Page 86 - Drumul_socialismului_1987_09

•''iq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

CRONICA LITERARĂ

g° ? Răbdarea pietrelor
Gl| f Ha a

13.00 T<
Romanul „Răbdarea pie­ Mucatru şi al Aureliei Ilaşa, »orice loc natal con­ i3,os„.''
trelor", apărut recent la Romana...." (a cărei exis­ stituie o geografie sacră" m
Editura »Dacia", încheie tenţă neatestată istoric e (Mircea Eliade). El recon­ 14,(5 Si
un ciclu epic în creaţia perfect verosimilă) precum stituie imaginea Daciei ca 15.00 Ii)
autorului Gligor Haşa şi şi epistolarul generalului „patrie armonioasă" într-o ni
deschide unul nou, fiind Vetraniu Dacul, încastrat parabolă a statorniciei 19.00 T<
cel dintîi dintr-o proiecta- în cronică, sînt construite (vezi în acest sens şi sem­ 19,13 Tc
• tă trilogie. prin te lini ca contrapunc­ nificaţia titlului). (c
CONSONANTE neîndoielnlc, chiar aşa lu­ tăţi de a povesti despre tului, a Dorim să în o- Două şînt întrebările pe 19,10 Fl
reflectării
diversele
Dintre
modali­
crează pînă la un punct.
subli­
glindă.
(li
Pînă la punctul în care trecut, Gligor Haşa alege niem modul în care aceas­ care lc punem în înche­ S|
ierea acestor rînduri: 1. De
Doi artişti consacraţi, de trăieşte în ambianţa actu­ eul său, cartezian în fond, romanul istoric. Autorul tă tehnică produce modi­ ce scrie Gligor Haşa ro­ 20,45 Fl
o valoare şi notorietate a- lui artistic împlinit, in a- simte nevoia de a-şi diri­ impune dintru început ficări ale relaţiei tradiţio­ man istoric ? ;. 2. Cum se fr
flate mai de mult în afora celaşi timp insă, e limpe­ ja efluviile afectivităţii sub prin curajul de care dă nale lume — text — lume. împacă, în contextul crea­ 22,20 Ti
oricărei îndoieli — pictorul de că această admirabilă rigoarea geometriei atot- dovadă, oprindu-se asupra in mod obişnuit această ţiei sale, romanul istoric 22,30 tu
Mircea Bâtcă şi sculptorul consonanţă nu e produsul ordonatoare. In ciuda apa­ unei perioade „albe" din relaţie admite un singur cu propensiunea spre re­ ni
Kovăcs Ernest - se găsesc unui act deliberat, pre­ renţelor, nu altfel lucrează istoria noastră: epoca ma­ sens: realitate — text — portaj, forma brută, acută,
in zilele acestea reuniţi meditat. Atita doar că Kovăcs. Doar că viziunile rilor migraţii. Organiza­ „lume imaginară paralelă a actualului ? După lec­
prin lucrările lor in acelaşi Bâtcă şl Kovăcs fac parte şi Ideile sale sînt' expri­ rea materialului romanesc tura acestui roman avem
spaţiu expoziţlonal. întîm- din aceeaşi familie spiri­ mate prlntr-o geometrie urmează o structură tri­ convingerea că atenţia în­ St!'
plarea nu e neobişnuită ; tuală, poate chiar tempe­ spaţială. Fasonat la strung, partită care conferă căr­ dreptată spre trecut vine
vreau să spun doar că ea ramentală: amîndoi intro­ şlefuit, asamblat, lemnul ţii o modernitate evidentă. din răspunderea de a fi ac­
BUCI
oferă de data aceasta spectivi, cu nelimitate dis­ devine imagine esenţiali- Pentru cel dintîi dintre tual, dublată de o mare di o pro;
priveliştea mai rar intîlnită ponibilităţi imaginative şi zată. Liniile suple, supra­ planuri, autorul împrumu­ trebuinţă de adevăr, de 0,15 S
a unei fericite consonan­ feţele line, elegante curba­ ta schema romanului de 0,80 Im
ţe de viziuni artistice. Căci, te, proporţiile reduse la aventuri. Inventivitatea fapte autentice. Prin inter­ ugricul
jurnal;
deşi e vorba, de fapt, de scara familiarului, croma­ epică este debordantă; par­ mediul romanului istoric 8.00 K
două arte deosebite, deşi mm tica tandră pe care o dau ticipăm la o ingenioasă şi imaginaţia sa ideologică Curier»
„materia" cu care lucrea­ esenţele de nuc, piersic îşi caută o exprimare cit Bulei ii
suită
Audiei
de
ză cei doi artişti e dife­ sau frasin realizează ace­ palpitantă Unele sînt întîm- mai sugestivă. De altfel, lotln <
plări.
