei care au dat primele ştiri astfel de cărţi este ma- categorii biologice superi­ şi alţii. Exemple bune de t contractelor încheiate cu
iminical Basarab", se leagă la şi­ scrise, prin prefeţele sau nuscrisă în întregimea tex­ oare. Dc menţionat eă e- urmat oferă, de asemenea, , beneficiarii externi •
¡olor) xistâ exigenţă şi preocu­ cadrele din conducerea Timp de 45 de ani, 3 luni
rănii noş- rul cărţilor medievale, mai postfeţelc lor, despre cul­ tului şi a părţii decora­ pare deosebite faţă de ca­ C.A.P., care lucrează efec­ şi 19 zile, mecanicul de
răspîndite şi mai mult tivarea limbii române, ţi ve originale. Copistul nu litatea lucrărilor de ară­
vetrelor folosite, peste veacuri. despre originea străveche şi-a semnat migălosu-i tiv la recoltări, precum şi locomotivă loan Jurj, din
— repor- Scriitura, adaos la cele a poporului român, despre meşteşug al „zografilor", turi, pregătire a patului vicepreşedintele biroului cadrul colectivului de
in metaiur- germinativ şi semănat, de executiv al consiliului ţ feroviari „Turn I", al
peste 20 de cărţi tipărite romanitatea şi continuita­ dar priceperea lui artis­ respectarea densităţilor
în oficinele din Ţara tea lui. despre unitatea tică i-a asigurat eterni­ popular comunal, Gelu Sa- Staţiei C.F.R. Peştiş, şi-a
I progra. stabilite. în scopul folosi­ făcut cu cinste dato-
Românească, de la mijlo­ limbii vorbite de popor tatea. rii cu randament ridicat a nioilă. Avînd asigurat
cul secolului al XVII-lea, în toate provinciile locuite Se desprinde dintre ele front de lucru, mecaniza­ \ ria. Acum el a ieşit la
ar.
tractoare!
conducerea
i a/,i (co- a stîrnit o rodnică emula­ de români, acestei tipări­ exemplarul care trecuse C.A.P. s-a îngrijit ea me­ torul Ion Lăscoi. supra­ 4 pensie. Colegii de mun-
ţie în rîndul cărturarilor turi româneşti ii conferă prin mina şi mintea omu­ vegheat de inginerul loan că, cei apropiaţi acestui
ar realizat canizatorilor să le fie a- 1 harnic şi conştiincios
1 laţi din acea vreme, contri­ pregnanţă şi o anume lui de legi, celui >u ales .siguratâ hrană caldă în Mandcscu, a trecut la se­ ^ muncitor, i-au urat în- <
României buind cu spor la înviora­ descindere spre umanism, curaj şi maro dragoste eîmp şi s-nu organizat mănatul orzului pe cele
rea mişcării culturale din ea înfăţişînd aspecte ale de neamul românesc, pur- 45 de hectare destinate a- 1 tr-un cadru festiv, ani }
(arii eon­ epoca domnitorului Matei istoriei universale antice. schimburi prelungite cu cestei culturi. Pregătirea 1 mulţi cu sănătate, feri- \
ii Iubit. fîndu-i ex-librisu! „Avram toate tractoarele, ceea ce a ^ cire şi bucurie alături 4
realizată Basarab — mecena al cul­ Lucrarea constituie o sin­ Ian cu. prefectul logţiunii permis să se creeze un patului germinativ o fac 1 de cei dragi m Acope- /
arare cu turii noastre vechi, cu teză a dreptului românesc, — n.n.) „Aurărie Gem in»* tractoriştii Dumitru Mol­
Culturii ţi foloase şi pentru Transil­ bizantin şi roman, un în­ şi Advocat" larg front dc lucru la se­ dovan, ion Ciorîlă şi Ale­ ' rişul Staţiei C.F.R. Bircea )
Socialiste mănat. Am reţinut că se xandru Rus. iar Florin \ Mică are nevoie acută 4
niţelul de vania, unde a trimis ma­ dreptar în reglementarea Asociind, acum, sărbă­ remarcă pentru conştiin­
i educaţie terial tipografic, deschi­ relaţiilor sociale şi juri­ torirea cărţii (235 de ani Constantin a realizat fer­ ( de unele... îngrijiri şi /
al Juile- zând şi aici o nouă epocă dice dintre diferite cate­ de la tipărire), cu o co­ ciozitate şi grijă faţă de tilizarea întregii suprafeţe I reparaţii. Aceste nevoi 1
de activitate cărturărească. gorii de locuitori şi, de­ memorare (115 --ini do la calitatea lucrărilor efec­ cu îngrăşăminte chimice. 1 le simt cel mai bine ^
tic: tuate tractoriştii fon Mur­
l versu- „îndreptarea legii", carte sigur, o pavăză în apăra­ m oar tea neînfricatului gei, Nicolae Dab, iosif Un sprijin însemnat la ^ cele trei familii de cefe- 1
românească de început, a- rea privilegiilor clasei luptător transilvan. ză­ Popa. Ion Si mileana şi recoltări ii aduc şi cei 1 rişti care ocupă locuin- ’
nunţă ideea de unitate boiereşti. bovim' la vremi trecute, l>este 80 de elevi de In Li­ 1 ţele de serviciu aflate \
progra- românească, prin prezen­ Această carte norma­ înveşnicito şi prin fapte alţii. activitate rodnică se ceul „Aurel Vlaieu" din \ la etajul staţiei respec- 4
O
tarea unei întreţescri cu tivă. care fixa penitenţele de cultură. desfăşoară şi pe ogoarele Orâştie, care participă zil­ ţ tive. Ar trebui, totuşi, să ?
