Page 90 - Drumul_socialismului_1987_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Continuitate şi responsabilitate

în desfăşurarea întregii activităţi T ELEV

Un loc aparte între ho- re să ajungă pînă la fie­ ce trebuie făcut pentru ca pentru materializarea ho­ CADRU DE MANIFESTARE A UNOR DUMl
tărîrilc conferinţei pentru care loc de muncă. Comi­ lucrurile să se desfăşoare tărîrii amintite. Pentru că, 27 SY/t ,
-
dai e de seamă şi alegeri tetul de partid a insistat la nivelul exigenţelor sta­ în ansamblu activitatea ¡NALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE 11,30Telex
a organizaţiei de partid ca aceste cerinţe să se re­ bilite, este tot mai complexă, an­ n,:i5 Lumea
de la întreprinderea „Mar­ găsească cu precădere în Un stil de muncă dina­ grenează un număr mare
mura" Simeria îl ocupă activitatea organizaţiilor de mic, apropiat de potenţia­ do comunişti, cadre de con­ * Teici
cea referitoare la sporirea la atelierele de placaje şi lul existent am întîlnit şi ducere, precum şi organi­ glilozda
„Eroii i
continuă a calităţii pro­ cel de cioplitorie — locul la organizaţia de bază nu­ zaţiile de masă. între al­ Urmind exemplul statorniciei I Lplsodu
ducţiei. Firesc acest lucru, unde se hotărăşte, calitatea mărul 4 de la atelierul tele, o atenţie tot mai 12.40 Din cu
din moment ce unitatea producţiei. cioplitorie, secretar Maria mare este acordată pre­
are importante sarcini la Una dintre acestea este Prăştean. Problema care gătirii şi perfecţionării „...In august 1955, cînd creşterea şi educarea că- \ cului r
export, cît şi în livrarea organizaţia numărul 2, se pune aici cu cea mai profesionale, îmbunătăţirii s-a pus in funcţiune prima rara se ocupă cu grijă. I 13.00 Album
(parţial
către partenerii interni a placaje, secretar Nicolae mare acuitate este realiza­ activităţii din cariere pen­ baterie de cocs, colectivul Cocsarul Dorian Manea, / 14,30 însemn
unor produse de înalt ni­ Petric. Dialogul nostru a rea unor elemente sculp­ tru creşterea calităţii blo­ era abia în formare. Pe lăcătuşii loan Haţegan şi \
timp ei
vel calitativ. relevat o experienţă bună, turale foarte pretenţioase,, curilor, folosirii superioare parcursul anilor am reuşit loan Erceanu, mulţi alţii ţ 15.00 închide
— Trebuie să spunem permanent perfecţionată şi care să se integreze de­ a maşinilor şi utilajelor. să închegăm un colectiv au pus la baza întemeierii I inului.
\î, pentru toate organiza­ adaptată necesităţilor şi plin în arhitectonica ce­ Se poate spune deci că solid, serios, pe măsura familiilor lor puternicul 1 10.00 Tclcjuri
ţiile noaştre de partid, specificului muncii oame- rută de parteneri. Un lu- una dintre cele mai im­ eforturilor care se cer in sentiment al iubirii şi res- ţ 19.20Ţara ni
materializarea acestei ho- portante hotărîh ale eon- munca de cocsar. Formăm pectului. Exemplul lor este i Documj
ărîri reprezintă un obiec­ ferinţei pentru dare de o adevărată mare familie, urmat de mulţi alţii, _ de ' în ju
tiv prioritar — sublinia Hotârîrea de partid - • document de lucru seamă şi alegeri a prins întemeiată pe relaţii prin- toţi cei care vin să inlo- ţ dinţi
*ctru Pop,' secretarul co- pentru toţi comuniştii viaţă cu rezultate bune în cipiale. Am încercat să cuiască vechea generaţie. i 10.40 Cîntarei
