Page 102 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 102
i DRUMUL SOCIALISM
'*'iq 2
întregul activ — responsabil implicat
E
PENTRU CONSILIILE POPULARE în rezolvarea problemelor
, ■
în atragerea sistematică semnat număr de munci şi depăşirea unor greutăţi. v -
şi responsabilă a întregu tori, maiştri, cadre de con O dovedeşte, în primul Zli
nici
lui activ de partid la re ducere. Membrii activului rind, faptul că pe 9 luni, tivi
ÎNTÏLNIR1 DE LUCRU ÎNTRE CANDIDAŢI Şl ALEGĂTORI zolvarea problemelor din cunosc îndeaproape ceea indicatorul creşterea pro gra
vin
activitatea de zi cu zi a
Un dialog al-angajării oamenilor ne călăuzim per ce preocupă în cel ma) ductivităţi muncii a fost aut
în proporţie de
realizat
înalt grad colectivul, vă
tori
desc un înalt simţ al da
manent după indicaţia se
108 la sută.
cut.
cretarului general al parti toriei, un dezvoltat spirit în legătură cu recupe nc-
Sala de şedinţe a Con tură în frumoasa comună în următoarea legislatură dului, tovarăşul Nicolae de angajare Bazîndu-se rarea şi recondiţionarea prii
mu
siliului popular al comu de pe Cerna, înfăptuiri ca In acelaşi timp, în ca Ceauşescu, potrivit căreia permanent pe acest puter pieselor de schimb avem de
nei Teliucu Inferior s-a re sînt prezente atît în drul dialogului între can „Trebuie să disciităm cu nic potenţial, comitetul chiar Un colectiv mai larg por
populat repede cu oameni. satul de centru cît şi în didaţii de deputaţi şi ale activul de partid (...) a- nostru de partid se con care acţionează, coordonat tan
pro
;
Erau cetăţeni din circum satele Cincis, Izvoarele sau gători s-au făcut ş multe tunci cînd pornim la trea sultă permanent cu comu de maistrul Trai an Iierţa.
scripţiile electorale comu Teliucu Superior. Au vor propuneri care, incluse pe bă, cînd gîndim cum să niştii asupra celor mai di De asemenea, în cazul în
nale nr. 1, 2, 3 şi 4. Ve bit despre ele alegătorii agenda de lucru a viito acţionăm mai bine pentru ferite probleme, ceea ce cadrării în consumurile pon
ian
niseră aici pentru un dia Nicolae Popescu, Artenie rilor deputaţi, vor deveni a preveni lipsurile, pentru îi permite să adopte mă stabilite de combustibil, ner
log cu candidaţii de de Ghi'ura, Irinca Florincaş, program de lucru pentru a asigura înfăptuirea în suri şi hotărîri judicioase, colectivul condus de ingi mu
putaţi. Discuţiile au fost Ionel Petric, Aurel Vlăi- o perioadă de doi ani şi cît mai bune condiţii a să-şi orienteze eforturile nerul Remus Mecea urmă tem
te
la obiect, cu multe pro coni, Viorel Bur, Ioan jumătate. sarcinilor". prii
puneri, a fost un dialog Zbîrnă Herban şi alţii. Ei între propunerile făcute în acest sens, încă de la că
al angajării. au ţinut să sublinieze că de cetăţeni se înscriu : a- începutul anului, comite VIAŢA DE PARTID rar
ceea ce s-a făcut frumos menajarea canalizării în
La adunare au fost pre tul nostru de partid a ac Bir
A iu
zenţi candidaţii de depu şi trainic în comună a fost satul centru de comună şi ţionat ferm pentru orga spre rezolvarea principale reşte zilnic consumurile, loa
taţi Nicoleta Herban şi posibil de înfăptuit doar în cartierul de blocuri de nizarea minuţioasă a în- lor probleme. intervenind operativ în a i
Valeria Zăvoian, Ioan prin efortul comun al con aici, repararea şi moder t> egii activităţi, cuprinde Creşterea - productivităţii înlăturarea unor tendinţe cu
Herban şi Ştefan Tonncse. siliului popular împreună nizarea străzii Viorele şi rea tuturor problemelor şi muncii, reducerea consu de risipă. Rezultatele a- ron
Vi orei Pus şi Tiberiu Trif, cu deputaţ'i şi alegătorii; a drumului de ieşire din stabilirea priorităţilor fie murilor, recuperarea pie cestor acţiuni ale activu