rEMURIE pravila moldovenească a si sancţiunile după gravi­ C.A.P. Căstău. Aurel Da- nic la strîngerea cartofi­ t fie „simţite" şi de către t
lui Vnsile Lupu, prin tex­ tatea greşelilor săvîrşite. Prof. MARIA BASARAB, mian, preşedintele unită­ lor. ^ secţia L 5 Deva ce tre- ^
tul pregătit, tradus din plinind capăt „giudeţului" Muzeul judeţean 1 buie să le repare cit ,
Imlco- ţii, ne-a spus eă, pînă ieri, Cu forţe sporite Ia re­
coior) limba greacă de către (judecării) după datină, a Deva aici s-a strîns producţia coltat şi semănat se acţio­ i mai urqent • Sondorii de '
ric de cartofi de pe 26 de nează, de asemenea, şi la _____ ____________ \
hectare din 45 existente, C.A.P. Orăştioara de Jos
leton (co­ • Dezbatere. „Docu­ atribuit, re ent. lornra-
nt păinin- • ( inedialog. în or­ iar porumbul a fost re­ şi Sibişcl, ceea ee denotă E C R A N !
•anizare a mentele Congresului al ţiilor de căluşeri din ganizarea Consiliului co­ coltat de pe 25 ia sută din răspunderea locuitorilor s
cu ace­ liL-lea al educaţiei po­ Boşorod (Hunedoara) şi munal de educaţie poli­ suprafaţă. Se evidenţiază comunei Boriu faţă de ----------------------------\
le Gltoor- litice şi culturii socialiste Dobrun (Olt). Cunoscuta \
V. tică şi cultură socialistă la recoltări tractoriştii Ti- soarta producţiei agricole
a studiou- — program de acţiune formaţie de căluşeri din Vaţa dc Jos, la staţiu­ beriu Turdăşan şi Miiiai prezente şi viitoare. \ la Livezeni, din cadrul \
:tice. pentru întregul nostru Boşorod. laureată a Fes- nea balneoclimaterică t I.P.E.G. Deva, acţionea- \
I>e (ară popor" — a fost tema i ză cu multă hărnicie in ■
Mie: Kirii din localitate s-a desfă­
li ţia Pav- unei apreciate dezbateri, şurat ciriedial igul „Sa­ Ritmuri înalte la arat şi semănat! ' producţie pentru creşte-
»■’erever- organizate de întreprin­ ^ rea gradului de cunoaş- ţ
I Cluzkl, derea judeţeană cinema­ cultural tira şi umorul cinemato­ 1 tere geologică a zacă- t
iteeva tografică la cinemato­ grafice, mijloace de te­ cu încheierea strângerii
kander (Urmare din pag. î) J mintului pe care-l cer- ?