mtelului de partid. De activitatea productivă. Dar stabilizăm oamenii pe Io- „Rind pe rind, sublinia / (color)
liei şi desfăşurarea unei nu numai atît. Comitetul curi de muncă şi am reu- Vichente Şerban, secreta- ţ 20.20 Film a
tutiviţăţi permanente, în nilor. Pentru materializa­ de partid are în vedere şit pe deplin. Dar despre rul comitetului sindical — 1 cîntcc
are sînt implicaţi cu răs- cru deloc uşor, desigur, ca în viitor tot ce se în­ oamenii uzinei şl destine- cel care de peste citeva / (color)
mnderea cuvenită co.mu- rea hotărîrii amintite, la dar pe deplin realizabil. treprinde în această direc­ le lor s-ar putea povesti decenii au avut acelaşi ) 21.40 Invitaţii
De altfel, ceea ce s-a îm­
nivelul
organizaţiei
activi­
¡iştii, toţi oamenii num­ tatea a crescut în consis­ plinit aici în sporirea con­ ţie să capote mai multă orc, zile... Intr-un cuvint, drum se despart de colec- ţ circului
ii. tenţă şi intensitate. Ea este tinuă a calităţii elemente­ consistenţă. să se regă­ viaţa uzinei a modelat tiv. Doar virsta determină ! 21,50 Telejur
despărţirile. Generaţia care 1
In acest context, am rc- periodic analizată, stabi- lor sculpturale este dova­ sească cu mai multă efi­ viaţa oamenilor el şl via­ a pornit uzina cocsochi- ţ
narcat la întreprinderea lindu-sc priorităţi şi res­ da de netăgăduit a unei cienţă în munca de fiecare ţa oamenilor şi-a pus o mică este in totală schim- I LUNI, 2S S
amprentă binefăcătoare pe
Marmura" Simeria o in- ponsabilităţi precise, cu noi calităţi în activitatea zi a oamenilor. Demersu­ bare. Alta ii ia locul".
.onsă activitate politico- deosebire pentru ceea ce de partid. Responsabilită­ rile efectuate în acest viaţa uzinei...". ...Succesiunea generaţii- ) 20.00 Tele juri
irganiza lorică, căutări şi se realizează pentru export. ţile încredinţate comuniş­ scop vizează în principal Pe cit de succint, pe atit lor nu ştirbeşte insă i 20,20 Viaţa e
de frumos a sintetizat An-
.'forturi pentru perfecţio­ Pornindu-sc de la lansa­ tilor vizează în principal întărirea exigenţei şi răs­ drei Spunei, preşedintele coeziunea colectivului. Oa- .’ 20,35 Tezaur
narea formelor de acţiune, rea în fabricaţie şi ajun- sporirea competenţei, in­ punderii fiecărui comunist (color)
.pentru sporirea eficienţei gînd pînă la fiecare loc de struirea permanentă şi pentru realizarea sarcini­ comitetului sindical al uzi- meni care lucrează cu ) 20.50 ~ -liila
nei cocsochlmlce din C.S. pasiune şl răspundere, L
tuturor demersurilor, a muncă, se urmăreşte în perfecţionarea profesiona­ lor încredinţate, implica­ Hunedoara, tema in dis- cum este şi maistrul prin- , •>er^
contribuţiei oamenilor la fiecare moment ca placa­ lă, efectuarea unui con­ rea mai responsabilă a cuţie. El însuşi lace parte clpal lacob Rus, duc mai 1 •• —~¿m rt
obţinerea unei calităţi su­ jele să fie neciobite, fură trol asiduu pe faze de lu­ generaţ
perioare a producţiei. S-a abateri de la dimensiunile cru, inclusiv ambalarea şi specialiştilor şi cadrelor din generaţia celor mai departe ştafeta muncii, ţ 21.00 Roman-
urmă­
tehnico-inginere.şU.
pornit cu o nouă . reparti­ cerute, lustrul să fie con­ încărcarea în mijloacele rirea continuă, pînă la fi­ vechi coc sari, care dece- „¡mi este dragă meseria i lor).
nil la rind a pus suflet şi aceasta, poate pentru că '
tului“.
