Page 91 - Drumul_socialismului_1987_09

88 • DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 1987 Pag. 3

DECEBAL - 1 900 DE ANI DE LA URCAREA PE TRONUL DACIEI
Cronicar al cotidianului • Din cea mai meca­
LINE nizată unitate minieră
SIMBOL LUMINOS AL NEŢĂRMURITEI DRAGOSTE DE TARĂ Fără îndoială, Tiberiu peisaje, ipostaze ale vie­ din Valea Jiului — I.M.
Mîndrescu, om al mun­ ţii cotidiene, momente Paroşeni — răzbat noi
întruchipare a curajului' Epopeea apărării Daciei nală. Asemenea strămo­ cii la Combinatul side­ din viaţa cultural-artis- ecouri ale vredniciei a-
ostaşilor dc pe plaiurile de către bravii oşteni con­ şilor daci, poporul român rurgic „Victoria" Călan, tică desfăşurată în ca­ cestui colectiv de frunte
carpato-danubiano-ponticc, duşi cu măiestrie de către nu s-a clintit de pe pă- rămîne unul dintre ani­ drul generos al Festiva­ din mineritul în cărbune.
voinţă neclintită în faţa neînfricatul Decebal a ră­ mîntul patriei, indiferent matorii vieţii cultural- lului naţional „Cîntarca La această dată, dout»
lor sînt sectoarele care, prii
2ca <Ie primejdiilor ce îi amenin­ mas încrustată în memo­ cît de mare ar fi fost fai­ artisticc a cunoscutei a- României", Toate sînt producţiile suplimentare
•lor). ţau poporul, gîndirc înal­ ria istoriei poporului nos­ ma militară a celor ce şezări dc pc Strei. Pre­ surprinse cu sensibilita­ realizate, raportează cu
vfrstă“ tă de strateg pusă în sluj­ tru, imaginea măreaţă a veneau cu gînduri de cu­ zenţa lui se face simţită te şi căldură, sugestia mîndrie îndeplinirea in­
ba apărării integrităţii şi regelui dac de la Sarmi- cerire. De fiecare dată, în atît cînd e vorba de or­ oferită fiind maximă.
cînte- independenţei vetrei na­ zegetusa dobîndind, odată vremuri do restrişte, din ganizarea ■ unor simpozi­ Ochiul vizitatorului se tegrală, înainte de ter­
men a planului pe nouă
;sc tale, încrezător fără de cu scurgerea timpului, noi rîndurile masei româneşti oane, mese rotunde, opreşte cu interes asu­ luni din anul în curs —
nical margini în capacitatea de dimensiuni. Pe măsura c- s-au ridicat conducători schimburi de experienţă, pra „Oraşului de lingă sectoarele 1 şi III. Calde
r ) luptă şi dc rezistenţă a oş­ voluţici ştiinţei istoriei, de oşti, care asemenea dar şi ca creator de fo­ Strei", „în aşteptarea felicitări ! • După suc­
unui tilor sale. Iată numai cî- fiecare generaţie, a adus legendarului străbun De- tografie. O pasiune mai primăverii", ..Umbre", a-
:olor) teva din atributele care la lumină noi şi noi as­ ccbal îşi puneau toată e- veche care i-a adus reale supra chipurilor de co­ cesul repurtat ieri, la
mî-
şi
priceperea
progra- descriu chipul şi persona­ pecte ale războaielor daco­ nergia armelor în slujba satisfacţii. Prin ..docu­ pii, a tinerilor, a unor Deva, Ansamblul „Rap­
sodia
prezintă
Română"
nuirii
mentele la zi" fixate pe tablouri ale propriei ac­
litatea lui Dccebal „eroul române purtate dc Dcce­ poporului. Imaginea erou­ hîrtia fotografică, Tibe­ tivităţi. Aşadar, o expo­ astăzi, la Clubul „Side-
legendar, intrat în con­ bal şi Traian punînd în- lui apărător al Daciei, ex­ riu Mîndrescu a devenit ziţie care se cere vizi­ rurgîstul" din Hunedoa­
(color)
realizat ştiinţa poporului nostru tr-o mai clară viziune tu­ ponentul cel mai proemi­ un cronicar fidel al coti­ tată, prilej de mai bună ra, de la orele 17 şi
Mehe- ea simbol al neînfricării multuoasa domnie a ulti­ nent al luptei pentru li­ dianului. Expoziţia de cunoaştere a locurilor şi 19,30, spectacolul „Dimi­
