Page 81 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 81
Mmm a A V m a i i' ' . ţr^fr A 1
Puternică mobilizare la strînsul roadelor de pe ogoare,
iau if RM, ritm înalt şi calitate superioară la insăminţări
S O C I A L I S M U L industrial 'I'oteşti zilele de Tote.şti, am întîlnit pe o- Rîu de Mori, Petru Mihăi-
teva unităţi din C.U.A.S.C.
în Consiliul unic agro
Iii cîmp i-am întîlnit şi
pe lucrătorii primăriei din
goare
o foarte numeroasă
septembrie
de
sfîrşit
sînt
de
cooperatori
loni, primarul comunei, st
participare
plin
din
pentru
folosite
C.A.P.
efectuarea
cartofi. în fruntea lor —
Ioan
vicepre
ogoare. lucrărilor pe la strîngerea producţiei de afia la Lcpădătoni, Clopotiva,
ORGAN fll COMITETULUI JUD LEAN HUNEDOARA — Strădaniile pline de ca puternici factori mobi şedinte al biroului execu
lizatori — lucrătorii de la
înaltă
Ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ganelor răspundere ale or consiliile populare comu tiv al consiliului popular
la C.A.P. Ostrov, iar Pişti
şi
organizaţiilor
de partid, consiliilor popu nale. Valcria Secan, pri Ungur, secretar adjunct
lare şi conducerilor colec marul comunei Sarmize- cu probleme de propagan
tive din unităţi sînt orien getusa, pe care am aflat-o dă al comitetului comunal
Anul XXXIX, nr. 9 286 VINERI, 25 SEPTEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani tate spre organizarea ire în cîmp, în tarlaua numi de partid, la C.A.P. Rîu
tă ..Dealu Balint", sublinia:
proşabilă a muncii, mobi
1 — Egjs«aSft4ia—— ............................................................................................................... de Mori.
lizarea tuturor forţelor U- — Realizăm în acest an
"ifr
«BCTQíKa mane la strîngerea rapidă o producţie de cartofi TOATA SUFEAREA
şi fără pierderi a roadelor SATELOR — IN CÎMP
toamnei şi pregătirea te
C
//# %
il iffTiXPiUlEft Cü«F«t8îff ffAîfOUAlH H MRTÎÛÎIUH
în
efectiv,
fàl $ I A 81V £ S $ A RIî > 48 B t meinică păioase a anului C.U.A.S.C. satele aceste zile, Toteşti,
producţiei
a
de
comunelor
cereale
TOTEŞTI
DE LA P R O C L A M A R E A REPUBLIC!.! viitor — spunea Ştefan Sarmizegetusa şi Rîu de
Ivancu, preşedintele con Mori sînt, în timpul zilei,
siliului unic. foarte bună — peste 20 000 pustii, toţi locuitorii aces
— Care este stadiul lu leg la hectar. De aceea ne tora aflîndu-se în cîmp la
crărilor respective ? străduim s-o strîngem cît recoltarea cartofilor şi a
porumbului.
— Cartofii au fost strînşi
mai repede, fără să pier
Pregătirea din timp a producţiei de export— de pe mai bine de 450 ha, dem nici un tubercul. în — Avem în fiecare zi la
iar porumbul de pe circa acest sens am mobilizat muncă circa 600 coopera
110 ha. Se lucrează la în- toţi cetăţenii comunei, in tori — ne spunea Cornel
cale sigură pentru îndeplinirea sarcinilor în prezent orzului, realizate clusiv elevii din clasele C.A.P. Ostrov. Se lucrea
Lepădătoni,
pînă
sămînţarea
preşedintele
fiind
300 ha. Au fost semănate V—X ale şcolii generale ză cu cinci maşini do scos
de 10 ani.
