Page 73 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 73
,//// IK IXTMÁK& CTOfSÎEI KAÍI8P1E A MWUff
Şl A8IVERSÁRIÍ A 48 SE AX!
V>' ti E t Ă > R 8 C l M Ă R E A
■aKK-
Şcoala - factor hotărîtor al
3
educaţiei revoluţionare a tinerilor
Şcoala generală nr. 2 O- cullural-artislice întocmit toriilor perioadei celei mai
răştie s-a impus la nive în funcţie de obiectivele fertile din istoria naţiona
lul judeţului ca o insti educaţionale, de specificul lă — Epoca Nicolae
Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢE Alt elevilor, de problemele pe Ceauşescu. Cu bune rezul
tuţie de învăţămînt cu re
zultate bune atît în ceea care aceştia le ridică, ne tate acţionează cercurile
ce priveşte calitatea pro relata tovarăşul Avram Lo- de dezbateri politico-ideo-
•\/V- Wh?*' cesului instructiv cit şi a leanu, directorul institu logicc organizate cu purtă
Anul XXXIX nr. 9 284 MIERCURI, 23 SEPTEMBRIE 19.37 -^'4 pagini - 50 bani actului educaţional, puter ţiei. Acţiunile pe care le torii cravatelor roşii cu
nic reflectate în modul de întreprindem sînt structu tricolor, propaganda vizua
acţiune, în comportamen rate pe diverse domenii lă concretă care vine în
tul elevilor, în rezultatele ale muncii educative vi- sprijinul ‘ completării cu
la învăţătură. Educarea, zînd cunoaşterea şi apro noştinţelor tinerilor cu rea
formarea, pregătirea aces fundarea documentelor de lizările obţinute în anii
tora pentru muncă, pentru partid şi de stat, a poli socialismului în localita
viaţă se dovedeşte un pro ticii active de colaborare tea lor, în judeţ, în patria
ces complex ce se cere şi pace desfăşurate de ţa noastră".
amplificat permanent în ra noastră, educaţia prin Cu aceeaşi eficienţă s-a
Pentru urgentarea ritmului însămînţărilor anii în care tinerii se află muncă şi pentru muncă, acţionat pentru educaţia
în şcoală potrivit exigen în spiritul concepţiei re patriotică prin cunoaşterea
ţelor actualei perioade de voluţionare, materialist- istoriei neamului, organi-
dezvoltare a patriei. An dialectice, al eticii şi echi zîndu-se concursuri gen
Arăturile — efectuate grabnic cheta întreprinsă aici a e- tăţii socialiste". acestor o- bordează principale eve
.Cine ştie, cîştigă" ce a-
videnţiat
stărui
„Răspunzînd
eforturi
toare, conjugate ale orga biective, ne-a spus prof. nimente istorice, concursuri
Marinela
coman
Cristea,
pe toate suprafeţele ! nizaţiei de partid, condu dant instructor de. unitate, cuprinzând întrebări ce vi
zează cunoaşterea cu pre
organizaţiilor
cerii
şcolii,
de pionieri şi tineret efec au fost iniţiate dezbateri, cădere a istoriei locale,
tuate într-o strînsă cola informări politice prin ca excursii, vizite de docu
Realizarea la timp şi de cultivat cu cereale păioa- lingă fiecare formaţie e- borare cu familia, cu în re s-a urmărit cunoaşterea mentare la Ţebea, Sarmi-
calitate a însămînţărilor se, în fiecare S.M.A. s-au xistă şi un atelier mobil treprinderea patronatoarc. documentelor Congresului zegetusa, cetăţile dacice
ele toamnă pe toate supra luat o serie de măsuri care asigură asistenţa teh cu alţi factori educaţio al XlII-lea, a tezelor şi
feţele planificate este ho- organizatorice menite să nică necesară. Acţionând nali. ideilor secretarului gene MINEL BODEA
tărîtor condiţionată de e- asigure folosirea cu efi în acest mod, în cel mult „Dispunem do un pro ral al partidului, preşedin
liberarea cu operativitate cienţă ridicată a întregului o săptămînă se încheie a- gram unitar clar al activi tele Republicii, tovarăşul
maximă a texenurilor ocu parc de tractoare. în a- răturile pe toate supra tăţilor politico-eclucative. Nicolae Ccnuşoscu, a cti (Continuare ir» pag. a 4-a)
pate cu culturi premergă cest scop, în afară de trac feţele eliberate destinate
toare. de efectuarea arătu toarele folosite la recolta însămînţărilor de toamnă.
