Page 98 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 98
'“1. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
„Perfecţionăm continuu formele şi
mijloacele muncii educative“
20,00
Prin valoarea lor teo tru viitor. Iar apropie dezbateri politico-idcolo- gandei vizuale — locul zi-../
retic;! şi practică, docu rea evenimentelor istorice gicc (condus de prof. Flo- cuvenit pentru a fi cu
mentele celui de-al lll-lca care marchează viaţa po rica Tod), s-a stabilit un noscute şi însuşite de 20,35 '
Congres al educaţiei po litic;! a .ţării — Confe program care va permite elevi. Vom iniţia un nou
litice şî culturii socia rinţa Naţională a parti elevilor un viu şi instruc cerc „Prietenii juristului",
liste oferă noi căi de dului şi împlinirea a patru tiv dialog cu personalităţi cu acţiune gen „Legile la
acţiune pentru sporirea decenii de la proclama ale vieţii politice şi so- vîrsta pionieriei", „Uma
contribuţiei şcolii la for rea Republicii — ne sti cial-economiee din Brad, nismul legilor noastre”,
marea în spirit revoluţio mulează .şi mai mult acti ceea ce va permite o cu iar în cercurile de lite
vitatea pusă în slujba noaştere .şi familiarizare a ratură din şcoală vor fi
nar a tinerei generaţii. lor cu dezvoltarea şi 20,50
Ideile şi orientările for educării revoluţionare a perspectivele oraşului în organizate şedinţe de lu
mulate de secretarul ge tinerilor. Deşi ne numă cru avînd generoasa idee 21,00
neral al partidului, tova „Odă limbii române". Ca
binetele de limbă .şi lite
răşul Nicolae Ceauscscu, Şcoala — factor hotărîtor ratură română, de geo
la tribuna acestui înalt grafie ş.a. vor fi complo 21,50
forum al educaţiei au de în educarea revoluţionară a tineretului tate cu rubrici, gazete,
venit programe de acţiune
pentru fiecare cadru di panouri reprezentative care
să releve constructorii so
dactic, pentru toţi factorii răm printre unităţile de actualul cincinal. Propa
pionieri care ne-am rea-, ganda vizuală din şcoală cialismului în operele li
caro concură la modelarea, terare, ctitoriile epocii
la formarea generaţiei de lizat integral angajamentul — Care răspunde dezidera Nicolae Ceauşescu, emble UU
mii ne. de muncă patriotică pe în telor actuale de informare mele devenirii noastre diopt
— Pentru cei ce avem tregul an 1987, am iniţiat şi formare (şi care anul socialiste şi, desigur, per Bule
La <:
nobila misiune de a ne pentru această toamnă trecut a ocupat un loc fecţionarea continuă a cui tu
ocupa de educarea şl for „săptămîni record" pe fruntaş pe judeţ prin ga formelor şi mijloacelor 7.30
marea elevilor — ne spune detaşamente .şi pe şcoală, zeta „Semafor") — va fi muncii noastre va sta în întîn
Naţh
prof. Silvia Jurs, coman perioade în care ne vom înnoită prin noi rubrici atenţia fiecărui cadru 8,00
dant instructor do unitate mobiliza îndeosebi pentru şi panouri, unele dintre didactic. Furi'
la 'Şcoala generală nr. 1 colectarea materialelor tex acestea vizînd ctitoriile ţVLră îndoială eficienţa Bule
Kăsp
Brad — aceste idei au tile refolosibile. Acţiunile înălţate pe pămînt hune- activităţii desfăşurate pen lor ;
ştiri
devenit componente esen politico-educative vor pur dorean în epoca de lu tru formarea în spirit re trări
ţiale ale muncii de fie ta girul responsabilităţii minoase împliniri deschi voluţionar a tineretului viz.ii!