şi spiritului de jertfă în mului rege al statului u- bertate a strămoşilor po­ fotografii deschisă la ca­ oamenilor de lîngă noi. neţi cu ferestre deschise",
uâiiieî apărarea libertăţii şi inde nitar şi independent al porului român, Decebal, sa de cultură a sindica­ la care îşi dau concursul
pendenţei", după cum îl Daciei. a stat mereu ca pildă vie telor cuprinde portrete, MINEL BODEA îndrăgiţii interpreţi de
„Un întreaga dezvoltare is­ în timpuri de grea cum­ muzică folk Ştefan Hruş-
iubire“ caracteriza, cu deplin te­ pănă. Faptele sale de ar­ că, Vasile Şeicaru, Mir-
mei, tovarăşul Nicoiae torică a poporului dac de me, de mare răsunet în cea Vintilă, Mircea Ba-
Ceauşescu. după cucerirea romană a
cupola epocă, confirmă o perso­ niciu şi grupul „Com­
r) Decebal a înfruntat cu însemnat o neîntreruptă nalitate înzestrată cu o pact" • Magazinele spe­
eroism şi înaltă iscusinţă evoluţie ascendentă şi viziune strategică şi tac­ De pretutindeni II cializate în desfacerea
militară atacurile celei contact nemijlocit cu lim­ tică de excepţie ce îi o- peştelui sînt aproviziona­
Uî fui; mai moderne şi mai nu­ ba şi civilizaţia romană, feră pe deplin meritat un O NOUA FORMA serioase locuitorilor ţari i-\ te cu crap indigen, fito-
meroase armate din acel proces dc o mare comple­ loc dc marcă în galeria DE HEPATITĂ lor africane. S i fag, cosaş din crescăto­
timp, armata romană. Pil- xitate şi de o apreciabilă marilor strategi din anti­ ria de la Aurel Vloicu.'
i ca chitate, aşezîndu-1 totoda­ VIRUS FALS AL SIDA Numai în această săp-
rit* duitoarea personalitate a extensiune în timp, ce s-a tă în rîndul celor mai O nouă formă de hepa­ I tămînă au fost recoltate *
viteazului rege dac l-a finalizat prin naşterea u- destoinici apărători ai pă~ tită a fost descoperită în \ S x
Mexic, inexistentă, pînă în Cercetătorii britanici au l
is»- a determinat pe Cassius Dio nui nou popor, poporul mîntului patriei noastre. prezent, în această parte experimentat un virus fals , I 10 tone de peşte •' A-
să consemneze următoare­ român, moştenitor al sim­ Cele 19 secole ce ne des­ * _____________________ r
al
UTlwCi o lumii. Oficialităţi medi- sindromului imunodefi- )
le: „...era foarte priceput biozei celor două mari ci­ part de la anul urcării pe cale au precizat că cienţei dobîndite (SIDA), )
tronul Daciei a lui De­
i (eo- la planurile de război şi vilizaţii antice, dacă şi cebal nu i-au estompat \ două localităţi mexicane, care generează imunitatea l I E C R A N j
aămîn- iscusit în înfăptuirea lor, romană. ^ cu nimic strălucirea, dim­ l respectiv Huitzililla şi Te- fărâ a P™ oca .^lecţia,
;!ul 2 cu SC U d e a un e ,a
ştiind să aleagă prilejul Cu adinei şi trainice potrivă, i-au accentuat lixtac, din statul Morelos, °P ! ° . < 9 i ------------ :
ei a nt im
pentru a-1 ataca pe duş­ rădăcini în solul vechii măreţia. S 223 de bolnavi prezintă o “7 vacc,n f . ! f. P°‘
tnva acestei boL
man şi a se retrage la Dacii, românii s-au carac­ Prof. ION FRĂTILÂ \ simptomatologie diferită de l I
cea semnalată in cazul .Experimentele realizate
timp. Dibaci în a întinde terizat în istoria lor de * , , „ . , „ pma m prezent pe am- \ părută pe harta carbo-
niferă a Văii Jiului doar*
ţ
curse, qra bun luptător şi două ori milenară prin i hepatitelor " „a şi „b . ma e au ¿¡al rezultate pro- l în primăvara acestui aiv,v§
cno >
' Noua forma este in intre- între- miţătoare, specialiştii spe- .
