Page 11 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 11
>3 • STMBÄTÄ, 3 OCTOMBRIE 1987
EFIGII ALE EPOCII NÍCOLAE CEAUŞESCU
O unitate de prestigiu în reţeaua
Hàpta-
color)
) ¡lieft sanitară a Judeţului
rogrti-
Se vor împlini în cu- poate exprima în 1 1 1 8 - treţin o bogată şi fruc
rînd zece ani do cînd duri diferite. Convingă tuoasă colaborare cu
iocuitorilor municipiului tori rărnîn, în ultimă clinici de specialitate şi
Petroşani li s-a pus la instanţă, indicatorii stă institute medico-farma.
dispoziţie, prin grija rii generale de sănătate ceuticc din toate marile
izicale partidului şi stalului, un aflaţi în ameliorare de centre universitaro ale
>tie modern spital cu 700 de la an la an, în diminua ţării. Nu o dată spe
paturi şi policlinică. rea consistentă a morbi cialişti de primă nună
:olor) : Noul edificiu se înscrie, dităţii cu incapacitate din Bucureşti, Cluj, Ti
l’re- ca şi multe altele, prin temporară de muncă. în mişoara sau Tîrgu Mureş întreprinderea „Marmura“ Simeria. şeful dc echipă tăietori prelucrători Mircca
ilucţie tre marile ctitorii ale scăderea mortalităţii in s-au deplasat în Valea Eliu verifică cele două dis curi de la marina automată de tăiat placaje semifinite.
(lin Epocii Nicolae Ccauşcscu, fantile. Gradul de adre Jiului pentru a-şi aduce
in Valea Jiului. El este sabilitate la medic s-a contribuţia la rezolvarea
parte integrantă a unui îmbunătăţit simţitor, po unor cazuri mai dificile.
impunător program de liclinica municipală a- în Spitalul municipal
dezvoltare şi moderniza cordînd între 200'—220 000 Petroşani lucrează astăzi CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ri
re a vieţii economico- de consultaţii pe an. 170 do medici şi 965 de
sociale în acest pitoresc Dacă în urmă cu un cadre cu pregătire me
colţ de ţară. program deceniu funcţionau în dic. în felul acesta, în Cu finarele şi silozurile pline,
iniţiat de secretarul ge spitalul petroşăncan doar Valea Jiului, unui medic
neral al partidului, pen specialităţile aşa-zis ,,cla îi revin 430 de locui
u Ita- tru creşterea neconteni sice", acum spitalul mu tori, mai puţini decît în
ncfli; cu adăposturile temeinic pregătite!
ei in tă a calităţii vieţii mine nicipal este organizat oricare localitate din
iaiiio- rilor. pentru UI specialităţi, ţară.
ţarâ. Poşte de milioane dintre l° nelipsind neu Nivelul do dotare cu (Urmare din pag. 1) porumb siloz şi 1 000 ter I.L.P.P. Deva care ne-a
onfe- e
tarti- de lei a alocat statul rochirurgia şi chirurgia aparatură tclmico-medi- ne de sfeclă furajeră. ajutat cu meseriaşi hăr
nostru la vremea- res urologică, cardiologia, re eală nu este nici el cu nuri şi paie, de asemenea Aşadar, ne vom realiza nici şi pricepuţi. Practic,
iilor ; pectivă pentru înălţarea cuperarea medicală, tc- nimic mai prejos de în celulele destinate silozu necesarul de grosiere şi la această oră sc mai e-
; 9,05 lui, o dată cu ordinea care suculente, cu restanţă ră-
¡ Bu- noului edificiu spitali rapia-intensivă. Sînt tot cadrarea cu personal de fectuează ultimele -retuşuri
Din cesc şi pentru dotarea atîtea posibilităţi în plus specialitate. Peste 14 mi domneşte peste tot în baza mînînd la fînuri. Dar şi anumite probe meca
