Page 106 - Drumul_socialismului_1987_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

Jl a % t i d u l u i
\
Partidul nc este steag de victorii Partidul ne este crez al firii
Aripă deschisă şi gînd vizionar. Adevăr în tot co intră lumina,
Eternă lumină ce-o înalţă zorii, Izvor din izvorul limpezirii,
într-o Epocă a ţelului plenar. Arbore ce nu-şi înclină tulpina.
„1
Partidul ne este nesecat rîu, Partidul ne este steag de victorii gă
Aripă deschisă şi gînd în viitor, r
Simbol ce poartă a vieţii temelie.
Eternă lumină ce-o înalţă zorii ...I
V»
Forţă înţeleaptă şi vară supremă de grîu Intr-o Epocă a marelui zbor. ca
Tot ce creştc-n această străbună glie. M. BOZAN in
iii
Va
nantă acelei Inefabile şi di
G r i g o r e s c u enigmatice realităţi pe ca. in
re o numim „eternul fe­
minin". Sarmis ’87“ — eveniment important H
Sînt mai mulţi Grigoreşti ilustrări ale Idilelor lui Ceea ce mi-a inspirat zi
în cultura românească dar, Coşbuc. Pentru cel ce are aceste sumare însemnări a di
n<
cînd rostim aşa, simplu, răbdarea de a contempla fost evenimentul de vîrf pe în spiritualitatea hunedoreana n.
Grigorescu, fărâ a simţi aceste capodopere în pro­ care, printre alte eveni­ ri
nevoia prenumelui, nu ne funzime, Va fl însă de în­ mente de înaltă ţinută ar­ La cîteva zile de la în­ te „Toamna muzicală hu- premiera de gală a fil- ci
n
putem gindi decît la Ni- dată limpede că aici nu e tistică şi intelectuală, ni cheierea sa, Festivalul cul­ nedoreană" care a oferit mului „Moromeţii", Tîrgul ii
colae Grigorescu, marele vorba de o simplistă pro­ l-a oferit Festivalul „Sar­ turii şi educaţiei socialiste prilejul unor evoluţii de meşterilor populari ori
clasic al picturii noastre, pensiune de a înfrumuseţa mis ’87" : expoziţia Grigo­ hunedorene — „Sarmis ’87" excepţie ale unor apreciaţi Festivalul poeţilor populari, Ci
cel ce, in planul general rescu, cuprinzînd peste o continuă să reţină atenţia solişti ai Operei Române vernisajul expoziţiei de pi
al culturii naţionale, stă cu orice preţ. Ochiul lui sută de lucrări originale, localnicilor prin numărul şi Operetei din Bucureşti, pictură Nicolae Grigores­ a«
Grigorescu este al unui P
în Imediata vecinătate a deschisă de Muzeul jude­ şi complexitatea acţiunilor Operei Române din Timi­ cu, întîlnirile cu brigada ti
lui Alecsandri şi Coşbuc. ţean în sălile secţiei sale cultural-educative şi artis­ şoara, ai scenelor lirice ştiinţifică „Magazin", Ate­ !>
Determinat de forţa talen­ de artă de la Palatul Cul­ tice pe care le-a înglobat, din Constanţa şi Craiova. lierul de creaţie „Ritmuri" E
turii. Eveniment pentru care prin ineditul şi mai ales care s-au bucurat la rîndul 7X
tului şi de intuiţia sa artis­ forurile culturale judeţene Au concertat Cleopatra
tică să se delimiteze de calitatea lor, fapt pentru Melidoneanu, Dorin Teo- lor de participarea unor
merită toată gratitudinea care această manifestare
