Page 84 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 286 © VINERI, 25 SEPtEMSRIE 1987
VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL GUVERNULUI ROMÂN, H A N D B A L antrenorului) a fost me
reu depăşită, permiţind
CONSTANTIN DĂSCĂLESCU, ÎN MAROC CONSTRUCTORUL oaspetelor să înscrie ş
1
RABAT 24 (Agerprcs). forturile depuse pentru înaltă apreciere contri poare, în statornicirea u- HUNEDOARA ele 23 de goluri. (loan
Vlad, corespondent).
— Primul ministru al Gu dezvoltarea pe mai depar buţiei liotărîtoare a întîl- nui climat de colaborare - VOINŢA
vernului Republicii Socia te a raporturilor bilatera nirilor dintre preşedintele şi pace în lume, consec V O L E I
liste România, tovarăşul le, pentru identificarea de Nicolae Ceauşescu şi re venţa neslăbită cu care sighişoara
Constantin Dăscălescu, a- noi căi şi modalităţi de gele Hassan al II-lea la preşedintele României lup 27-23 (14-11) Metalul Hunedoara
flat în vizită oficială în adîncire şi diversificare a dezvoltarea şi extinderea tă pentru oprirea cursului Pe fondul unui arbitraj — I.A.T.S.A. Piteşti
Maroc, a fost primit, joi, conlucrării reciproc avan periculos al evenimentelor corect, gazdele au jucat 1-3
de regele Hassan al II-lea tajoase, îndeosebi pe pla colaborării reciproc a- spre confruntare şi război,
al Regatului Maroc. nul cooperării în produc vantajoase dintre România contribuţia deosebită pe cu multă ambiţie, au a- Desfăşurată în sala dc
Din partea tovarăşului ţie, pentru a se conferi şi Maroc. în acest con care o aduce la soluţio tacat periculos şi au în sport a Liceului nr. 1, în-
Nicolae Ceauşescu, pre relaţiilor bilaterale sta text s-a subliniat faptul narea marilor probleme cu scris spectaculos 27 de go tîlnirea a oferit un jo<
şedintele Republicii Socia bilitate şi perspectivă în că întîlnirile şi convorbi care se confruntă în pre luri, semnate de Paraschi- alert, dîrz pe alocuri, cu
liste România, a fost folosul celor două po rile dintre cei doi şefi dc zent umanitatea. va Balici (12) — cea mai bune momente de spec
transmis regelui Ilassan al poare. stat, acordurile convenite Au fost prezentate pe tacol sportiv. Au cîştigat
II-lea un salut cordial, îm cu aceste prilejuri au pus larg punctele de vedere şi bună jucătoare de pe te pe merit oaspeţii cu sco
preună cu cele mai bune ★ o bază trainică raporturi considerentele preşedinte ren, care în ziua meciu rul de 3—1 (16—14. 15—2.
urări de sănătate şi feri lor prieteneşti dintre lui României în legătură lui a împlinit 30 de ani —, 8—15, 15—8) întrueît au
cire, de progres şi pros în cadrul întrevederii au România şi Maroc, în cu modul în care pot fi Tamara Neagoe (7), Moni dovedit mai mult calm.
peritate poporului marocan fost prezentate punctele de deplină concordanţă cu şi trebuie să fie soluţio ca Cătană (3), Lidia. Căta mai multă siguranţă la
prieten. vedere şi considerentele interesele şi aspiraţiile fun nate cele mai acute pro nă, Stela Vîrlan (cîte 2 blocaje.