legate
rită, impresia cea mai afective, rezervaţi totuşi, eaşi Impresie de profun­ de peregrinările lui Nado, la Gligor Haşa reconstitui­ comoa
pregnantă pentru cel ce discreţi, refuzînd progra­ zime accesibilă, de viziune nepotul regelui dac Bituva rea exactă este subordo­ Revist;
11.00
pătrunde in spaţiul care-i matic efectele facile şi os­ afectivă ordonată prin in­ şi ale prietenilor săi, ves­ nată problematizării. Prin 11,05 1
reuneşte este aceea de tentaţia exhibiţionistă, sim- teligentă geometrizare. titul vînător Rigozi .şi vi­ implicaţii, Răbdarea pie­ te; ll
colaborare întru configu­ ţindu-se in elementul lor Ideea de a cuprinde ex­ ponist-
12,00
rarea unui univers imagi­ numai sub regimul rigorii poziţiile celor doi artişti teazul Mucapor, aflaţi în trelor este un autentic ro­ •|-
nar omogen ca idee, vi­ impusă de ordine şi sime­ sub acolada aceluiaşi titlu căutarea prinţesei Drilgisa, man politic, oferindu-ne i /o
ziune, formă şi culoare. trie. - GEOMETRII AFECTIVE - logodnica colţii dintîi, ră­ (mai ales prin figura scri­ . »i; H
15.00 .
Chiar şi ca lumină, întru- lată-l pe Mircea Bâtcă: se dovedeşte cit se poate pită de Frideric, fiul rege­ bului, pre-umanist, voce dlo-tv.
cit atît gama de ocru, de­ nuanţele de vernil cu care de Inspirată. Cel ce vizi­ lui Athanaric. In treacăt, ce dezvăluie o deplină cu­ prciut
guri (
finitorie pentru Bâtcă, pe vine acum, adăugate ga­ tează in zilele acesta Ga­ amintim valoarea simboli­ k ¡SLîA E / ■.&>. noaştere de sine, aşa cum d io juri
de o parte, cit şi nuanţe­ mei sale de ocru pe care leriile de Artă are şansa că a acestei căutări, ce nu nu vom întîlni, în istorie, peisaj
le din aceeaşi familie cro­ aş numi-o (în acest caz) Integrării - fie ea şl tem­ ia sfîrşit decît în finalul realităţii". Această relaţie decît la adevăraţii noştri pornii
.,Giud
matică a esenţelor de „fundamentală", aduce o porară - intr-un spaţiu al romanului, echivalînd cu este satisfăcută în primul har (s
lemn cu care lucrează Ko­ neaşteptată adîncime aces­ sugestiei plastice de o ra­ o dramatică şi tulburătoa­ plan al cărţii. Prin comen­ umanişti, cronicarii), ofe- letin
văcs, concură la crearea tor imagini selectate pen­ ră expresivitate ce atestă rindu-ne aşadar o viziune zică |i
unei lumini unificatoare, tru a-l întruchipa viziunea. două vocaţii aflate la de­ re căutare de sine, o cău­ tariul cronicii (comentariu politică a istoriei poporu­ Orele
calmă şl caldă, prielnică Adîncime şi totodată căl­ plina maturitate artistică. tare iniţiatică. Realitatea sincron dar avizat al lumii lui român. Reconstituirea ştiri *
intern
meditaţiei şi bucuriei pe dură. Bâtcă oare a lucra epocii e reconstituită din imaginate), lumea reală * Mu
care orice spirit evoluat o sub dicteul afectivităţii. Şi. RADU CIOBANU evenimente istorice — cum este însă alterată; imagi­ trecutului este făcută in Oii" '.ţiti