tiparele sterile ale picturii noastră. Pentru mulţi oa­ a devenit cunoscută în în­ dorescu, David Ohanesian, personalităţi de primă mă­ N
academizante, el a devenit meditativ ingenuu şi uşor meni el poate fi unic în treaga ţară. Este un pri­ Ruxandra Vlad, Corneliu rime ale vieţii cultural- I*
primul spirit european din melancolic, al unui om ge­ viaţă. Tocmai de aceea lej de mîndrie pentru fac­ Fînăţeanu, violoniştii Şte­ ştiinţifice româneşti. f(
plastica românească, fiind neros care se simte dator mă întreb, nu fără un fior torii culturali, în primul fan Ruha, Cristina Anghe- Toate aceste acţiuni, în­ ut
CT
reprezentantul nostru in să uite aspectele meschine de nelinişte, cîţi profesori rînd pentru Comitetul ju­ leseu, orchestra de cameră treaga activitate artistică în
configurarea importantului sau abjecte ale vieţii, re- diriguiţi vor fi vizitat a- deţean de cultură şi edu­ din Cluj-Napoca ş.a. Sce­ desfăşurată în cadrul ce­ zi
moment al preimpresionis- levînd în schimb frumuse­ ceastă superbă galerie caţie socialistă, care, cu nele din Deva, Hunedoara, lei de a Vl-a ediţii a Fes­ u
mului. Studiile sale pari­ ţea lumii şi demnitatea spi. împreună cu elevii lor ? sprijinul celorlalte institu­ Petroşani, Orăştie, Brad tivalului naţional „Cînta- ti
ziene, îndeosebi cele de ritului uman. Pentru el na­ Cîţi dintre părinţi îşi 'vor ţii de specialitate — Cen­ ş.a. au găzduit spectacole rea României" au stat sub c<
la Luvru şi Barbizon, i-au tura e un complement al fi luat copiii de mină su- trul de îndrumare a crea­ ale Teatrului Naţional, semnul înfăptuirii sarcini­ el
deschis orizonturi nelimita­ fiinţei iar omul cu adevă­ punindu-l acestei infuzii ţiei populare şi a mişcării teatrelor „Constantin Notta. lor educaţionale cuprinse ta
rat un semen. Priviţi-i por­ în documentele Congresu tr
te, potenţîndu-i la maxi­ de spiritualitate, iniţiindu-i artistice de masă, bibliote­ ra“, Mic, de comedie din
mum disponibilitatea tema­ tretele : indiferent că e în respectul pentru artă, că, muzeu, centrul de li­ Capitală, cărora li s-au a- lui al XIII-lea al partid"
tică, organicul sentiment vorba de un anonim pri­ într-o atmosferă culturală, brării, întreprinderea cine­ lăturat teatrele hunedore­ lui, ale Congresului al III- n*
al naturii şi intuiţia psiho­ zonier turc sau de celebrul relevîndu-le luminozitatea matografică, al sindicate­ ne „Valea Jiului" Petro­ lea al educaţiei politice şi
logică. Ceea ce i s-a re­ doctor Davila, în toate estetică şi verticalitatea e- lor, sub îndrumarea Con­ şani şi de estradă Deva. culturii socialiste. Au adus
proşat deseori acestui por. transpare personalitatea u- tică a lumii lui Grigores­ siliului judeţean de edu­ Tot din eforturile orga­ un călduros omagiu eveni-
tretist şi pelsagrst de ma­ mană cu frumuseţea şi cu ? întrebări care nu sînt caţie politică şi cultură nizatorilor s-au născut sim­ mehtelor de o deosebită I