Exprimînd vii mulţumiri, preşedintelui Nicolae damentale ale popoarelor bleme care domină în mo fiecare) şi Antoneta Iuteş Cît despre gazde, au ju
regele Hassan al II-lea a Ceauşescu potrivit cărora, român şi marocan, de mentul actual viaţa inter cat sub nivelul pretenţii
rugat să fie transmise din în actuala stare de ten progres şi pace. naţională. (1), cîştigînd astfel pe me lor, cu multă nervozitate,
partea sa preşedintelui siune care există în lume, S-a exprimat, totodată, în acest cadru, gazdele rit. Dacă atacul hunedo- chiar antrenorul I. Se-
Nicolae Ceauşescu un salut este necesar să se între încrederea că actualele au subliniat elogios rolul renelor a fost percutant, verineanu a primit. în
prietenesc şi cele mai bune prindă măsuri ferme pen convorbiri, prin hotărîrile hotărîtor al tovarăşului exact, defensiva (lucru ce
urări, de sănătate şi feri tru instaurarea unui cli ce vor fi adoptate, vor Nicolae Ceauşescu în fău ultimul set, cartonaşul
cire, de noi şi însemnate mat de pace şi securitate, contribui la amplificarea rirea unei Românii inde trebuie să stea în atenţia roşu.
realizări poporului român ceea ce impune oprirea conlucrării bilaterale re- pendente, moderne şi pros
prieten. în acest context, neîntîrziată a cursei înar ciproc-avantajoase in toa pere, cît şi concepţia sa
şeful statului marocan a mărilor, trecerea la dez te domeniile de interes ştiinţifică, realistă privind contînd pentru etapa a
evocat întîlnirile pe care armare şi, în primul rînd. comun. desfăşurarea relaţiilor din 6-a a campionatului di
le-a avut cu preşedintele la dezarmare nucleară. în cursul convorbirilor tre toate popoarele şi viziei A la fotbal.
Nicolae Ceauşescu şi a dat Regele Hassan al II-lea oficiale s-a procedat la o statele lumii. Partida s-a încheiat la
o înaltă apreciere dialogu a dat o înaltă apreciere informare reciprocă asu egalitate : 0—0.
lui la nivel înalt româno — poziţiei promovate consec pra preocupărilor actuale IERI, ÎN DIVIZIA A
marocan şi activităţii pe vent de România, con ale celor două ţări în + în clasament conduce
care preşedintele Româ tribuţiei importante a pre construcţia economico-so- Primul ministru al Re BACĂU. — Pe stadionul echipa Steaua, cu 12 puncte,
niei o desfăşoară pentru so şedintelui Nicolae Ceauşescu cială. gatului Maroc, Azeddine „23 August" din Bacău urmată de formaţiile Di-
luţionarea stărilor de la eforturile de pace des Laraki, a oferit un dineu s-a disputat joi meciul din- namo — 12 puncte (gola-
făşurate pe plan interna Totodată, s-a făcut un tre echipele S.C. Bacău veraj inferior) şi Universi-
conflict din lume, remar- ţional. schimb dc păreri asupra în onoarea primului mi
cînd în mod deosebit con unor probleme majore ale nistru al guvernului ro şi Universitatea Craiova, tatea Craiova — 9 puncte.
tribuţia adusă la rezol RABAT 24 (Agerpres). situaţiei internaţionale ac mân, la care au luat parte
varea problemelor din La Rabat au început con tuale. membri ai guvernului ma
Orientul Mijlociu, pentru vorbirile oficiale dintre rocan, personalităţi poli
promovarea unui climat primul ministru al Guver ★ tice marocane, membrii
de pace, securitate şi co nului Republicii Socialiste RABAT 24 (Agerpres). celor două delegaţii ofi ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAŢII
laborare internaţională. România,. tovarăşul Con — Joi, primul ministru al ciale, membri ai corpu
în cursul convorbirii, care stantin Dăscălescu, şi pri guvernului român s-a în- lui diplomatic. B R A Ş O V
a avut loc cu prilejul pri mul ministru al Regatului tîlnit cu membrii Birou
Maroc, Azeddine Laraki. ★
mirii, s-a subliniat, de lui Camerei Reprezentan BRIGADA 4 ALBA - ORĂŞTIE
asemenea, că preşedintele Exprimînd satisfacţia ţilor. Cu acest prilej, s-a Tovarăşul Constantin
Nicolae Ceauşescu acordă o pentru cursul ascendent al evidenţiat importanţa deo Dăscălescu a depus o co cu sediul în Orăştle, str. N. Titulescu, nr. 64
importanţă deosebită a- raporturilor de prietenie şi sebită pe care o acordă roană de flori la Mauso
profundării şi diversifică colaborare fructuoasă sta t o v a r ă ş u l Nicolae încadrează următorul personal :
rii relaţiilor dintre Româ tornicite între cele două Ceauşescu parlamentelor leul Regelui Mohamed al
nia şi Maroc. în acest ca ţări şi popoare, cei doi şi parlamentarilor în mai V-lca, întemeietorul Maro ® inginer sau subinginer specialitatea
dru au fost evidenţiate c- prim-miniştri au dat o buna cunoaştere între po cului independent.