Noua formă este în
se pricepea să folosească dîrzenia deosebită cu care gime intestinală şi, potri- ; ] g ¡ decurs de un ) I.M. Petrila-Sud confiŢj^j
izbînda, dar şi să iasă cu şi-au apărat integritatea ŞEZĂTOARE r nc c n I mă debutul său prom!,>*
a- r^a- vit specialiştilor, poate fi an pro dusul va putea fi ) J ţător în producţie prin |
2 ari- bine dintr-o înfrîngere". teritorială şi fiinţa naţio- LITERARĂ intilnită, deşi rar, in Asia testat şi pe oameni. i l depăşirea prevederilor *
serilic
[UNE- si Africa. t " de pían „la zi" cu 3 00tó j
me — • Da Liceul agroindus­ UN HORMON DEOSEBIT ) | tone cărbune de bună t
ern — trial din Haţeg a avut PREPARAT CU EXTRACT „ „ . \ , calitate • Complet re- S
lodern l
listrat e loc o reuşită şezătoare DE PLANTE PENTRU Cercetătorii Academiei , I novat şi beneficiind de g
5 ANI: literară cu participarea COMBATEREA ŢÎNŢARILOR Ştiinţe Agricole din ' J o dotare corespunzătoa- a.
de
Jan- I Li s-au înecat
7 No­ » scriitorului Ion Arieşea- R.P. Chineză au reuşit să * re, studioul foto-color
el dar I nu. Alături dc aprecia­ Un chimist belgian a izoleze cu succes hormo- ţ ( Cooperativei meşteşugâ/ ¡E
; LU- corăbiile tul prozator au citit din *■ reşti „Metalul" din Hu.> |
hal- 0 pus ta punct un preparat nul de creştere nr. 5 406, \
VUL- 1 creaţia lor Ionel Drăgă- I nedoara pune la dispo* ?
asclor ncscu, Constantin Stân­ de combatere a fînţaritor, care poate fi produs în ţ ziţia celor interesaţi ser- fe
0
MEA : • Expresia de mai sus se ră a fost cea a lui C.P., muştelor şi a altor insecte prezent la scară Indus- t
1
rul) ; I potriveşte nu numai ma­ care a comis un furt din- cii, Ionel Amăriuţci, vicii atit la sediul din tf
vals rinarilor, ci şi unora care, tr-un magazin din Geoa- « Igna Rudi, membri ai pe baza unor extracte de triată, informează agenţia 'i complexul „Stadion", cit ||
)A- 0 trăind pe uscat, eşuează giu-Băi. Fiind urmăriţi, li i şi la domiciliul clienţi® ®
1 cenaclului literar „Sar- l plante. Preparatul, a că- China Nouă. Fapt recu- |
acito- în tentativele lor de a-şi s-a descoperit şi biriogul mis" al casei de cul­ 1 rei tehnologie de labricare noscut unanim, acest hor- ! lor • în oraşul Lupeni, Î
Fata pune-n aplicare lei şi fel - un cort pe malul riului * constructorii din cadru!
