Page 9 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 9
SUB PREŞEDINŢIA
PftQÎfTAÊf Di'f'J TOATE TĂRICE. UNiTi-VÀ
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
Şedinţa Consiliului de Stat
S O C I A L I S M U L a.c. a avut 2 loc septembrie rului scopul perfecţionării bătut şi aprobat soluţionare
Industriei
Consiliul de Stat a dez
Petrochi
Miercuri,
Raportul
mice, care îşi încetează ac
şedinţa
Comisiei
pentru
analiza
tivitatea.
Consiliului de Stat, prezi
tovarăşul
Nicolae
dată
de
activităţii
în
de
Ceauşescu, preşedintele Re
publicii Socialiste Româ activităţii şi în îmbunătăţirii a propunerilor, şi sesizărilor,
organizării
domeniile
reclamaţiilor
cererilor
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. nia. minelor, petrolului şi geo oamenilor muncii adresate
în cadrul problemelor logiei s-a hotărît înfiinţa Consiliului de Stat în se
înscrise pe ordinea de zi, rea Ministerului Minelor, mestrul I 1987 şi Rapor
Consiliul de Stat a exami Ministerului Petrolului şi tul Consiliului de Miniştri
nat şi adoptat propunerile Centralei-departament a
privind reorganizarea unor Geologiei, prin reorganiza privind activitatea de re
zolvare a propunerilor, se
ministere. rea Ministerului Minelor,
Pentru coordonarea uni Petrolului şi Geologiei, sizărilor, reclamaţiilor şi
tară şi perfecţionarea acti care îşi încetează activita cererilor adresate organe
vităţii în domeniile chi tea. lor centrale ale adminis-
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a hotărît şi înfiinţarea Minis de Stat a examinat şi ra taţiei de stat în semestrul
s-a
miei
petrochimiei
continuare,
în
Consiliul
I 1987.
continuare.
în
Consiliul
terului Industriei Chimice tificat unele convenţii sem de Stat a soluţionat unele
nate între guvernul Repu
fu
participat la consfătuirea cu şi Petrochimice, prin Indus blicii Socialiste România probleme ale activităţii
ziunea
Ministerului
curente.
şi guvernele altor state.
triei Chimice şi Ministe
activul de partid şi cadrele
de bază din agricultură
T o v a r ă ş u l Nicolae ducerea unor ministere şi voluţionară a modului de
Ceauşescu, secretar general instituţii centrale. gîndire, de muncă şi de
al Partidului Comunist Consfătuirea a avut ur viaţă al întregii ţărănimi.
Român, preşedintele Repu mătoarea ordine de zi: în cadrul consfătuirii s-a
blicii Socialiste România, 1. Analiza rezultatelor dat expresie stimei şi
a participat, miercuri, la obţinute în anul 1987 la profundului respect faţă
consfătuirea cu activul de cultura griului, precum şi de t o v a r ă ş a Elena
partid şi cadrele de bază la celelalte culturi care au Ceauşescu, eminent om
din agricultură. fost recoltate în vară; li politic, savant de largă re
Organizată din iniţiativa vrarea producţiei la toate cunoaştere internaţională,
secretarului general al culturile conform progra pentru aportul de însem
partidului, consfătuirea, melor stabilite. nătate deosebită la înfăp
care s-a desfăşurat în zi 2. ^Evaluarea şi progra tuirea politicii interne şi
lele de 1 şi 2 septembrie, mul de măsuri privind re externe a partidului şi sta.
a prilejuit o cuprinzătoare coltarea şi livrarea pro tului nostru, la puternica
analiză a rezultatelor ob ducţiei la culturile de dezvoltare a ştiinţei, învă-
ţinute la culturile de ce toamnă. Programul privind în- ţămîntului şi culturii.