instalaţii
® maistru mecanic
© Un studiu dat publi lari pentru înlocuirea go © în urmă cu 30 de ani, Recent, sir John Har-
cităţii de Conferinţa Na lurilor create prin racola majoritatea imigranţilor vey Jones, fost director al © primitor — distribuitor
ţiunilor Unite pentru rea creiere! or. calificaţi din S.U.A. pro firmei „Imperial Chemical ® lăcătuşi
Comerţ şi Dezvoltare • în perioada 1961—1079. veneau din Europa; astăzi Industry", aprecia că Ma
-(UNCTAD) relevă că Sta din ţările în curs de dez ei vin din ţările cele mai rea Britanie este serios a- ® sudori
tele Unite au economisit voltare au emigrat spre ţă sărace ale lumii a treia. fectată de pierderea com
în ultimii opt ani peste 5 rile dezvoltate (S.U.A.. Ma • „Specialiştii imigranţi petenţelor ştiinţifice, in ® tinichigii.
miliarde dolari pentru for rea Britanie, Canada, R.F. au o valoare în sine; ori dustria sa de vîrf rămi-
marea specialiştilor, graţie Germania, Australia) 643 851 care ar fi aceasta, ea este nînd — în favoarea S.U.A Informaţii suplimentare la telefon 956/
sosirii în această ţară a persoane calificate. Pon adăugată ţării receptoare, — fără cei mai buni spe
150 000 de medici, ingineri-, derea cadrelor cu califica şi, în acelaşi timp, este cialişti ai săi. 41338.
savanţi, tehnicieni. Exo re superioară din ţările în prelevată de la ţara de La rîndul lui, David
dul anual al medicilor spre curs de dezvoltare în tota origine" (Studiu al Came Owen, liderul Partidului
S.U.A. este egal cu numă lul persoanelor care au rei Reprezentanţilor a social-demoerat a atras a-
rul absolvenţilor a 25 de imigrat în S.U.A. a cres S.U.A.). tenţia că anual părăsesc
facultăţi de medicină — cut de la 37 la sută in Marea Britanie, plecînd
remarca profesorul C. 1961—1965 la 77 la sută CINE DA MAI MULT spre S.U.A., 1 000 de spe
Kidd. membru în condu în 1971—1979. SAU TACTICA cialişti cu înaltă califica
cerea forului de coordona „CARE PE CARE" re. Ei sînt tineri savanţi
re a universităţilor ameri • Filipinele au pierdut cu mari perspective, spe
cane un număr de medici egal Gravitatea consecinţeloi cializaţi mai ales în bioteli-
» într-un document al cu cel al absolvenţ’lor săi nefaste ale exodului creie- nologii. Exodul creierelor
Organizaţiei Mondiale a — a spus el — are conse
Sănătăţii (O.M.S.) se sub cinţe grave asupra cerce
liniază că, dacă în S.U.A. Statistici revelatoare tării ştiinţifice din Marea
şi în Europa Occidentală Britanie, cerînd să se ia
un medic revine la circa măsuri pentru a se opri
550—600 locuitori. în A- această tendinţă, care a-
frica raportul este de 1 la din opt ani, iar ţările ca rclor este, firesc, resimţită feetcază competitivitatea
17 500. iar în Asia de 1 la pitaliste dezvoltate au cîş- uneori în condiţii drama diferitelor sectoare econo
28 000 tigat circa 7—8 miliarde tice mai ales de ţările în mice şi ştiinţifice. Aseme • VIND apartament patru
• Doar o pătrime din dolari, folosind cadre me curs de dezvoltare. Dar nea măsuri ar trebui să camere în Alba lulia, Cetate.