iile I tură din localitate. Ma­ nu a fost anunţată, este mon accelerează sinteza ' brigăzii nr. 40 a Antre- *
:ad : de acţiuni, una mai du­ Mureş. De aici au fost i nifestarea s-a bucurat
Sur- bioasă decit alta. Dorind „culeşi" şi îndrumaţi spre • de patru ori mai eficient dorofilei şi proteinelor, \ " prizei de construcţii-mon- |
GU- să se lanseze in diferite un loc unde le-au pierit | de un cald interes din decit insecticidele cunos- ridică gradul de imunitate \ | taj Petroşani au predat®
cadru „hobbyuri", care mai de poftele piratereşti. partea publicului pre­
u 1) ; ( l cute pină acum şl el ac- al plantei şi rezistenţa la ţ „la cheie", în cursul a-£
înent care mai deocheat, unele In derivă a intrat şi fos­ zent — oameni ai mun­ i donează cu succes şl asu- frig, sporeşte procentajul l cestei săptâmîni, un nalt®
Toate din personajele noastre se tul strungar de la I.M.O., I cii din unităţi econo­ bloc de locuinţe în car- Jj
ia a lamentează acum (deşi Ion Petrişor. In timpul li- I / pra muş'tei ţeţe, care, după de zaharuri şi conţinutul i
ărilor mice, cadre didactice, tierul Tudor Vladimires- | '•
G IU- este cam tfrziu !) că, din ber, el avea pasiunea • elevi. j cum se ştie, aduce daune de săruri alcaline. j l cu, bloc la parterul că- •,
id re­ cauza vîntului neprielnic, speculei cu obiecte de | l ruia se află spaţii des- |l
uni) ; au rămas fără corăbii, sau provenienţă străină. Sto-
lastra » •> tinate extinderii reţelei J
agos- I mai exact spus au intrat cui de ţigări, cafea şi alte comerciale « Andrei No- i.
jAN : in conflict cu normele de mărfuri ce-l avea la do­ SECVENŢE VERTICAL: l) Pregătesc aş­ DEZLEGAREA CAREULUI jag, din Bretea Mureşa- i
[Casa % comportament in societate. miciliu (dar nu le mai * ternutul culturilor de toam­ APARUT IN ZIARUL NIt. 9270:
RIA : 1 AUTUMNÂLE nă; 2) Maladie autumnală — nă, se numără printre J
(Mu­ I Debusolat, ca şi altă are) depăşea 80 000 lei. Localitate în Iugoslavia; 3) 1) STANESCU — UC; 2) CA- cei mai vrednici mem- |
ir si ţa e dată, Francisc Bako, mun­ Intr-un loc la fel de si- • ORIZONTAL: i) Vibraţii au­ Diminutiv feminin — Timp MILAH — BTA; 3) OTITE — bri cooperatori din sat, £
ute- citor la I.A.C.M.M. Petro­ gur, ca şi cei amintiţi pi- I tumnale pe timp rece; 2) Gem do toamnă; 4) Mult aprecia­ BARAN; 4) LOG — VF —
la I tă licoare autumnală — „Ca­ SAND; 5) AMAN — OVID — ojutînd prompt, ori de „
fine- • şani, a fost „recuperat" nă acum, a fost „debar- • de fructe toamnă dc toamnă valer“ tomnatic; 5) Cuvînt do R; G) RI — MADAM — JO ; cite ori este solicitat, Ia £
— Trage ia frig; 3) Sens unic
ordine la un pahar de tulbu­
I I al drumeţiilor autumnale — rel — Rîu în R.P. Chineză ; 7) ERG — NOVICOV; 3) A — transportarea cu atelajul «
0 Nu este deloc organizat: 4) C) lioabe de struguri — Griji HAIR — LARE; 9) ŞOIMA — * propriu a recoltei din J
COGA
10)
JARDA;
LA-
—
în ceaţă ! — Infinitiv autum­
1 i nal la răvăcitul vinului — autumnale pentru gospodine ; R1AN ; 11) AGARBICEANU * cîmp. Ajutoarele sale de |
F O I L E T O N Scoase din fire I ; 5) Veche 7) Poftă bună (rcg-.) — Toam­ | nădejde sînt Puiu şi Ţuţu v
povară de porumb — Trei din na pleacă do la stînă; 8) „Sec­
I zece I — înălţate pe tocuri ; venţe autumnale“ (pl.) — Tot MAT ÎN 3 MUTĂRI „ — doi cai de toată fru- |
• • 6) Mesager din vremuri de mai rar — Pentru puţin 1 ; | museţea • Pregătirile «•