ea şi Ioan Deac — actualul că aceeaşi cei inţă — a în Teliuc spre Ţarină, ame cărui sector. în funcţie de selor de schimb etc. au lui, ale preocupărilor or hi:;
najarea pe malul drept al
primar al comunei. făptuirii largi a democra rîului Cerna a unui teren acestea, ara căutat ca fie fost şi rămîn unele dintre ganizaţiilor de partid con rest
S-a vorbit despre înfăp ţiei participative — se ce de sport pentru copii şi e- care membru al activului cele mai importante sar stau în economisirea pe 9 Ran
moi
tuirile din a: tuala legisla- re şi mai bine satisfăcută levi. S-a mai discutat în de partid să aibă o sarci cini. O reflectă şi faptul luni ale anului 1987 a real
nă precisă, să participe c-
adunare despre necesitatea fectiv, cu responsabilitate că un număr destul de 112000 lei la piese de din
studierii pentru viitor a şi competenţă la rezolva mare de membri ai acti schimb şi peste 5 tone de din
Nivelul producţiei posibilităţii introducerii în rea multiplelor probleme vului de partid au respon motorină. Iun
sabilităţi în acest sens. ’în
Trebuie să spunem că
rele
călzirii centrale în satul
ce se ivesc în producţie,
centru de comună, precum tre aceştia, Pave.1 Creţu în tot ceea ce întreprin di c¡
(Urmare din pag. 1) a fost livrată în sistemul şi alte probleme care, re în acest scop, în activ au are în răspundere întrea dem. ne bizuim pe activul tat
naţional o cantitate supli zolvate, vor face mai pli fost cooptaţi 70 dintre cei ga activitate de recupera de partid, pe sprijinul şi ţine
în
— în ultimul timp — ne mentară de 13 215 000 kWlr mai capabili comunişti — re a pieselor de schimb contribuţia comuniştilor la preş
informează interlocutor ui de energie electrică. As nă viaţa locuitorilor comu secretari, alţi membri ai pentru toate unităţile a- materializarea hotărîrilor f i 1
- “ne-aiu concentrat aten tăzi. însă puterea a scă nei. birourilor organizaţiilor de parţinînd de I.T.A. Hune şi măsurilor stabilite. La
ţia asupra descărcării şi zut brusc de la 800 MW IOAN VLAD, bază, ai comitetelor sindi doara. Romus Ghiorghia acestea au contribuit şi a-
. depozitării cărbunelui ca la 600 MW. corespondent catului şi U.T.C., un în- urmăreşte zilnic încadrarea nalizele periodice pe care
re soseşte pentru centrala — Ce s-a intim plat ? în consumurile materiale la efectuăm cu întreg ac TOI
Mintia, asupra reparaţiiloi — Au „căzut" două ca stabilite, iar Ioan Sicoe, tivul, cărora căutăm să le zLnt
ce trebuie efectuate la in zane de la blocurile nr. 2 întărirea disciplinei la lo imprimăm un pronunţat raşi
stalaţiile energetice. Din şi 5. D ja am început ră cul de muncă şi încadra caracter de lucru, să con o d
această cauză am neglijat rirea lor pentru a fi repa rea în programele stabilite stituie cadrul de apreciere nar
unele probleme de ordine rate cît mai repede. pentru convenţiile înche exigentă a muncii fiecă ’Jîi.
şi curăţenie, care, de fapt, — Durează mult înlătu iate. Toţi cei care au sar ruia. Iar realizarea planu lîuti
real
fac parte ind’solubdâ din rarea defecţiunilor respec cini şi răspunderi rapor lui în proporţie de 108,6 şuti
existenţa şi activitatea u- t i v e ? tează periodic despre felul la sută la tone transpor hier
nei unităţi economice. Ne Avarele s-au produs în care îşi îndeplinesc sar tate, 100,7 la sută la că pra.
angajăm să menţinem in cinile, iar în, funcţie de lători, 110,7 la sută la mar zat¿
la focar, deci. într-un loc
o cotă cit mai ridica.ă ac- uia' accesibil... Aşa că pî stadiul realizării lor sînt fă ilustrează cu claritate nita
•r-'tivitatca undăţi’ noastre, nă mîine ambele cazane stabilite noi termene şi felul în care am reuş t să nat;
!