rilor în timpul cel mai tul cartofilor şi sfeclei, Important este ca în fie
scurt posibil şi de asigu precum şi de cele utili care formaţie să existe un
rarea unui larg front pen zate la pregătirea patului climat ferm de ordine şi
tru semănători. germinativ şi la semănat, disciplină, să nu fie ne
Pornind de la aceste ce cu care seara, după ora 10 glijată calitatea arăturilor,
rinţe şi de la consideren se lucrează în schimburi iar conducerile C.A.P. şi
tul că în prezent există o prelungite la arături, sînt S.M.A. să asigure mecani
rămînere în urmă la ară destinate zilnic în exclu zatorilor cele mai bune
turi (restanţa fiind deter sivitate pentru arat peste condiţii de lucru. Fireşte,
minată şi de condiţiile 200 tractoare. în fiecare inginerii şefi şi şefii fer
grele de lucrare a solului S.M.A. tractoarele disponi melor au datoria să ur
datorită secetei prelungite), bile pentru arături sînt mărească îndeaproape ca
lucrărilor
neîngă-
dar care trebuie recupera grupate în formaţii mari, litatea nici un rabat de
duind
tă neîntîrzial, ani solicitat care lucrează şi ele în la normele stabilite.
tovarăşului ing. Antoniu schimburi prelungite, a- Acţionînd în acest mod,
luga, directorul Trustului ccstea deplasîndu-se pe există realmente condiţii
judeţean pentru S.M.A., bază de grafic de la o ca şi ritmul zilnic de lu
să ne dea unele detalii cooperativă agricolă la cru la pregătirea terenu
privind măsurile stabilite alta, unde termină ară lui şi la semănat să fie
în scopul urgentării rit turile pe toate suprafeţele mult intensificat, să se
mului la arat, pregătirea eliberate. Şefii de secţii scurteze astfel perioada
terenului şi semănat. şi de formaţii lucrează pentru însămînţări şi să
’Am reţinut că, întrucât efectiv în schimburi pe se pună temelii trainice
Un moment emoţionant, cu adinei implicaţii formative — primirea în organizaţia ţtc
în cooperativele agricole tractoare, iar pentru în producţiei de cereale pă- pionieri, In cunoscute locuri istorice, efectuată de către Şcoala generală nr. 2 din
sînt circa 0 000 ha teren lăturarea operativă a e- ioase din anul viitor. Orăştie.
liber ce urmează să fio ventualelor defecţiuni, pe
*
cum
1 sezon solicitate de magazi lectivele cofetăriilor „Cen —, Mamaia. Trenul special *
colectivul
părători,
şi
a r
„Liliacul“
„Palia“
tral“,
litoral
» nului „Supcrcoop“ din De din Orăştie, cu produse de care l-a dus a pc doua oară
pentru
făcut
va îşi realizează lunar sar cofetărie şi patiserie din acest traseu. Prima excur «*
cinile de plan. Intre artico laboratorul p r o p r i n al sie de acest fel a avut loc
lele recent aprovizionate C.P.A.D.M., au contribuit la in luna mal.
K9 „AGORA“ — 130. Re prin depozitele I.C.K.T.I. şi creşterea substanţială a vo De la Consiliul judeţean
vista de cultură cu public U.J.COOP. se numără : lumului desfacerii. De alt al sindicatelor aflăm că a-
„Agora“ de Iu ISrad îşi des Impermeabile, scurte din fel, acest indicator a fost nul acesta, peste 2 700 • de
făşoară, astăzi, cel tle-al 130-, tercot şi relon, salopete depăşit în perioada care a mineri au fost la- • odihnă,
lea număr. Gazda reuniunii matlasate, pantaloni căptu trecut «lin acest an.
spirituale este casa orăşe- şiţi, paltoane şi pardesie din prin sindicate, iar alţi 2 510
nescă de cultură, iar rubri stofă, ca şi o gamă diversi @1 MINERI LA ODIHNA. au fost la tratament în
cile „Agorei“ se vor desfă ficată de articole vestimen Peste 500 de mineri şi alţi staţiuni balneoclimaterice.