legătură cu problematica
nostru
ar fi expediţia de luptă narul se infiltrează în real prezentului. nonstr
Poşta redacţiei a împăratului Bizanţului. şi îl modelează după chi­ 20.00
* A. J. Nu va specificaţi Valens, la gurile Dunării pul şi asemănarea sa. Se Gligor Haşa găseşte no­ zi Cil,
Simpozion ailresu, nici numele. Din mo­ — sau imaginate — sfaturi obţine astfel o reflectare tă originală a modernită­ sugest
d io jur
ment ce v-aţi hotărî t să scrie­
ţi redacţiei, mai mult, să so­ ale ducilor daci şi ale bâ­ secundă care nu distonea­ ţii. Există, desigur, un cod 22,20
licitaţi publicarea unei „poe­ al modernităţii. Dar, din­ mare
zii“, trebuia să aveţi $i cu ra­ tlanilor tarabostes sau de­ ză cu cea originară, ci o Mome
!,a Deva a avui loc, di. loan Glodariu, de !a iul să o semnaţi. Ce vă putem colo de aceasta, eu cred că
ieri, simpozionul cu tema Institutul de istorie şi spune ? ceea ce încercaţi tiv. legaţia tinerilor din Con­ completează pe aceasta., a fi modern înseamnă a fi zică «
Buleti
cheamă
poezie,
se
„Pietrele de temelie ale arheologie din Ctuj-Na- nu încercare rudimentară ci freria Tinerilor Lupi la conferindu-j mai multă citit. Or, Gligor Haşa’, ca
o
în
'■'neamului vorbesc despre poca — „Dovezi ale con­ care abundă greşelile de or­ curtea Marelui ITan. Pen­ autenticitate. Ficţiunea se unul ce ştie că Literatura
tografie.
'iijecutul glorios şi măre­ tinuităţii în actualitatea * COSM1NA MOLDO VAN — tru a spori sugestia auten­ suprapune realităţii pînă începe de la poveste, scrie
ţia prezentului socialist", arheologiei" ; scriitorul Deva. Dragă Cosmina, îţi pro­ ticităţii sînt introduse nu­ la confuzie. un roman fascinant, caro
punem să scrii cu sinceritate,
organizat de Comitetul Aurel Cîmpeanu -- „Car­ a$a cum simţi la vîrsta crudă me ale Unor personalităţi Raportat In romanul is­ îşi subjugă cititorul, adu-
pe care o ai : „Gîndul meu
judeţean de cultură şi e- tea de istorie şi litera­ se-ndreaptă/ Spre o lume cunoscute din istorie (v. torie actual, care suferă cîndu-1 sub puterea iluziei
dj:\
ducaţie socialistă şi ce­ tura istorică in slujba ca-n poveşti/ In care visezi, LîIfila, episcop al goţilor), un proces de de-mitizare, şi păstrează vie plăcerea rumie
frumoşi
şi
cosînzene“.
Veţi
naclul „Sinteze". în ca­ sarcinilor majore ale Cealaltă, axa zisă poezie, în­ elemente de folclor, obi­ romanul iui Gligor Haşa lecturii. Totodată, romanul pile
I $i
drul manifestării au luat culturii româneşti — de­ cearcă să o dai uitării :„Iu- ceiuri şi tradiţii. prezintă un fenomen in­ • este o invitaţie Iu reflec­ DO Al
un
ce
bese
vis
strălucitor/
seriilt
cuviniul: scriitorul Vusi- ziderat major al Editurii poartă-n ţoiului lui o stea/ Celelalte două planuri, vers: acela al unui proces ţie ! A); I
ie Rebreanu. redactor „Dacia “. Ce răsare într-o noapte pus­ cronica închipuită redac­ de re-millzarc. Aceasta, - B)
tie de viaţă“.