lulia,
Informaţii
Alba
tele
medicii de pe glob îşi e- dicale pregătite în a’ te fenomenul nu se canto stimuleze cercetarea în fon 2(521. (20911)
xercitâ meseria în ţările ţări. nează doar la această ca domeniul tehnologiilor de
în curs de dezvoltare. • în Africa, foirte afec tegorie de state şi nu le vîrf (informatica tehnolo
Unde trăiesc două treimi tate de fenomenul racolă poate lăsa indiferente nici gică şi inteligenţa artifi SCHIMBURI
din populaţia globului: 75 rii de personal înalt cali pe celelalte, fie chiar ţări cială).
la sută dintre ei lucrează ficat sînt Nigeria,. Ghana, dezvoltate, cînd sînt con Volumul „Today’s Inuml- ViNZĂRI DE LOCUINŢE
în statele puternic indus Kenya, Malawi. Zimbabwe fruntate cu el. • VINI) boxe „Unllra" 75 IV, • SCHIMB apartament două
trializate. şi Etiopia. în perioada Pentru că, în goana du grant, Their Stories“ vor preţ convenabil. Deva, tele- camere sau garsonieră, zona
® în ţările occidentale Î962—1972, circa 13 500 de pă profituri cît mai mari, beşte de preocuparea uni fon 14857. (20918) gării, cu apartament 3—4 ca
dezvoltate, revin 115 oa specialişti africani au luat reprezentanţii marilor con- versităţilor şi laboratoare mere. Deva, telefon 14482. (20925)
• VIND urgent Dacia 1300.
meni de ştiinţă şi ingineri drumul spre ţările capita cernuri industriale folo lor de cercetare din S.U.A. Deva, telelon 15701. (20920)
la 10 000 locuitori. Pentru liste dezvoltate sesc fără nici un fel de de a atrage — în perioa • SCHIMB garsonieră, zona
aceeaşi populaţie, în Ame • Plecarea din Incha a scrupule formula de lici da postbelică — cetăţeni 9 vrND I.ada 1500. Deva, gării, cu apartament aceeaşi
rica Latină revin doar 69. 15 000 de medici echiva taţie „Cine dă mai mult?" europeni. Un indiciu eloc Victor Babeş, 2, după ora 15. zonă. Deva, telefon 18625. (20896)
în Asia — 22. iar în Afri lează cu o însemnată pier sau aplicarea aşa-numitu- vent al practicii — spune (20921)
ca — 6 dere materială şi cu moar lui darwinism economic cartea — este acela că, în • VIND Fiat 850 „Sport",
» Pregătirea unui spe tea a 100 000 de persoane cu deviza „cîştige cine stare bună. Deva, telefoif ÎNCHIRIERE
cialist necesită fonduri dc (două treimi fiind copii poate...". Şi pot de regulă tre americanii care au pri 21131. (20901)
circa 55 000 dolari. Ţările sub cinci ani), care nu mai cei care au putut debarca, mit Premiul Nobel în a- • CAUT garsonieră dc în
trei
•
în curs de dezvoltare sînt pot beneficia de asistenţă cu mai multe secole în ur ceastă perioadă, peste 40 camere. VIND apartament (Goj- chiriat Deva, preferabil zonă
Mărăşti
Deva,
nevoite să cheltuiască a- medicală (Ziarul „Hindus- mă, pe coastele Africii, la sută sînt de origine iu), bloc D 5, scara 4, apar- centrală. Teliuc, telefon 957/
nual 100—150 milioane do tan Standard"). America Latine şi Asiei. străină. anient 2. (20891) 38161, (20923)
COLEG1U1 DE REDACŢIE Sobin Cerbu, ion Ciocle'. Dumitru Gheoneo, Tiberîu Istrale (redactor şef), Lucia Elena Liciiii Gheorghe Pavel (redactof şef adjunct), Nicolae Tircoh
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA. 2 700 Deva stt Dr Petru Groza, ar. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex» 72288. TIPARUBi Tipografia Deva, str. 23 August nr.275