şura tncepînd do la ora 18.
tare pentru copii. oameni ai muncii din Valea
Jiului au întreprins o hXXfiS&n------------rtrrry —ny
■ APROVIZIONARE DI
excursie
de
trenul,
trei
cu
VERSIFICATA. Manifestind 09 CONTRIBUŢII I.A DES zile, pe litoral, în cea mai W Ü l IIJJ/í
interes pentru o bogată a- FACERE. Expoziţiile eu vân
proviziouare cu articole de zare realizate de către co frumoasă staţiune maritimă
întreţinerea optimă a liniilor — condiţie esenţială
pentru eficienţa transportului feroviar
•>L 9" este un... simbol tuturor lucrărilor de în strucţie. Şi, legat de arest zat şi depăşit toţi indica
bine cunoscut în viaţa fe treţinere necesare pe „li ultim aspect, trebuie să torii principali de plan.
roviară a judeţului nostru. nia cărbunelui" cum este arătăm că în' prezent se Astfel. în domeniu! între
Este, de fapt, numele u- denumit acest tronson fe desfăşoară în plin — de ţinerii curente a liniilor
nei prestigioase secţii roviar, de la Bărbăteni la către antreprizele speciali C.F. s-au depăşit sarcinile
C.F.R. al cărei colectiv de Simeria. zate — lucrările de dubla planificate la regenerarea
muncă răspunde de buna — Ce trăsături caracte re a liniei Simeria — Pe materialului mărunt — cu
întreţinere a liniilor de ristice pot fi consemnate troşani, ce adaugă noi tră 12,6 la sută. la suduri
cale ferată şi a lucrărilor în legătură cu traseul res sături specifice activităţii inimi — cu 2,5 la sulă, la
de artă existente pe tra pectiv de cale ferată ? noastre. Menţionez că har înlocuiri de material mă
seul Simerla — Lupeni — — Este un traseu si nicul nostru colectiv de runt — 92,2 la sută. iar la
Bărbăteni.
nuos, cu profil greu, ce ne muncă — format din peste înlocuiri de şină s-n obţi
— Toţi oamenii muncii cesită o atenţie deosebită 500 de oameni, din care o nut un plus de peste .'1500
din unitatea noastră — pentru efectuarea lucrări mare parte sînt comunişti ml. Rezultate asemănătoa
preciza ing. Nichifor Ru- lor legate de siguranţa cir — se mobilizează exem re au fost înregistrate şl
su, şeful secţiei C.F.R. L9 culaţiei. Tot ca o carac plar şi reuşeşte întotdeau la capitolele reparaţii pe
Simeria — sînt conştienţi teristică se poate arăta că na să facă faţă sarcinilor riodice a liniilor C.F., în
de faptul că întreaga lor în această zonă există pe caro le are, să învingă treţinerea şi repararea pe
activitate se răsfrînge în foarte multe poduri şi tu- greutăţile ce mai apar. riodică L.A., întreţinerea şi
mod direct asupra desfăşu nele — fapt ce implică şi — Va rugăm, tovarăşe amenajarea zonelor verzi
rării unui transport fero un specific aparte în lu inginer, să ne uorbiţi de ş.a. în ce priveşte sigu
C.S. Hunedoara. In atelierul de reparat electromag-
neţi, la maşina de izolat fire se pregăteşte prelucrarea u. viar eficient, operativ şi crările de întreţinere. De ( spre rezultatele obţinute ranţa circulaţiei se poate
mii nou lot de conductori. în deplină siguranţă. Din pildă, în prezent avem* de colectivul secţiei C.F.R. eonsenina că pe raza de
această cauză, colectivul şapte tunele şi nu peste E 9, în acest al doilea an
Foto NICOLAE GHEORGHIU secţiei acţionează perma mult timp la acestea se din actualul cincinal. MARIN NEGOIŢA
nent cu cea mai.înaltă răs vor mai adăuga încă nouă — Pe perioada care a
pundere pentru executarea tunele, aflate acum în con- trecut din 1987 s-au reali (Continuare în pag. a 2-o)