3.
reale' păioase în acest an, sămînţările de toamnă şi în cadrul dezbaterilor,
stabilirea căilor şi modali caracterizate printr-un pro
tăţilor concrete de acţiune efectuarea ogoarelor. nunţat caracter de lucru,
4. Rezultatele obţinute şi
pentru desfăşurarea, în măsurile ce se impun a fi au fost puse în evidenţă
cele mai bune condiţii, a luate pentru realizarea realizările dobîndite la
lucrărilor agricole de sarcinilor de plan din zoo cultura de cereale păioase,
toamnă, pregătirea cores tehnie. experienţa valoroasă acu
mulată de o serie de uni
punzătoare a producţiilor Raportul de la primul tăţi agricole fruntaşe, de
anului viitor, în concor punct de pe ordinea de zi
danţă cu hotărîrile Con a fost prezentat de minis stat şi cooperatiste, care se
înscriu cu producţii supe
gresului al XIII-lea al trul agriculturii, Gheor- rioare celor prevăzute.
P.C.R., cu obiectivele noii ghe David. Totodată, au fost examina,
revoluţii agrare.
Participanţii la dezba te, în spirit critic şi auto Din noua arhitectură a Devei.
T o v a r ă ş u l Nicolae teri pe marginea probleme critic, principalele cauze
Ceauşescu, secretar gene lor înscrise pe ordinea de care au generat obţinerea
ral ai partidului, preşedin zi au dat cea mai înaltă unor rezultate nesatisfăcă
tele Republicii, a fost în apreciere activităţii neobo toare de către unele uni
tâmpinat, la sosirea în site a tovarăşului Nicolae tăţi şi s-au făcut propu ÎN ZIARUL DE AZI; CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ;
sala Radiotelcviziunii, un Ceauşescu consacrată, cu neri pentru înlăturarea
de a avut loc consfătuirea, totală, dăruire şi abnega neajunsurilor manifestate, SU In lumina măsurilor
cu multă căldură de par ţie revoluţionară, progre pentru îmbunătăţirea în stabilite de Congre
ticipanţi. Bună organizare,
sului multilateral al ţării, tregii activităţi, astfel în- sul educaţiei politice
în uralele participan binelui şi fericirii poporu cît să se asigure realiza şi culturii socialiste.
ţilor, tovarăşul Nicolae lui, creşterii prestigiului rea unor recolte tot mai Amplu program de ac
Ceauşescu a luat loc în României socialiste în lu mari, corespunzător puter ţiune revoluţionară hărnicie şi răspundere
prezidiul consfătuirii. me. A fost subliniată con nicei baze tehnico-materia- pentru activitatea po-
împreună cu secretarul tribuţia remarcabilă a se le de care dispune agri litico-educativă desfă la efectuarea lucrărilor
general al partidului, în cretarului general al cultura. şurată de sindicate
prezidiu au luat loc mem partidului la dezvoltarea In spiritul indicaţiilor ■ Comuna Zam - par
bri şi membri supleanţi ai şi modernizarea continuă secretarului general al ticipantă activă la de pe ogoare
Comitetului Politic Executiv a agriculturii, la elabora partidului, vorbitorii au în realizarea programu
al C.C. al P.C.R., secretari rea şi fundamentarea con făţişat măsurile luate pen- lui de autoconducere
ai Comitetului Central al cepţiei, profund ştiinţifice, şi autoaprovizionare Membrii Cooperativei a- ceput în brigada de la
partidului, cadre din con- privind transformarea re (Continuare în pag. a 4-a) gricole de producţie din Bîrcea Mare. încă din
Sîntandrei sînt hotărîţi să prima zi de activitate au
materializeze în mod e- venit la lucru, răspunzînd
xemplar sarcina trasată chemării organizaţiei de
de t o v a r ă ş u l Nicolae partid, toţi locuitorii apţi
Ceauşescu, secretarul ge de muncă ai satului, in
neral al partidului, de a clusiv cei încadraţi în in
1« iHT ÎtAPiHASf A C 0 Sf E a i H T f I* A Tio S A t E A P Alt TIS IfUTi j strînge grabnic şi fără dustrie care se aflau în
pierderi întreaga recoltă ture libere. Brigadiera
ş. à) SI i*IÎERSS»ir:Vi4r;i£ 3iilÎiii® IA a anului 1987 şi de a pre Maria Mariş evidenţia
:
hărnicia
« LA f«OHAHA&Î;ÎfPÜifiiiîS: 1 :• găti temeinic producţia peratorii dovedită de coo
An-
viitor.