graful „Modern" din Hu­ rapie morală pentru for­ cartofilor, ritmul urmînd \ cetează, in vederea pu- 1
nedoara. ilustrată eu fil­ ti valului naţional ,.Cin­ marea profilului etic al cin dovedită de mecaniza­ să crească considerabil 1 nerii in evidenţă cit mai ^
mele d o c u m e n t a r e tarca României", a re­ omului nou". Ca colabo­ torul Sorin Rotaru, cel în acelaşi timp eu - repede a resurselor de 1
progra- „România deceniului IX" prezentat judeţul nostru rarea prof. Ileana Tucu- care muncea cu maşina recoltatul, atenţia condu­ cărbune existente. Numai '
şi „Argeş — reportaj la a 18-a ed’ţie a con­ lete şi înv. Dorina So- dc scos tuberculii din pă­ cerii cooperativei şi a ^ în această lună ei au ^
'86", dezbaterea — la cursului mterjudeţean lagea, ca şi al cinema­ mânt. specialiştilor este concen­ 1 executat suplimentar pla- l
reuşita căreia au cola­ „Căluşul românesc" de la tografului din localitate, Şi aici a început recol­ trată şi la pregătirea re­ 1 nului circa 30 ml de >
borat Nicolae Vintilă şi Caracal. Aprecierile de acţiunea a beneficiat de tatul porumbului. în tar­ coltei viitoare. Astfel, a ţ foraj. Hotărirea lor este )
Ileana Popa — s-a bu­ care s-a bucurat — ne o bună realizare, finul laua „Sub beci" se aflau fost arată pînă acum o 1 de a raporta depăşirea i
curat de o cabla pri­ scrie corespondentul vo­ argumentată şi cu sem­ la strînsul ştiuleţiîor coo­ suprafaţă de 110 ha din ' sarcinilor la acest indi- /
Jvara bo-
; Răzbu- mire. luntar Ton Coţbi — i-au nificative momente din peratorii din brigada a cele 200 ha destinate \ câtor pînă la sfîrşitul \
r (Arta); • Marele trofeu „Că­ adus marele trofeu al filmul românesc .Toam­ TT-a, condusă de Maria păioaselor. Vineri, meca­ trimestrului al lll-lea cu ||
Greşeala luşul românesc" a fost întrecerii. Coceag. Toţi dovedeau nizatorul Mivni Kipren. se­ | 450 ml. Acest harnic co- 1
i — sala na bobocilor".
nopţii hărnicie şi mai ales gri­ măna (sub atenta îndru­ l lectiv îşi desfăşoară ac- )
sala B); ja ca nici un ştiulete să mare a Letiţioi Tonescu, t tivitatea in perimetrele ^
pe ecran nu rămână necuîes. Maria inginerul şef al cooperati­ 1 Dilja, Petrila Nord, Lo- 1
Flacăra) ; O s u r p r i z ă . . . n e p l ă c u t ă
lesculţ in Berghianu. contabilul şef vei) orzul într-o tarla din r nea, Răscoala şl micro- >
Domnl- Citim întotdeauna eu lat „Meşterul" şi semnat al cooperativei, care coor­ apropierea şoselei. Preei- ^ cariera Jieţ-Vest • La )
7 Nolom- părut la Editura Emineseu dona această lucrare, pre­ zînd că sămînţa a fost ţ centrul de imprimări l
(Unirea); plăcere revista „Vatra", de Dumitru Dem fonaşcu, în anul 1976. ciza că a fost recoltat po­ pusă şuii brazdă pe 15 ha, ' benzi magnetice al Coo-
nu] spre care şi-a dobîndit prin ani publicat pe întreg cuprin­ Spre edificarea acestei
lle I-Ii un binemeritat prestigiu. sul paginii 11, este de fapt rumbul de pe 15 ha, în subliniem preocuparea \ perativei „Viitorul" Devo '
’UI.CAN : afirmaţii redăm mai jos, zilele următoare, o dată* pentru calitatea lucrării. 1 se execută pentru popu- ^
călâtoa- De data aceasta însă, în un plagiat, nici mărar di­ în paralei, cîte un scurt ! laţie o gamă largă de 1
i); lo- numărul 8, am remarcat simulat, după romanul 1 prestaţii : achiziţii şi re- 1
Uru prl- eu stupoare că fragmentul scriitorului Radu Ciobanu, fragment din ceie două
Ziua „Z“ de „teatru istoric" intitu­ „Nemuritorul aîbastru". a- texte : ^ condiţionări de aparate ^
E rUIEA : t m u z i c a l e electronice 1
dtoresc) ; La Dumitru Dem Ionaşcu : * (magnetofoane, caseto- '
itălia din La Radu Ciobanu. pag. (50 ş.u. :
dtoresc) ; \ foane, pick-up-uri), re- \
iulcandra .•Voievodul: Vei binevoi, meştere, să-mi Vei binevoi, magistre, urmă Vodă. ! paraţii la asemenea a- 1
lD: Eva- înfăţişezi ajutoarele care te însoţesc ! să' ne înfăţişezi meşterii care te în­ ' parate, imprimări de me- '
roşle); Unul văd că e copil I
Rîdeţl cu Meşterul: Acesta, măria-tn, e meşterul soţesc. Unul văd că e copii. \ lodii preferate (pe loc !) ţ
O informaţie pentru 1
Minerul); Acesta, Măria Ta, e meşterul Cîntie,
ani oase- Drago.ş, pietrar de la Rodnn, căruia melomani : centrul de 1
5partacus hoardele i-au risipit avutul şi i-au ucis pietrar de la Orliei. căruia hoardele imprimări oferă celor in- ţ
Flacăra); pe toţi ai lui. Luînd-o de soaţă pe i-au risipit avutul şi i-au ucis pe toţi teresaţi integralele simfa- t
Stop ea-
(Casa de Maria, sora mea, am devenit cum­ ai iui. Acum mi-a devenit cumnat nice de Beethoven, în '
)G: Rond naţi .şi tovarăşi. CU el mă încumet şi tovarăş. Cu el mă încumet şi mă interpretarea Orchestrei )
i a c i a) ; şi mă leg, doamne, să înalţ orice zi­ ţ simfonice din Praga, şi i
5 verde ; dire, fie ea mănăstire, cetate sau leg să înalţ orice zidire, fie ea bise­ 1 Brahms, in interpretarea ,
i cenuşa rică, cetate ori pod".