demult — Toamna îşi numă­ 9) Insulă lîngă coasta de J pentru iarnă au intrat.., |
I tocmai de pe litoralul cat" şi fostul electronist * ră bobocii; V) „Bobocii“ toam­ N-V a Norvegiei — Rege al CONTROLUL POZIŢIEI :
i va e Mării Negre. Atunci cind de la I.P.S.R.U.E.E.M. Pe- nei (înv.) — Localitate în Ţării Galilor — Trla ! ; 10) Alb: Rg7, DgG, Ce4 şl cG, pf2. ( în linie dreaptă şi in o- “
9
noa- I 1 Turcia; 8) Numai bun pentru Parcă se măreşte toamna du­ Negru: Re5. roşul Vulcan. Aici se h
Vînt se simţea mai bine, i s-a troşani, Adrian Aringhe. murături — Scoase din no­ pă căderea frunzelor — Do J aflâ în curs de finalizare «
ves- e întrerupt brusc sejurul in- Dorind să-şi etaleze şi ca- • roi I ; 9) Semn autumnal de serviciu, toamna, la mustărie; SOLUŢIA PROBLEMEI { lucrările de construcţii- jj
mi- trucit a trebuit să i se lităţile de prestidigitator, ^ răceală cu noroc — Murată 11) Nopţi de toamnă tîrzie. DIN ZIARUL NR. 927G:
£ n pe jumătate 1 ; 10) Scaun •> montaj la un nou punct l|
iii- facă „decontul" pentru cei el a fost prins în flagrant ( domnesc — Acompaniamentul DICŢIONAR; ALPU, TRN, 1. Da — b2 ! R , termic, care va imbună- '
de
ploilor
cîntecului
I S i I 5 0 000 lei furaţi dintr-o cind încerca să sustragă 11) Importantă lucrare toamnă; NEN. TILO, UEL. 2. Cb3 — C5 R ------------- ----- t tăţi furnizarea apei cal- (|
autum­
e locuinţă din Petroşani. Ca 1 300 lei dintr-un sertar de nală pentru aurul recoltelor 3. Db2 — b7, b3, b4, N£3 — î de la noile blocuri din Jj
un veritabil lup de mare, la o unitate de legume- •
va I viitoare. VASILE MOLODET liG sau e3 — c4 mat. cartierul Vasile Alecsan- I
iasă într-o perioadă record el fructe din localitate. Obli- • I
alo­ e a reuşit să evaporeze (da, gat să tragă la „chei" a • dri • Odată încheiate >,
cări I a fost mare caniculă în fost şi Dan Schmidt, in ■1 2 4 6 7 ; 9 10 ti | lucrările de lărgire a |
a n / | • 5 { i S 1
e vara asta !) 30 000 lei din vîrstă de 19 ani, munci- • ( principalei artere de cir- *
l suma furată. 2 : f culaţie ce străbate car- fe
trei © Un alt echipaj care a tor la I.P.S.R.U.M. Deva. | ■
ăci. Folosind chei adevărate, ® 3 I I tierul Braia, din Lupeni, *
zo- I eşuat (adică a fost depus m k fluenţa transportului ru- |
are fa meditaţie - n.n.) este D.S. a pătruns în locuin- I 4 ■
de şi cel compus din Gabriel ţa unui cetăţean din Ar- c B * tier a crescut conside- w
illa I c hia, de unde a furat |
va- © Pavel, Iulian Oprean, O- 9 100 lei. 5 m î robii. Conducătorii auto |
mi- vidiu Bulbucau şi Nicoiae 9 | sînt unanimi în a apre- J
în- I Marcu, toţi din Deva, în­ Din aceste intim plăti | 6
irl- © m [Ü v cia rezultatele eforturilor (
îlui tre 19-26 ani, precum şi reale, cu indivizi cărora li a V !
in I Gheorghe Borca, din Foc­ s-au înecat intr-adevăr co­ L m | depuse de „drumarii" î
i n d © şani, in vîrslă de 33 ani. răbiile, este bine să ia a- 8 * care au edificat o arte- t
2 4 minte toţi cei tentaţi să M i m
cu I Toţi aveau un numitor co­ [ - i i J râ nouă, modernă, pe 5
t u l » mun : traiul parazitar. încalce normele de com­ 9' ; i j
de Fiind fără ocupaţie, s-au portament în societate. i "i n i ' H 1 care circulaţia se desfă- f
re­ I 10 ] « şoară în condiţii de si-
so­ 9 dedat la comiterea unor I | . j .j s
ld. infracţiuni. Ultima aventu- T. DOBRICEANU « u LJ u ► guranţă sporită.
I f D !n i í i H
* S ~ e — a — e — « — « — ®---------e — ® —