Minerva
Strădania
anului
lor cotidiană, plină de ghel, Alexandru Bugna-
responsabilitate a şi în riuc, Maria Băda, Cornel
ceput să dea roade. Ast Haiduc şi mulţi alţii. Car
Toate contractele - onorate la timp fel, recent şi s-a depozita tofii sînt scoşi din pămînt
încheiat
transportul
manual şi oamenii au gri
rea furajelor, în baza de jă să siringă întreaga re
Toate produsele — de calitate superioară! nutreţuri fiind puse la coltă. După prima recol
păstrare 300 tone de fin,
treia,
după
a
plug,
apoi
800 tone paie şi 500 tone tare, va urma a doua, după
Pornind de la conside Cum se ştie, din iniţiati •acest domeniu, colectivul Rodica Bodescu, inginer siloz. Recent a început
rentul- că exportul de bu va secretarului general al întreprinderii de tricotaje şef al unităţii. Prin grija recoltarea cartofilor, a- disc, astfel incit să nu se
din
nimic
piardă
roadele
nuri materiale trebuie să partidului, t o v a r ă ş u l Petroşani este angajat cu continuu sporită pe care ecastă activitate cunoscînd
Zilele
urmă
contribuie într-o măsură Nicolae Ceauşescu, siste toate forţele în produc o acordăm calităţii pro o puternică mobilizare de acestui va an. începe recolta
toare
din ce în ce mai mare la mului existent de stimu- ţie, dă atenţie majoră duselor şi prin operativi forţe umane şi mecanico. rea cartofilor şi în brigă
formarea venitului naţio tatea onorării comenzilor Mecanizatorii, sub îndru zile clin Sîntandrei şi Său-
nal şi la echilibrarea ba ACTIVITATEA DE EXPORT ne-am cîştigat parteneri marea atentă a specialiş leşti.
lanţei de plăţi a ţării statornici în multe ţări, tilor, continuă fertilizarea O altă activitate ce se
este necesar ca în toate calitate » dinamism. ® eficienţă care solicită şi apreciază ogoarelor, ca şi pregăti desfăşoară cu aceeaşi res
unităţile economice cu mărfurile noastre. Aşa rea patului germinativ în ponsabilitate este fertili
producţie pentru export să lare i s-au adăugat noi realizării produselor şi am reuşit să ne asigurăm tarlalele ce vor fi însă- zarea ogoarelor. Pînă în
se acţioneze cu maximă măsuri de natură ’ să in expedierii lor operative acoperirea integrală a pla mînţate în această toam prezent a fost transpor
dăruire şi responsabilita tensifice cointeresarea ma către beneficiarii externi. nului cu comenzi pe a. nă cu orz şi grîu. tată în cîmp o cantitate
te în vederea derulării terială directă a oameni — La această oră, mai cest an, atît pe relaţia Dar să vedem, concret, ,de 1 800 tone îngrăşămin
normale a activităţii pro lor muncii, antrenaţi în mult de 85 la sută din cum sînt organizate şi se te naturale. Aplicarea a-
ductive şi . îndeplinirii activitatea de export. producţia totală a între DUMITRU GHEONEA desfăşoară activităţile din
cîmp. Recoltarea ’ cartofi
exemplare a sarcinilor la Conştient de importan prinderii este destinată lor, cultură ce ocupă o TRAIAM BONDOR
acest important indicator. ţa sarcinilor ce-i revin în exportului — ne spunea {Continuare în pag. a 2-a) suprafaţă de 65 ha, a în (Conlinuare în pag. a 2-aj