(Finet
şef al Editurii „Dacia" în continuare, o fost RED. tată de „Mucatru al lui deoarece, pentru Gligor • LIVIU MALITA Du el ii
— „Mit şi fantezie lansat romanul „Răb­ ciarrm
lembi
în ultura românească", darea pietrelor", semnat mă t
PENJ
prof. univ di. Mircea di' scriitorul Gligor [la­ O adevărată instituţie de cultură d ucili
flomorodeanu. de la Fa­ şa, apărut la Editura CAN:
(Luce
cultatea de filologie din „Dacia" din Ciuj-Napo- Corul din Haţeg este liştilor vremii, infruntînd măvara" de Mozart, „O ciere a calităţii repertoriu­ Ciule
Cluj-Napoca ..Argu­ ca. Cartea a fost prezen­ una dintre formaţiile hu- riscul sancţiunilor autori­ lume, ce frumoasă eşti !" lui şl interpretării unor ANIN
lia -
mente ale continuităţii tată do Dana Pielipceanu. nedorene cu o activitate tăţilor de atunci, au răsu­ de Beethoven, „Teiul" de corişti cu activitate inde- (iMun
Tuta
în lingvistica şi toponi­ redaetoi al Editurii „Da­ îndelungată. Păstrindu-şi nat cu putere cîntece cu un Schubert ş.a. ungată, dintre care pot fl riile
mia istorică": conf univ cia". cu demnitate existenţa în pronunţat caracter patrio­ în scurgerea anilor, în menţionaţi: Teodor Petra- BR Al
timp, consolidîndu-şi per­ tic, mobilizator: „Tricolorul", fruntea formaţiei s-au pe­ ru, Mlhai Tetlleanu, Ro- Su rec
sonalitatea artistică, forma­ ,,Deşteaptă-te române", rindat dirijori inimoşi, cu dlca Bora, Aneto Florea, OR Ai
nullit
ţia corală haţegană a pur­ „Hora Unirii", „Treceţi ba­ dragoste pentru cîntecul Ioana Marangoci, Maria pînze
Stagiunea muzicală 1987—1988 tat vie, de-a lungul ani­ talioane române Carpaţii" patriotic, dintre care pot lacoboni, Ana Andruş, Il-n:
(Fine
lor, prin repertoriul abor­ ş.a. Activitateo corului a fl menţionaţi Cornel Po- Gheorghe Gulie, Petru Crî- BA 1:
PRIMELE ACORDURI dat, prin tot ceea ce a în­ fost deopotrivă legată de povicl, Aurel Medrea, Cor­ şovan, Teofll Neiconi, A- lor
treprins, flacăra patriotis­ ceo a asociaţiei culturale nel Popescu, Vaslle Dum- xente Barbonl ş.a. In re­ II ATI
(Daci
O dată cu luna septem­ voltă evoluţie ia acut, ca­ mului, a dragostei de neam pertoriul formaţiei au fost tea şi
brie. noul an muzical a le. împi elină cu trăirea şi de ţară, iar în anii lu­ introduse cîntece patrioti­ O zi
început şi in judeţul nos­ adecvată muzicii, pătrun­ minoşi ai socialismului a CENTENARUL CORULUI DIN HAŢEG ce, revoluţionare, intre ca­ de (
f .ocol
tru Primele acorduri le de publicul de un intens adus un cald omagiu oa­ re la loc de frunte se reşul)
datorăm organistului Vic­ fior. Copleşitoare a fost menilor şl împlinirilor po­ află : „Te cînt partid", nopţi
tor Dan şi sopranei Maria vocea şi interpretarea Mă­ porului român, a închinat „Astra", In cadrul căreia bravă, Mobusie Munteanu, „Glorios partid", „Tricolo­ l. Mîl
d rng(
Ghireoia.şiu din Clnj-Na- riei Ghircoiaşin în „Aria" un entuziast Imn ţării, au fost organizate concer­ Tiberiu Baia, Flloret Mun­ rul", „Republică, măreaţă rul).