i de cul- pod". Orchestrei filarmonice din '
\: Dom- Din lipsă dc spaţiu nu îndemîna oricui. răm că orice alt comenta­ ^ Cluj-Napoca • Vînzătoa- \
(Mure- riu este de prisos. rea Elena Pirvu, de la
ebista — continuăm această punere Dată fiind claritatea 1 unitatea 41 a I.C.S.M.A. J
Lumina); în parale], dar ea este la faptului sesizat, conside­ PETRIŞOR CIOROBEA
armul şi \ Deva, încalcă cu bună ţ
ii.„>ul). i ştiinţă regulile comerţu- l
, iui. Ea vinde condiţionat /
„CHIMIA D e pretutindeni renurilor In zonele zăcă­ 1 plinea, împreună cu una )
DE INTERCALARE" mintelor de petrol l-au i ori mai multe şarlote. ^
dus pe savantul sovietic 1 Nici măcar cind i se a- 1
Indemină. Inspiraţi de a-
Intr-un studiu intitulat la concluzia că aceste ză­ 1 trage atenţia asupra a- I
•cmea va ceste modele naturale, căminte se localizează in
fruinoa- ,,Chimia de intercalare", chimiştil au realizat prin ^ cestei abateri nu-şi re- ^
ibil. Vor revista franceză ,,La Re- perimetrul unor roci se­ cunoaşte vina. „Lasă to
de, caro cherche" se releră la o sinteză numeroase altele, dentare care au traversat- 5 :\
actor de punlnd în evidenţă legile
de des- nouă tehnică avlnd apli­ un proces rapid de cobo­ că au mai fost şi alţii )
Vtntul caţii toarte larcjl în fabri­ geometrice şi energetice are. Tocmai de aceea, t daţi la ziar si n-au păţit 4
at din carea materialelor nece­ care permit unei specii propune Artiukov, nu tre­ nimic, şi pe urmă... a- <
ieraturile ,,invitate" să se Introducă
cuprinse sare industriei electroteh­ buie cercetate toate zo­ veţi vreun martor ?" Ce 1
rado. iar nice şl electronice. Se a- intr-o reţea de recepţie. nele de roci sedentare, ci să mai zici ? Poate to- l
re 21 si ratâ astfel că anumite so­ doar acele zone care au tuşi va zice I.C.S.M.A. ! 1
DEPISTAREA ClMPURILOR
lide pot recepţiona sub­ cobont relativ rapid, din • 'n gara C.F.R. din )
'moa va stanţe străine, ioni sau PETROLIFERE punct de vedere geologic, Deva, în nerioada de ^
instabili, l trafic maxim — mai ales 1
r noros. molecule, între foliile Cercetătorul sovietic Ev- desigur. El consideră că
locale cu sau fibrele din care sînt această nouă metodă va ) dimineaţa - ar trebui .
■să înso- constituite. Aceşti ,,com­ gheni Artiukov a propus o permite scurtarea timpu­ 1 să funcţioneze două case )
ircărl c- metodă principial nouă lui de prospecţiuni geolo­ i de bilete, nu una ca şi ^
modorat puşi de intercalare" există
locale si în natură : mica şi talcul de depistare a cinipurilor gice de cîteva ori, trans­ 1 in orezent. Călătorii or 1
-70 km/h sînt exemplele cele mai la petrolifere. Observaţiile te- mite agenţia TASS. 1 mulţumi...
rd-voslic. t l