zare a membrilor comite­ form solicitărilor partene­ do transport. nalizare. a tuturor măsu­ Indeminare, muncă şi pri- am învăţat-o de copil. Şi \ 21.50 Telejur
tului de partid pe organi­ rilor etc. Despre felul în Acestea sînt o parte din rilor stabilite şi sporirea cepere la temelia uzinei părinţii mei au lucrat în 1
zaţii de bază, domenii de care se duc la îndeplinire multitudinea de probleme exigenţei în aprecierea şi care se pregăteşte să combinat. Tata imi spunea <
activitate şi secţii. Se are aceste responsabilităţi se pe care organele şi orga­ contribuţiei birourilor or­
în vedere creşterea rolu­ informează periodic, -adu­ nizaţiile de partid de la ganizaţiilor de bază. predea ştaleta. adesea: „Aici, unde rte )
Din marea ¡omilie a u- ciştigâm cinstit plinea, ţi-o i
lui organizaţiilor de bază nările generale anal izează întreprinderea ••Marmura" C I N E I
în rezolvarea problemelor frecvent ceea ce s-a făcut. Simeria le au în vedere VALENTIN NEAGU zinei iac parte şi cocsarii vei asigura prin muncă şi ţ
/>.p U L. J IO WM IO • ^.
ce se ivesc zi de zi în Aurel Ridlnciuc, soţii Du- tu. Aşa este bine". Copi- ■
lui de atunci a început \
mitru şi Elena Cozmincă,
munca oamenilor, stabili­ oameni cu experienţă, ca­ întîi ca şi cocsar. Avea 14 l DEV.C „ O
rea unor măsuri proprii, re au întemeiate la rindul ani. Azi, după trei dece- / ramte (l'atr
în domeniile cele mai im­ pile vîntul
nii, la rindul lui lată a '
I şi II (An
portante ale activităţii în- lor familii frumoase. De ..... DOARA: A
tr-o anumită perioadă, cn- peste 25 de ani intră pe două fetiţe, a urcat trep- ţ seriile I şi 1
aceeaşi poartă a uzinei tele meseriei prin muncă i A); Pădurea
I» — — a - • , pe care intră acum şi liii şi învăţătură. La rindul lui, 1 — îi); Profi
(Flacăra);
a n lor. Pentru că şi fraţii Ri­ pregăteşte cu răspundere ţ Duelul (IM
pentru meserie tinerii din i
dlnciuc, şi bălaiul laml-
i Nu ştiam unde ¡-am liei Cozmincă au urmat subordine, intre care şi > clarului se îr
lembrle); si
• mai zărit chipul frumos, 0 exemplul părinţilor, şi-au unul dintre cei şapte fraţi ţ mă tratez (
i seninul ochilor, zimbetul ) întemeiat sau sint pe cale ai săi. I PENI: Raz
, cald, tlnereţea-i adoles- i ducilor (Cui
centlnă. I fü să-şi întemeieze cămine ...Ne-am despărţit de a- i CAN: Dru
( . . * trainice. ceşti oameni minunaţi, ca- 1 (Luceafărul)
Simona Cornic zîmbeş- Ciuleandra
t Intre familiile tinere, ca­ re atunci cind pleacă spre ţ PKTRIL'
, te. încearcă să ne ajute. re după cum preciza familie zic că se duc aca- i (.Muncii
„La noi, la atelierul de * Gheorghe Toma, secreta­ să, iar cind merg diminea- 1 SA: Feli
creaţie al fabricii n-aţi seriile I şi
1
1 mai fost, dar dansul de * rul adjunct al comitetului ţa sau seara in schimb ţ resc); URI
zic că se duc tot acasă, Í
* femei de la Ociu l-aţi i de partid, „şi-au sincroni­ fără zestre
Şi II (Retez
zat paşii cu paşii uzinei cu un sentiment de admi- ’
1 urmărit mereu in ediţiile o raţie. Pentru că ei pun la \ Reîn toarcere
• festivalului „Cintarea \ spre mal bine" se numă­ cont (Stcau;
ră şi tamilla lui Mihai şi temelia prestigiului colec- (
RABARZA:
l României". M-am numă- Victoria Codrea, el cocsar tivului muncă, pasiune, 1 la masa (
e
l rat, ani la rind, printre , şi ea prelucrător prin aş- dăruire, întărind prin des- ) OR A.ŞTIE :
interpretele acestuia. A- Rullitt (Pat
t chiere. S-au cunoscut şi linele familiilor lor marele ţ pînzele su:
I cum vă rugăm să ne şi-au unit destinele aici, destin al colectivului. i H-a: Mistci
(Flacăra) ;
în marele combinat hune- ' DAT: Cuibul
Hunedoara.