care zi. Ele sint menite in organizarea lor în lu se de Congresul al IX-lea este condiţionată de per for iu
sate
să direct ionezo gîndirca mina ideilor şi orientărilor al partidului. llotărîrile fecţionarea continuă a 11,05
şi acţiunea, spiritul re I o v a r ă ş u 1 u i Nicolae ce vor fi adoptate de muncii politico-educative, legii
ră
voluţionar al viitorului Ceauşeseu privind forma Conferinţa Naţională a în concordanţă cu noile T.P.Î.L.F, Haţeg. Pe fluxul de fabricare a conservelor de reia
cetăţean pe care-1 pregătim rea elevilor in spirit re partidului vor ocupa, in cerinţe economico-sociale. fasole verde, schimbul condus de maistrul Maria Ungur. che
ştiri
azi pentru prezent şi pen- voluţionar. Ea cercul de spaţiul rezervat propa- La . şcoala cu peste 1300 Foto IO AN TI RUTA rale;
de elevi din Brad această f
• —
preocupare este vizibilă în 1 Avdi
acţiunile întreprinse de rea asigurării bunei des fă- * 15,40
profesorii Sabina Fi lip şurări a activităţii dc pro- « etno
(geografie), Florica Tod ducţie in timpul perioadei Radi
de iarnă, la întreprinderea ' citai
(istorie), Lidia Leueean minieră Cîmpu lui Neagr se ţ ciori
(educaţie fizică), Teodor acordă o deosebită atenţie ştiri
Magdalena, Aurelia Faur, • gft EXEMPLE DEMNE DE pregătirii unor condiţii so- ' o con
serii
j URMAT. Lucratorii secţiei ciale optime. în prezent, 1
de învăţătoarele Elena de mecanizare din Bretea sînt în curs dc execuţie lu- j .1 ¿Ou;
Stan, Rozalia Mu.şat, de © Mureşană sînt angrenaţi cu crările cie montare a unui -loji
tura
multe şi inimoase cadre | toată răspunderea în efec nou cazan la centrala ter- I (ia <
mică a minei, care va su- $
tuarea lucrărilor ce se cer
didactice. Locurile isto • îndeplinite în această peri- plimenta cantitatea de agent oră;
rice de la Ţebea, Mes | oadă pe ogoare. Printre cei termic utilizat în anotimpul I tic ;
23,15
mai vrednici dintre ei se
teacăn, Crişan, Cri.şcior au © numără loan şi Sandu Ciu- rece. Q 23.55
devenit spaţiile unor emo | cudenn — tată şi fiu. Cei ssg ACŢIUNI CU CARTEA. 1 ştiri
ţionante manifestă]! de $ doi sint exemple demne de Biblioteca judeţeană a or- C
urmat în ce priveşte hârni- ganizat la Ţesătoria de mă- ■
educaţie patriotică, iar I cia şi conştiinciozitatea ce tase din Deva o interesantă Kt?"
căutările cadrelor didac g, o dovedesc în mod cotidian. şi utilă prezentare de cărţi ®
tice, sub îndrumarea per la care au luat parte un (
I Ea PRIN GRIJA
manentă a organizaţiei de $ a fost reeditat „Regulamen U.G.S.R. însemnat număr de oameni
ai muncii. între volumele ®
partid, pentru înnoirea tul pentru organizarea şi înfăţişate s-au situat cu | Di
mijloacelor dc acţiune în I funcţionarea cercurilor cali- precădere cele din colecţia tu Lu
(Fat
munca de formare a ge $ lăţii“. Venind în sprijinul „Biblioteca juridică a ce- © toni
îndeplinirii de către sindi-
tăţeanului“. în organizarea j
neraţiei aflate pe băncile I cate a obligaţiilor ce Ic re- aceleiaşi instituţii, la Urisţdr riile
şcolii, sint lăudabile. Ele | vin din „Legea calităţii pro- a avut loc dezbaterea pe ® DO.’
tema „Sectele religioase şi j
confirmă şi reconfirmă ^ duselor şi serviciilor“, re influenţa lor în viaţa coti
gulamentul poate fi proeu- tuşe
grija şi răspunderea cu I rat de la toate consiliile diană“. © : IS,
care . oamenii şcolii răs $ municipale şi orăşeneşti ale
j sindicatelor.
pund dezideratelor edu 1Í
cative actuale şi dc per 0 m PREGĂTIRI PENTRU P a
car;
spectivă. IARNA. în paralel cu ac- inul
Momentul inmiiuinl cruv mei roşii eu tricolor in pun teonul neamului de la Ţebea • ţiunile organizate în vede* ring
a ramas de neuitat pentru pionierii din clasele a n-a C şi a IV-a C. © de
LUCIA LICIU — a — i (7
vezi
rea)
.şi i
riile
ACTIVITATEA DE EXPORT ; VUI
d i g <
N K.-
colita!« • dinamism ® eficienţă ner
inii
NIN
Diversificarea reperelor pentru In atenţie—pregătirea iernării animalelor Grabnic riai:
cito
Fan
(Re
export, creşterea calităţii lor în ultima perioadă în rea programului stabilit, cu cea mai mare grijă, şi fără pierderi nea
roşi
ferma zootehnică a C.A.P. de buna hrănire şi îngri transportate cu operativi îmi:
(U moie din pog 1) ciare. Aşa este cazul bur Bretea Mureşană, la ma jire a animalelor. Gheor- tate şi depozitate în fînare, (Urmare din pag. 1) ner
dufului din cauciuc pen joritatea indicatorilor se ghe Ivan s-a integrat mai în şire bine clădite. Aşa bat.