re anvergură a fost idilis­ demnitatea ei sufletească retorice: ele se vor o su­ socialistă, ne-au oferit pri­ pozionul ştiinţific „Judeţul importanţă din viaţa parti­
mul. E adevărat că portre­ profund individualizată. Ca gestie şi o invitaţie. Pen­ lejul de a fi părtaşi la a- Hunedoara — prezenţă şi dului şi poporului nostru
tele sale de ţărănci ne să nu mai vorbim despre tru orice vîrstă, o aseme­ devărate evenimente cul­ continuitate în istoria Ro­ — Conferinţa Naţională a P
duc cu gîndul la „juna portretele de femei : poate nea rară întîlnire cu fru­ turale care au sporit zes­ mâniei", colocviul „Roma­ partidului, alegerile do de­ tr
Rodică" a 'lui Alecsandri, că nimeni în pictura româ­ museţea poate fi decisivă, trea de informaţie şi fru­ nul istoric şi rolul său for­ putaţi, aniversarea a 40 u
după cum adevărat e că nească n-a reuşit să dea încă nu e tîrziu. mos a noastră, a tuturor, mativ", „Salonul hunedo- de ani de la proclamarea b
între astfel de momente Republicii. d
scenele sale cîmpeneşti par o expresie atît de preg­ RADU CIOBANU rean al cărţii", „Zilele fil­
e necesar să fie menţiona­ mului de animaţie" sau MINEL BODEA 0
P
P
CRONICA FILMULUI n*
ri
„Pistruiatul“ ti
(Î
Noul film în trei epi­ şi
soade (Evadatul, Ascunzi­ I,
şuri şi Insurecţia) este for­ (<
ma regîndită, refilmată şi D
reorganizată dramaturgie, N
concentrată a serialului de
succes tv. „Pistruiatul“.
Regizorul şi scenaristul ( T
Francisc Munteanu îşi ma­ C.
nifestă încă o dată calită­ I-
ţile sale cu dezinvoltură şi C
farmec, pigmentînd acţiu­ V
nea cu momente de zîm- u
bet, fără a întrerupe flui­ (1
dul de tensiune, ritmul an­ cl
trenant al peliculei. Sarea C
şi piperul naraţiunii le a
constituie personajul titu­ d
lar, în interpretarea lui T
Costel Băloiu, un „pistru­ Interferenţă fericită de spiritualitate locală şi na­ ri
iat" simpatic şi inventiv ţională, judeţul Hunedoara a devenit, prin grija facto­ tl
care trece din aventură în rilor culturali, gazdă primitoare a unor personalităţi de B
aventură cu zîmbetul pe primă mărime ale vieţii cultural-artistice româneşti spre n
buze, reprezentlnd un per­ satisfacţia şi bucuria iubitorilor de frumos. De curînd, C'
sonaj adolescentin „exem­ pe scenele din Deva şi Hunedoara au evoluat solista ft
plar" avînd — deopotrivă Operei Române din Bucureşti — Ruxandra Vlad, bale­ c
— farmecul, candoarea şi rinii Rodica Murgu şi Ilie Filip de la Opera Română di
neliniştile vîrslei tinereşti, din Timişoara. Cu prilejul premierei noului film artistic C
dar şi evidente calităţi mo­ „Moromeţii" a fost prezent la întîlnire deţinătorul ro­ n
rale, care-1 fac util seme­ lului principal, actorul Victor Rebengiuc. ti
nilor, unei cauzg drepte.
Printre protagoniştii fil­
mului apar ! Sergiu Nico- Festivalul „Omul şi pro­ drul festivalului (tema „O- doi cai" („Siderurgistul" „Peisaj industrial" de Mol- Întîlnire f-
laescu, Vistrian Roman, ducţia", . organizat de Sin­ mul şi producţia" — n.n.), Hunedoara), „î n pa s" nar Zoltan (Tg. Mureş).