poca. Oaspeţii ne-au ofe­ de \. Stradella. partidului, conducătorului te cu prilejul vizitei făcute teanu, Sebestyen Matei. vatră", „ P a r t i d u l —
rit prilc-jul rar al sonori­ Recitalul, de mare întin­ stimat al naţiunii noas­ la Haţeg de istoricul Sil­ Din 1957, conducerea co­ Ceauşescu - România",
tăţilor de orgă solo şi dere, â impresionat prin tre, tovarăşul Nicolae viu Dragomir în calitate rului revine profesorului „Tinereţe, ani de aur", sui­
voce acompaniată. Victor frumuseţea repertoriului Ceauşescu. Corul a deve­ de conferenţiar al „Astrel", Victorin Bătrîncea, acesta te de prelucrări folclorice LV
Dan a slăpînit preţiosul şi, deopotrivă, prin mă­ nit astfel o adevirată in­ precum şî în diverse cen­ aflindu-se şi în momentul ş.a. Piese cu un caracter
Instrument atît in piesele iestria interpretării. Re­ stituţie de cultură cu certe tre culturale: Orăştle, Si­ de faţă la pupitrul său. mobilizator, care exprimă
do acompaniament, cit şi zolvând adecvat probleme­ valenţe educaţionale în biu, Lugoj. în cronica sa nouă, corul dragostea faţă de partid, rei
în cele solistice. Maria le stilistice, depăşind di­ rindul colectivităţilor mun­ în anii următori, activi­ din Haţeg înscrie o reală de ţară. (I SI
Ghircoiasiu. şefă de pro­ ficultăţile partiturilor şi citoreşti, ol tuturor locui­ tatea corului capătă o for­ creştere numerică şi o pre­ La un secol de activita­ Vil f
moţie’ a Conservatorului impedimentele neprevă­ torilor aşezării situate în mă tot mai organizată, re­ zenţă cu frumoase rezul­ te, corul din Haţeg rămine Vor
zute create de instrument, zona cu un atît de bogat petiţiile şl concertele des- tate la concursurile artis­ aceeaşi formaţie „veşnic
■’G. Diimi". ¡n prezent so­ şi glorios trecut istoric. în­ făşurindu-se în localul tice de amatori. Decretul avea
prană a Operei Române interpreţii au reuşit să fiinţat în 1887, corul a pur­ „Cassinei Române" (actua­ tînără", a cărei activitate să. ’
din Clu ¡-Napoca, a încân­ restituie farmecul şi splen­ tat denumirea de „Reuniu­ lul sediu al cqsei de cul­ Consiliului de Stat a con-, va trebui să cunoască noi derat
sfinţit în 1967 aprecierea
tai prin calităţile dobândi - doarea proprii opus-urilor nea Română de Cintări", tură — n.n.). Piesele cora­ de care se bucura corul, frumuseţi pe măsura exi­ sectr
te de o voce a cărei înzes­ din creaţia lui J. S. Bacii, organlzînd spectacole de­ genţelor educaţionale sta­ slticî
trare naturală a fost eu H. Schütz, D. Buxtehude. dicate Unirii Principatelor le abordate in repertoriu conferîndu-i-se O r d i n u l bilite de Congresul al Tcim
inteligenţă, îndelung şi A. Stradella, G. CarissimL* Române, precum şl cu o- purtau semnătura unor a- „Meritul cultural" clasa a lll-lea al educaţiei poli­ noap
preciaţl compozitori ro­
U. Giopdano, P. Eben. G. F.
lll-a. La ultima ediţie a
tice şî culturii socialiste,
minuţios cultivată Cizela­ Händel. L. von Beethoven, cazlo manifestărilor orga­ mâni — Tiberiu Bredicea- Festivalului naţional „Cîn- ale epocii măreţe pe care Intre
rea în continuare a regis­ W. A. Mozart nizate de cele două aso­ nu, Timotei Popovicî, Ni- tarea României", corul a o parcurgem. cele
trului mediu şi grav va ciaţii meşteşugăreşti din coloe Oancea ş.a. Corul ocupat la' etapa republi­ 24 k
completa timbrul foarte ANA FODOR, localitate, fn ciuda opre­ abordează cu curaj „Pri- cană locul al lll-lea; apre­ MINEL BODEA servi
cald şi catifelat, cu dezin- muzicolog