Sta
progrese simţitoare pe li tru maşina de spălat pe obţin realizări din ce în bine. în activitatea clin s-a reuşit ca la fibroase şi asigura front de lucru la H.-V
nia utilizării optime a care îl trimitem la I. M. ce mai mari. Această fermă, în organizarea .şi grosiere nivelele înscrise însămînţarca păionselor. iese
timpului de lucru, pentru C'ugir. Sau garniturile din schimbare în bine se re coordonarea acesteia. în a în balanţă nu numai să De fapt, la semănat se Tl
creşterea în general a cauciuc pentru „semna flectă şi in atenţia dc doua parte a verii şi în fie atinse, ci chiar depă lucra cu două maşini. în CAl
conştiinţei tuturor oame lizările" de Ia autoturisme. care s-a bucurat şi se septembrie, de pildă, cînd şite. La suculente nu s-a tarlaua „Sighet", unde se mo;
ră) ;
nilor. — Despre modernizări bucură zootehnia în acest iarba pe păşune era pu- realizat necesarul, tocmai însămlnţa orzul, luni după- (Mi
— Să ne oprim, acum. ce ne puteţi spune ? an. .Adăposturile (moder de aceea s-a luat măsura amiază i-am găsit la dato-, mai
Ia exportul din acest an. — Amintesc doar pune nizate cu cîţiva ani în ca o mare parte din rie pe mecanizatorii Mihai rul
LAI
Ce exportaţi şi unde? rea în funcţiune a două urmă) sînt întreţinute cu cocenii de porumb să fie Ursa şi Gheorghe Beton. mot
— în această perioadă piese automate, de fabri grijă, instalaţiile de ase C.A.P. Bretea însilozaţi. Ajutaţi de cooperatoarele
fabricăm şi exportăm din caţie românească, utilaje menea, iar Incinta este Mureşană Strădaniile viitoare ale Veronica Ştef, Dorica Boga,
plin. in Anglia, covoraşe moderne şi de mare ran curată tot timpul. Au colectivului fermei, ale Maria Tămaş şi Vaier: i
din cauciuc pentru auto dament, pe care le •utili fost construite fînare, ce conducerii unităţii trebuie Bîc, care alimentau cu
turisme. în lunile care au zăm în exclusivitate la lule de siloz. Recent s-a ţină, vacile cu lapte au îndreptate în viitor spre mînţă maşinile şi coordo
Ir. rut am mai livrat, în realizarea produselor pen instalat o tocătoare de păşunat pe terenurile eli realizarea tuturor indicato naţi nemijlocit de -ingine
R. F. Germania, diverse tru export. Aş vrea să nutreţuri. Meritul în aces berate de orz şi grîu, după rilor de plan, în special a rul şef al unităţii (foarte
repere din cauciuc folosite închei cu cîteva nume de te acumulări calitative se recoltarea cartofilor, sfe producţiei de lapte plani atent să se. însămânţeze fl
Izol
in domeniul construcţiilor oameni care, prin acti datore.şte celor ce mun clei, porumbului ş.a., după ficată, unde mai sînt se la adîncimea şi densitatea pitt
industriale şi sociale. în vitatea ce o desfăşoară, cesc în fermă, reuşindu-se un program bine stabilit. rioase rezerve nevalorifi prevăzute), cei doi exe plo.
concluzie. în perioada rare se situează permanent în să se alcătuiască un co Ca urmare, animalele au cate. în acest sens trebuie cutau, într-adevăr, o lu mo.
a trecut din- 1987 am fruntea realizării produc lectiv harnic şi priceput, să se stabilească pentru crare de calitate. Tei
vor
rxpoitut numai pe relaţia ţiei pentru export, a în din care se remarcă ope- o stare fiziologică bună, juninci şi vacile cu lapte şi
devize convertibile şi deplinirii angajamentelor ratorul-însămînţâtor Mo- sînt bine întreţinute. raţii furajere îndestulă» o activitate rodnică se Sin
do.
ne-am depăşit sarcinile „la din întrecerea socialistă : nica Petrescu, precum şi Un exemplu al modului toăre, să se ăcordo 5 "ă- desfăşura şi în grădina bn)
z\" cu 3 la sută. tehnologul sing. Maria As- îngrijitorii ileana Filipcsc, cum evoluează activitatea ximă grijă îngrijirii cor de legume a cooperativei, ta
în acest procent intră lău, laborantele Maria Matilda Tonta, Petru Ar de sporire a preocupării poral» a efectivului. Se unde sub îndrumarea tch-
tot ce faceţi pentpu ex Mateş şi Florica TomescU, deleana, Elena Dcae, Eli- faţă de zootehnie este ?i. Cere acţionat ea toţi lu nicienei Elena Juncu, şefa i
port ? muncitorii Teodor Hoghea, sabeta Cojocaru .şi mulţi modul cum s-a acţionat crătorii din zootehnie să fermei, cooperatoarele din a
Voj
- Nu. Fabricăm mai Maria Ţîc, Marin Milita alţii. pentru ^ (¡.sigUrarea ne muncească intr-un climat echipele conduse de Letiţia cal
multe repere care sînt rii, Aurel Butaş, A n a . Son ia Ci'işan, preşedinta cesarului de furaje viitba- de ordine, djsCiplină şi Bedea şi Sabin Lucaci re lap
exportate. în componenţa Neamţu, Eeaterina Bortee, unităţii şi Lenica Vişines- Fet stabulaţii a animalelor. responsabilitate. coltau si pregăteau pentru till
int
altor produse, de către Alexandrina Gros şi mulţi cu, inginerul şef, se ocupă Toate sursele de nutreţuri livrare sfecla roşie, ardei Is n
unităţile noastre benefi «jlţii. cu stăruinţă de rcşpeţua- au fost strînse la timp şi ^.-ÎRAIAN BONDOR şi vinete.