lianica
—
I Atelierul atelierul întreprinderea „Vidra“ Oră^tic, sct’jia este dejinaloa Hiena locului întîi muncitoare în dorean. Au patru copii de ESTERA ŞINA ţ lor (Casa
în
materiale
tic»
cusut
pe
rea
secţie
roLolosibilo
I1AŢEG: S
întrecerea socialistă. I (Dacia): BR
tea şi revoh
de creaţie O zi Tn Bu
© de cultură)
I i CAMPARÁ AGRICOLA DE TOAMNĂ Producţii mărite de cărbune Locotenent ILI
roşul):
• cunoaşteţi şi munca pro- 9 LARI: Tute
nopţii (Luni
• lesională". Şi tehnicianul | (Urmate din pog. 1) tra ritmic, lună de Lună, care va avea ioc Confe­ dragostea <
• Simona Cornic, care, in • insămînţarea cerealelor păioase! depăşiri de plan. „îm­ rinţa Naţională a parti­ rul).
I atelierul de creaţie al j canizat SMA 2 Pil, con­ preună cu ortacii din bri­ dului. Interlocutorii noş­
I Fabricii de producţie in- # dus de brigadierul Cristca gada pe care o conduc, în tri au reliefat aportul ce­
dustrială mică şi pres- (Urmare din pag. 1) Se iucrează de diminea­ Valache, amplasat intr-un ultimele trei luni am ex­ lor 29 de organizaţii de
I ţări servicii Brad, se o- ţa devreme, pînă noaptea front de aproape 190 m, tras în plus 15 000 tone partid, al tuturor oame­ Vrem
cupă de pregătirea lotu- * cît şi Ia pregătirea tere­ tîrziu, la lumina farurilor. a mers foarte bine, a rea­ cărbune, am reuşit să ri­ nilor muncii din cadrul
• nului şi însămînţarea ce­ La arat sînt angrenaţi Au-
• rilor pentru modele, de 1 lizat productivităţi cuprin­ dicăm productivitatea în sectoarelor întreprinderii
• documentaţii pentru lan- • realelor păioase. Astfel, gustin Olaru, Dumitru An- se între 17—21 tone căr­ abataj la peste 20 tone/ la rezolvarea problemelor
• sarea in serie a crea- I loan Borodi scoate tuber­ dreucă, Mihai Larion şi bune pe post. Rezultate post — arăta Vasile Flo­ de producţie, la creşterea Pentru azi
I {iilor concepute aici - o culii de cartofi, iar loan Vasile Andreucă, iar la deosebite în întrecerea rea. Fiecare om ştie cu necontenită a cantităţilor îl predomin
• ne prezintă roadele | Nodis dislocă sfecla. Cei­ discuit Foan Asiimionesei, socialistă au obţinut şi exactitate ce trebuie să de cărbune extras din mi­ să, cu cer i
moderat
din
I muncii micului colectiv # lalţi colegi ai lor sînt an­ Dumitru Saivan, Pavel formaţiile coordonate de facă clipă de clipă şi pu­ nă. Din şirul fruntaşilor tic. Tempcr
• pe care-/ coordonează. . grenaţi în punerea unei Cutinici şi Marcel Covata- Petru Molocc cu un a- nem cu toţii mîna la trea­ întreprinderii, i-au amin­ nime 'or fi
I „In acest an, in atelie- baze temeinice producţiei riu. Aşezarea seminţei în vans substanţial în pre­ bă. în asta constă succe­ tit pe Gheorghe Costea, tre lUşi 1G
maxime
cele
rul nostru au fost crea- ' anului viitor. Gavrilă Mi- sol o realizează Vasile Bob, gătirea unui nou abataj sul nostru". Ion Valache, Marcel Is- 29 grade.