Margareta Pogonat, Aurel dicatul oamenilor muncii ilustrînd într-o manieră (C.F.R. Timişoara), „Pomul" De un interes aparte s-au cu cititorii
Giurumia, Ion Dichisea- din C.S. Hunedoara şi ci- deosebită oameni şi fapte („Micronul" Bucureşti). bucurat diaporamele pro­
nu, Gybrgy Kovacs, Zephi nefotoclubul „Siderurgis- de muncă. Genericul filmu- întrecerea a fost deschi­ iectate de cinefotocluburile
Alşec, Constantin Codres- tul" din Hunedoara, rămî- lui-retrospectivă s-a numit să, deopotrivă, realizatori­ „Siderurgistul" Hunedoara v
cu, Florin Tănase. ne singura şi, în acelaşi „Şarja amintirilor". I-au lor de fotografii artistice. şi „Gu-Hu-Dia" din Gura La Institutul de mine şi n
tc
Muzica datorată lui Flo­ timp, o apreciată’ manifes­ urmat, pe locurile doi şi Numărul mare de creaţii Humorului. Librăria „Ion Creangă" v
ria Moculescu a dobîndit tare destinată creatorilor La actuala ediţie a Fes­ din Petroşani au avut loc V
peste ani acorduri foarte de film din judeţul nostru. tivalului „Omul şi pro­ două interesante şi atrac­ n
e
familiare, iar imaginea — De-a lun’gul anilor, aceas­ „Omul şi producţia“ ducţia", creatorii hunedo- îr
aparţinind regretatului o- ta a polarizat interesul şi reni s-au situat în centrul tive întîlniri ale scriitoru­ ri
perator"Vasile Oglindă şi altor creatori din nume­ atenţiei specialiştilor pre­ lui Radu Ciobanii cu citi­ P
lui Valentin Ducaru — roase judeţe ale ţării. La zenţi în juriu, ca şi a pu­ torii, organizate de Centrul v n
contribuie în mare măsu­ ediţia recent încheiată au trei, filmele „Poenarii" prezentate a făcut necesa­ blicului. Aceasta a condus de librării Deva. Întîlni- d
ră la atractivitatea pelicu­ fosf proiectate 48 filme, (Şcoala populară de artă ră o preselecţie, astfel că la acordarea binemeritată
lei. reprezentînd 16 cinecluburi Timişoara), „Vîrstele tra­ în concurs au intrat doar a Premiului ACIN, o dis­ rlle aU fost prilejuite de ii
Acţiunea vie şi suspan­ cu tradiţie din Braşov, valiului" („Electrbmetal" 105 fotografii. Cele mai tincţie invidiată de orice prezentarea romanului „Ar­ 1;
sul, structura dra-maturgi- laşi, Craiova, Tg. Mureş, Timişoara), „Plinea" (Casa izbutite . s-au dovedit a fi creator de film, precum hipelagul", apărut la Edi­ X
că bine „armată" sînt ca­ Oradea, Gura Humorului. de cultură Sinnicolau Ma­ cele cu tematică industria­ şi a Marelui Premiu al tura „Facla" din Timişoa­ c V
lităţi ale acestei „produc­ Timişoara, Ploieşti, Făgă­ re), „încleştare" („Dacia lă, după cum indică de Festivalului „Omul şi pro­
ţii" de autor care-1 menţin raş, Bucureşti şi Hunedoa­ Feiix“ Oradea), „Paşi" altfel şi genericul lor : ducţia" ce constituie o con­ ra. CU acest prilej, între
pe Francisc Munteanu re­ ra.' îmbucurător este fap­ (U.J.C.M. Prahova). Din­ „Furnalistul" realizată de firmare fericită a talentu­ creator şi cititori s-au
gizor şi scenarist al mul­ tul că cinefotoclubul „Si­ tre filmele de animaţie, Dorel Mergea („.Siderurgis­ lui şi, efortului depus, a purtat frUctuoâse dialoguri
tor filme între cineaştii de derurgistul" s-a situat din cele mai izbutite, tehnic şi tul" Hunedoara), „Peisaj experienţei acumulate de pe tnargineă actului - de
frunte ai ţării noastre. nou pe primul loc în în­ artistic, inedite prin ideea industrial" de Nicu Dan ăccştia de-a lungul anilor.
VERONICA PALADE trecerea de bază din ca­ abordată au fost „Un cal... Gelep (A.A.F. Craiova), B. CĂTĂLIN I creaţie artistică.