în incinta Sectorului de patriotică faptul că oame sanible şi produse.care sînt 420 ha cu furaje pentru — Primăria şi-a asumat cartofi conduse de Cornel
industrializare a lemnului nii muncii din unitatea trimise beneficiarilor ex masă verde. Se munceşte rolul de stat major al cam Niculescu, Ioan Brăila, Io-
Orăştie, primul lucru pe noastră au acţionat în mo terni, în colaborare cu alte cu hărnicie, cu hotărîrea paniei agricole de toamnă naş Iustin, Axente Dumti-
care trebuie să-l înregis dul cel mai hotărît pen unităţi economice din ţară. de a se realiza lucrări de — arăta Moise Micloşoni, lescu şi Dumitru Bogdan,
trăm este ordinea desă tru îndeplinirea riguroasă — Ce explicaţie se poa cea mai bună calitate. primarul comunei Toteşti. aşa că se realizează o vi-
vârşită ce domneşte peste şi în cele mai bune con te da rezultatelor bune pe primarule — Ne aflăm, de dimineaţa
tot. Zeci de stive de che diţii de calitate a preve care le-aţi înscris în bi PUTERNICI FACTORI devreme pînă seara tirziu TRAIAN BONDOR
restea, acoperite şi ferite derilor contractelor înche lanţ ? MOBILIZATORI în cîmp, ajutînd la orga
de intemperii, se înşiruie iate cu beneficiarii externi, — în primul rînd, pre nizarea, coordonarea şi
dintr-o parte în alta a de asigurînd, totodată, lansa gătirea temeinică şi din în raidul efectuat marţi, buna desfăşurare a activi
pozitului, iar sub un aco rea la timp în fabricaţie a vreme a exportului încă 23 septembrie a.c., în cî- tăţii. (Continuare în pag. a 2-a)
periş muncitorii execută producţiei de export şi din 1986. Acest lucru este
diferite produse din lemn. realizarea ei cu prioritate, cerut, la npi, chiar de
Ritmul trepidant al acti în acest sens, pot arăta specificul activităţii — de
vităţii ce se face, simţit în că pe perioada care a tre sortarea, pregătirea şi con
toate locurile de muncă cut din 1987 ne-am reali servarea lemnului. Cheres
ale sectorului are. desigur, zat integral planul de ex teaua pe care o exportăm
ca obiectiv central indepli- port pe relaţia ţări socia-
are o tehnologie specifică
de pregătire şi conservare,
i. ACTIVITATEA DE EXPORT __ care se întinde pînă la şase
luni şi, uneori, peste aceas
cqliiaî© ® dinamism » eficienţă tă perioadă. De pildă, ex
portul pe care îl realizăm
în aceste zile se bazează
nirca şi depăşirea sarci liste şi l-am depăşit cu 24 pe activitatea desfăşurată
nilor de plan, a angaja la sută pe relaţia devize în prima jumătate a anu
mentelor asumate. în între convertibile. lui, pe măsurile tehnico-
cerea socialistă. — Acestea sînt rezulta organizatorice vizînd con
— Şi, înainte de orice te deosebit de valoroase, servarea şi depozitarea
— preciza ing. Cornel Pri- tovarăşe inginer. Ele ex cherestelei, asigurarea for
căjan, şeful sectorului — primă dăruirea şi hărnicia ţei de muncă, a utilajelor
colectivul nostru de mun colectivului de muncă, res şi S.D.V.-urilor necesare
că are ca obiectiv central ponsabilitatea maximă cu etc.
îndeplinirea sarcinilor de care este tratată problema — în final, vă rugăm
plan la export. Aşa cum îndeplinirii exportului — să enumeraţi cîţiva frun
a cerut secretarul general vitală pentru întreaga taşi în activitatea' pentru
al partidului, tovarăşul noastră economie naţiona export.
Nicolae Ceauşescu. la şe lă. Vă rugăm să ne spu — Dintre cei mai buni Cooperatorii' din Sime- Pe întregul flux, de la recoltat
dinţa Comitetului Politic neţi, pe scurt, ce produse se detaşează echipele de ria Veche recoltează sfe
Executiv al C.C. al P.C.R. exportaţi ? sortatori conduse de Fran cla de zahăr de pe tar
din 3 septembrie 1987, este — în mod direct, expor cise Kiss şi Costache Ti- laua „şuleru“. îa semănat — ritmuri de muncă
necesar ca în toate unită tăm cherestea de fag, di mofte, precum şi sortato-
ţile economice să se afle verse semifabricate, lăzi şi rii Valentin Feldrihan, susţinute !
în permanenţă pe primul ambalaje din lemn. Dar Dumitru Anuţă, Vasile
plan realizarea producţiei — şi ne face plăcere să Caia, Gheorghe Anisie, Ni CURIER SOC1AL- O dată cu încheierea re a fost strîns de pe mai
de export, lichidarea grab evidenţiem şi acest fapt — colae Ungureanu, Pintilie coltării cartofilor pe toate mult de 60 la sulă din su
nică a oricăror rămîneri unitatea noastră participă Avornicesei, Gheorghe Ho- CETÂŢENESC suprafeţele ocupate, în u- prafaţa cultivată. Pe su
în urmă care mai există la exportul românesc şi în za şi mulţi alţii. (pag. a 3-a) nităţile din C.U.A.S.C. Hu prafeţele de pe care ştiu-
în acest domeniu. Rapor mod indirect, prin realiza nedoara eforturile coope leţii au fost adunaţi, e-
ratorilor şi ale mecaniza chipe de cooperatori hu
tăm cu legitimă mîndrie rea altor diverse suban- MARIN NEGOITĂ
torilor s-au concentrat la trecut la tăierea cocenilor,
strîngerea porumbului, eli strîngerea şi transportarea
berarea operativă a tere lor în baza furajeră, pen
nurilor de coceni, execu tru a crea front de lucru
Operativitate şi calitate în munca de recuperare tarea în flux a arăturilor, tractoarelor.