"înţelegind prin aceasta to- vor fi reparate ş' puse în priorităţi de acţiune. Pu implicăm întregul activ de soli
' tul — ordinea, curăţenia, funcţiune. (N. red. : in tem spune că s-a muncit partid la bunul mers al
•producţia de energie oUv- tr-adevăr, cele două caza bine, că într-adevăr comu treburilor.
tuică ne au fost reparate şi pu niştii din activ cu atribu IOAN GLIGA,
.•O ts- Am notat acest an- ţii în această direcţie s-au secretar
se in parale! in ziua de 27
'igăfpament. tovarăşe direc- implicat responsabil şi tot al comitetului de partid
D
drtor.' ¡Acum. fiind în peri- octombrie). mai rodnic în soluţionarea de la Autobaza I.T.A. Brad pen
•si 'metrul gospodăriei de căr- — De ce se produc a- tria
i bune. trebuie să arătăm că ceste avarii, ce ar trebui ta);
Lucrătorii secţiei de mică industrie n C.A.P. Silvaşu de
i 'şi ttniherii, preparatorii ju făcut pentru prevenirea Jos muncesc cu pricepere şi hărnicie. bun
deţului nostru îşi fac da lor ? Simpozion den
(Mi
toria faţă de energeticieni — Col mai important lu pul
— Da. Am primit foarte cru este să se respecte gra pe teme energetice
mult cărbune din Valea ficele de reparaţii şi lovi
Jiului şi le mulţumim co rile planificate. De pildă, Prioritate absolută lui
lectivelor muncitoreşti de ciocul 2 n-a mai intrat în Ieri, la Hunedoara, au Valentin Popa, „Recu (7
acolo Stocul din depozit reparaţii de un an şi ju- (Ucmore din pag. 1) ai secţiei, între care mai început lucrările simpo perarea actuală şi de per şi c
a ajuns la 236 000 tone, ini mătate, pentru că nu s-a strul Iosif loja, ing. Ilie zionului pe tema „Pro spectivă a R.E.R. pe plat LU]
(Cu
pînă la sfîr.şitul acestei „i cobat opruea lui. -In lu Marcu, maistrul principal cedee şi metode de va forma C.S. Galaţi" de Duc
luni va ajunge la 250 000 na noiembrie va intra' in şi pînă la sectoarele me Adrian Balaş, inginerii Io- lorificare a resurselor e- ing. Mihail Damaşcanu, NE,
tone de cărbune, conform produrţ'e şi blocul 3 — a-' canic şi electric. Sarcinile sif Iosifescu şi Adrian nergetice refolosibile cu „Recuperarea resurselor lăto
NO.
• planului. Subliniez că şi idr.t a. uni in reparaţie Ş' mari trasate de secretarul Herban, ca să amintim nu potenţial ridicat şi scă energetice refolosibile la (Mu
icditi import primim ean i- lot pentru noiembrie aş general a pai Udului, tova mai cîţiva dintre oamenii zut". Această manifesta C.S. Tîrgovişte" de ing. Can
•zităţi sufi lente ele -ăibane teptăm să ni se aprobe n- răşul Nicolae Ceauşescu. de bază ai laminorului de re ştiinţifică este dedi Mihai Tudosescu şi ing. BRA
roşi
• energetic. priiea blocurilor 2.şi 4 in la Plenara. C.C. al P.C.R profile mijlocii, coordo cată generalizării expe Tudor Popescu, precum toa i
— în .acest xrntext, cuni scopul efectuării reviziile' din 5 Octombrie a.e., au natori direcţi ai procese rienţei pozitive din acest şi alte studii interesan (Pa
apreciaţi .product'a de si tehnice planificai«* Dorini dat un puternic impuls lor de producţie. Am no domeniu şi prezintă o te, cum sînt recuperarea chu
GIL
nergie electrică ? să atingem la început L- muncii lami-natorilor. Aşa tat si numele laminatori- importanţă deosebită atît căldurii cocsului incan aur
— Pe luna în curs, pînă iarnă o putere constantă cum sc sublinia, trebuie lor şefi Filip Bălăcescu, pentru unităţile siderur descent, recuperarea căl de
azi dimineaţă (26 octom de 1000 MW, conform pro să punem accentul pe or Ioan Maicr, Mihai Mesza- gice — unde există, cu durii gazelor arse eva Toa