t
te şi au pornit in fa- • titeanu administrează în­ un mecanizator harnic şi în panoul 5, stratul III, Minei Livezeni îi revin trate, Gheorghe Diaconu,
La munte
bricaţie de serie haine I grăşăminte naturale lichi­ priceput, specialist în ast­ blocul 6 A (deţinătorul re­ sarcini mobilizatoare în Mihai Aszalos, Emil Bo- fl predomini
• de casă pentru bărbaţi, 9 de, în acest mod fiind fer­ fel de lucrări, ajutat de cordului de înaintai'c la ultimele luni din an. Se­ log, Valentin Păduraru, cu cer variat
I înlocuitori palton pentru | tilizate 37 ha. Pe loturile- cooperatorii Mihai Gabor, lucrările de investiţii pe cretarul comitetului de Gheorghe Ciobanu — mi­ derat, cu
• bărbaţi şi fete, bluze cu • semincere — C.A.P. Deva Petru Gulaci şi Loghin Valea Jiului în acest an), partid, tovarăşul Petru neri, Nicolae Popescu şi temporare di
oră din ves
I mineci detaşabile, pentru | fiind producătoare de să- Maier, care selectează şi Victor Albeanu, Matei Al- Tiberiu Bindca — ingi­
• băieţi şi fete, scurte # mînţă — s-au administrat tratează sămînţa şi alimen­ bert. Sectorul I îşi va ma­ Puşcaş şi inginerul şef cu neri, Mihai Apetrei, Ion Pentru urn
I treisferturi pentru fete, 140 tone îngrăşăminte or­ tează maşina de semănat. jora sporul de cărbune, va producţia, loan Lăban, au Mălăianu, Constantin Şte- zile : vreme.
Cerul va îl
m veste pentru adolescenţi, ' ganice solide. Vasile Căl- Sergiu Sbuchea, inginerul încheia anul pe primul loc reliefat că există în uni­ fănescu, Ion Poro.şniuc, lat vor cădc
I jachete de catifea pen- * măţui, şeful secţiei de me­ şef al cooperativei, ne spu­ în întrecerea socialistă pe tate o atmosferă de pu­ Pamfil Vlaicu, Nicolae vor avea şi
' tru femei, pantalon ter- * canizare, arăta: nea: mină. ternică angajare din par­ Hentea, Eugen Buday, moderat Vin
aversă.
din
cot „Lombardia"... Şi • — Deşi pămîntul se lu­ De la sectorul III, con­ tea tuturor celor 1 600 de loan Cernea, Iuliu Ulric, riabile. Temi:
‘ pină la sfirşitul anului, I — Ne preocupă atinge­ crează foarte greu, se e- dus de sing. loan Floca, mineri pentru îndeplini­ Aurel Butucea — maiştri. nime vor fi
® din atelierul nostru vor « rea unui ritm înalt de lu­ xecută lucrări de calitate. brigăzile cu aport hotărâ­ rea sarcinilor de produc­ Colectivul minei Live­ tre 7 şi 12 g
I mai porni spre secţiile ţ cru şi, totodată, realiza­ Vom respecta întocmai ter­ tor la îndeplinirea preve­ ţie. Măsurile tehnico-or- zeni acordă în aceste zile, ma parte a
şl între 3 şi
» fabricii şapte-opt produse rea unor lucrări de cali­ menul stabilit pentru se­ derilor de plan sînt cele ganizatorice luate în sub­ în paralel cu realizarea rest, cele n
9
I noi. I tate superioară. Se ară la mănat şi realizăm o den­ ale destoinicilor mineri teran,» cît şi intensificarea planului la cărbune, o a- cuprinse înt
| Iar în „atelierul nos- _ adîncimea de 28—30 om, sitate optimă de sămânţă Vasile Florea şi Teodor ritmurilor la lucrările de tenţic mărită pregătirii te­ grade. Izolat
totul
izolai
tru“ lucrează trei femei. ^ toate plugurile sînt prevă­ la unitatea de suprafaţă, Boncalo. Doi brigadieri pregătire a viitoarelor ca­ meinice a producţiei anu­ intervalului
s
zute cu scormonitori, se punînd în acest fel baze specialişti, care au dove­ pacităţi au .un singur lui 1988, asigurării din brumă în z<
• LUCIA LICIU • discuieşte de cîte ori este temeinice producţiei de dit în scurt timp că se scop: realizarea’ unei pro­ timp a condiţiilor necesare slonare şi pe
® I nevoie, pînă pământul se cereale păioase a anului poate lucra bine şi la Li- ducţii cît mai mari de extragerii volumului de rolog de
Proneenco).
l « _ o - - - - - « _ » _ e _ mărunţe.şte cum trebuie. viitor. vezeni, că se pot înregis­ cărbune în acest an în cărbune planificat.
o