pregătirea
patului
germi
Pe terenurile eliberate,
nativ şi însămînţarea pă- mecanizatorii Ioan Abor-
şi recondiţionare a materialelor refoiosibile
C.U.A.S.C. HUNEDOARA
Pentru reporterul care rul mecanic al I.M. Lu drim în importanta ac şapte cadre de acţionare
descinde la întreprinde peni se străduiesc să-şi ţiune a celor „3 R" —- re a transportorului TR 3,
rea minieră Lupeni, su facă datoria cu cinste, cuperare, recondiţionare, valoarea lucrărilor reali roaselor. Astfel, în tarlaua clencei, Sabin Ciupe şi A-
biectul ..de bază" rămâne punînd în prim-planul refolosirc. zate s-a ridicat cu încă „Bercu" a C.A.P. Peştişu drian Matei arau şi pre
cărbunele. Firesc, din mo preocupărilor de zi cu zi într-adeVăr, sentimentul 400 000 lei. Mare, se aflau la recol găteau patul germinativ,
ment ce mina Lupeni esţe calitatea şi eficienţa lu de care amintea maistrul — Dincolo de activita tatul porumbului numeroşi iar în tarlaua ..Ţărmure"
cea mai mare producătoa crărilor executate. .Nicolae Sîrb îşi are o te tea de recuperare, recon cooperatori şi 220 de e- mecanizatorul Luca Ilaci-
re de cărbune cocsifica- diţionare şi reintroducere levi de la Liceul indus cu, specialistul unităţii la
bil din ţară. Şi totuşi... în circuitul productiv a trial nr. 2 Hunedoara, ve insăminţări, punea în sol
— „Cursul" fluviului de EH erare^ pieselor — remarca mais niţi în frunte cu . Voicu sămînţa de orz. Ioan Fur
cărbune din subteran tre trul Ion Dreptate —, de Sîrba, directorul adjunct ca, inginerul şef al coope
ce şi pe la noi, prin o deosebită atenţie se al şcolii şi alţi profesori rativei, care coordona di
atelierul mecanic al minei — Este nevoie de cali melie trainică în succesele bucură realizarea, în ca să sprijine unitatea la a- rect aceste lucrări şi su
— sublinia cu mîndrie tate şi în activitatea de înregistrate de colectivul drul atelierului nostru, ceastă importantă lucrare praveghea calitatea fiecă
sing. Florea Aştelean. De recuperare a materialelor atelierului de la înce a diferitelor instalaţii de de sezon. Elevii, fete şi reia în parte, preciza că
modul în care colectivul refoiosibile — afirma putul anului şl pînă în mică mecanizare, la con băieţi, lucrau cu hărnicie arăturile sînt finalizate pe
nostru reuşeşte să se achi maistrul Nicolae Sîrb. O prezent. Astfel, după ce fecţionarea cărora apelăm şi răspundere luîndu-se la mai mult de 70 la sută din
te de sarcinile ce-i revin ştiu bine toţi meseriaşii la şapte luni planul Ia Ia piesele şi materialele întrecere cu cooperatorii, suprafaţa prevăzută a fi
— în principal asigurarea noştri, între care îi amin acest indicator fusese de recuperate. Aici se cuvin astfel că Ladislau Dcme- însămînţată cu orz şi grîu,
cu piese de schimb a uti tesc aici pe Emil Desen, păşit cu mai bine de o amintite platforma rota ter, vicepreşedintele unită că există creat front de
lajelor şi instalaţiilor de Antoniu Duban, Ludovic jumătate de milion de lcf, tivă cu tren de roţi, ne- ţii şi Iosif Bucur, mem lucru şi pentru semănă
extracţie şi transport — în cursul lunii august bru al consiliului de con toare, aşa că ritmul aces
depinde, în mare măsură, Kovacs, Gheorghe Gaiţă, a.c., prin recondiţionarea MIRCEA DIACONU ducere, care coordonau lu tora va creşte în conti
bunul mers al întregii pro Gligor Oros, Iosif Botar, a 80 pistoale de pozare, crarea respectivă, nu aveau nuare.
ducţii a unităţii. Conştienţi Pavcl Pobijan. Ei şl cole 25 distribuitoare pentru decît cuvinte de laudă la MIRCEA LEPĂDATU
do aceste implicaţii, toţi gii lor sînt autorii rezul complexe mecanizate, 18 adresa lor. Aflăm că pînă
c&i ce muncesc în’ atelie tatelor cti care ne mîn- tamburi de întoar'cere şi (Continuare in pag. o 2-a) la această oră porumbul (Continuare in pag. a 2‘0$