brie — n.n.) de la Mintia gramului ce ni s-a stabilit. ganizarea muncii, întărirea ros, ale şefilor de echipă precădere, asemenea re cuate la cauperele furna ría
tlan
ordinii .şi disciplinei, fo surse valoroase —, cît şi lelor, recuperarea căldu Bun
losirea la capacitate a utij Alexandru Rezmeveş, Va- pentru economia noastră rii gazelor arse din cup min
lajelor din dotare, respec sile Nisipasu, Petru Rota- naţionalii. toarele electrice cu arc cerc
tarea riguroasă a tehnolo ru, Manase Tiucă, Gheor- Simpozionul a fost or etc. De asemenea, trebuie fon
cult
ghe Simeria, Iancu Darie,
giei' de lucru, creşterea Ioan Sabău, Gheorghe Con ganizat de către Consi subliniată preocuparea dure
răspunderii fiecărui mun stantin, (din ajustaj), Ian liul oamenilor muncii şi specialiştilor de pe plat Can
citor pentru îndeplinirea cu Tenie, Ioan Acasandri, comisia inginerilor şi formele siderurgice, din na)
tril
ritmică a sarcinilor încre tehnicienilor din C.S. Hu institutele de cercetare
dinţate. Aurel Merejuică, Mihai nedoara, Institutul de in de profil pentru sporirea ' ,
— Ce fel de produse se Mazuru, Ion Tulbure, ginerie tehnologică şi volumului de resurse e- /* '
exportă ? Gheorghe Mihăilă (de la proiectare pentru indus nergetice captate şi re-
recepţie), Gheorghe Şer-
— O gamă latgâ de pro deanu, Alexandru Ţîrlea, tria metalurgică Bucu folosite, pentru creşterea
fite fasonate, în tipodi- Petru Cîrţu (de la expe reşti şi Institutul de sub- calităţii şi randamente
mensiuni „U“, „I", „ro- diere) — muncitori frun ingineri Hunedoara. lor tuturor instalaţiilor P
fi i
tunduri”, „laturi". Sînt taşi lună de lună, care îşi In prima zj a lucrări tehnologice de recupera tea
mari solicitări de aseme aduc în mod constant o lor au fost prezentate, re şi, în acelaşi tiimp, va
nea oţeluri. Cele patru or importantă contribuţie la mai întîi, o serie de stu pentru diversificarea me sen
ganizaţii de partid ale sec realizarea producţiei de dii ce vizează asigurarea todelor tehnice de recu nea
slaL
ţiei, întregul nostru colec export. unor bilanţuri energetice perare, descoperirea şi a- rati
tiv acordă prior Rate abso Colectivul laminorului optime, prin valorificarea plicarea unor soluţii spe cup
lută onorării la termen a de profile mijlocii din Hu superioară a resurselor cifice condiţiilor indivi plu
contractelor cu partenerii nedoara face eforturi pen energetice refolosibile duale existente în fiecare x In
de,
din străinătate, reuşind, tru a înregistra, în acest (R.E.R.), de la combina loc unde iau naştere re ghc
in lunile trecute din acest al doilea an al actualului tele siderurgice din Hu surse energetice secunda
an, printr-o mobilizare u- cincinal, în care va avea nedoara, Galaţi şi Tîrgo- re. fi L
nanimă a forţelor, să li loc Conferinţa Naţională a vişte. Amintim, în acest Lucrările simpozionului bil.
vreze la, termen oţeluri de partidului şi cea de a 40-a sens, referatele : „Bilan se încheie azi prin pre tier
cea mai bună calitate. aniversare a proclamării ţul energetic global al zentarea unor noi studii '15—
Promptitudine, operativi Republicii, realizări dintre C.S. Hunedoara şi impli şi preocupări pentru re
tate, calitate La aceste cele mai bune în produc caţii privind activitatea cuperarea şi valorificarea
cerinţe determinante pen ţie, pentru a îndeplini e- de recuperare şi valori resurselor energetice re
tru buna derulare a pro xemplar toate contractele ficare a R.E.R." de ing. folosibile.
ducţiei de export s-au re încheiate cu partenerii de Vichentie Olariu şi ing. M. LIVEZEANU
ferit mai mulţi lucrători peste hotare.