10,25 lui cu cele necesare u- oferite populaţiei Văii lioane lei au fost inves furajeră. Mai exact, cc vom încerca să economi nice. Personalul munci
adio;
ítiri ; nei activităţi de sănă Jiului să-şi poată trata tiţi în acest scop. cantităţi sînt .strînse la sim cît mai bine fînu tor îl avem asigurat în
odă tate corespunzătoare cît mai aproape de do Bilanţul activităţii de această dată faţă dc ne ri lc prin introducerea în totalitate şi folosesc pri
ile ştiinţei moderne, cerin miciliu- eeie mai diverse sănătate în Valea Jiului cesar 7 hrana animalelor a altor lejul pentru a evidenţia
Bu- ţelor politicii sanitare şi afecţiuni. Apropierea ac. este tot mai bun. La a- — Prin balanţă avem categorii de furaje. pentru vrednicie şi răs
i’u-
e demografice a partidu tului medical de bene ceasta contribuie din stabilit un necesar de — In ce priveşte pregă pundere în muncă pe
j lui. ficiarul său — omul — plin şi modernul spital 900 tone fibroase, 1000 tirea adăposturilor pen mecanicii Dorin Iîără-
utio- Saltul în calitate pe este în Valea Jiului o cu policlinică din Pe tone' do grosiere şi 5 000 tru iarnă, am remarcat gu.ş, Ion Giorgiu, mecani
mie-
care l-a făcut asistenţa realitate palpabilă dato troşani — ctitorie a Epo tone dc suculente, Pînă că lucrurile stau destul de zatorii Octavian Crişan şi
medicală în Valea Jiu rită dotării reţelei sani cii Nicolac Ccauşcscu —, acum avem puse la adă- bine... Petru Buicar, precum şi
X lui prin dotarea sa cu tare cu noul spital cu pus în funcţie în urmă post 680 tone fibroase, — în marc, putem spu pe îngrijitorii de ani
17.00 această nouă- şi puter policlinică. Tot în aceeaşi cu aproape 10 ani. dintre care 500 tone sînt ne că ele sînt încheiate. male Ghcorghe Vişovan,
17,05 nică hâzii materială se idee. medicii de aici în ION CIOCLEI trifolicne de cea mai Toate adăposturile au Ghizclea VI ad şi Ghcorghe
l«> bună calitate, 600 tone de fost dezinfectate şi vă Tămaş.
W.to paie şi 3 000 tonc de su- ruite, au fost executate Sc ponte afirma, deci,
»liti- sc reparaţiile şi reviziile la
La grosiere
culente.
ais; mai adaugă aproximativ instalaţiile de evacuare a că la cu complexul al pentru
vaci
lapte
A.E.I.
, in 400 tone dc coceni de po dejecţiilor, alimentare cu Grind, s-a acţionat cu
ii La
dio- rumb, pe care le şi trans apă, iluminat şi de pre hărnicie .şi răspundere
20.00 portăm în aceste zile, iar parat furaje, un sprijin sporită pentru ca stabu-
22,10 suculentele le vom com consistent primind la a- laţia 1987—1988 să fio
plota cu 1000 tone de ccste lucrări din partea cît mai temeinic pregătită.
in schimburi prelungite
(Urmore din pag. 1) fac să sporească rodnicia pe o tarla eliberată de
U cu-
ag» u ogoarelor, chiar dacă în cartofi unde trebuie să
tad u Brănişca, Hărău şi Şoimuş, această toamnă, din cau se însămînţezc grîu. Me
il A • alături, fireşte, dc cei de za secetei, pămîntul se canizatorii Ghcorghe Bur-
A):
Mo la A.E.I. Chimindia. Fio lucrează mult mai greu leanu, Gavrilă Mititeanu,
cara că este vorba de Ghcor decît în alţi ani. Merită Ion Asimionesei, Ion No-
r a) ; ghe Doru, Mihăilă Boancă, laude şi Gelu Bob, Tibor di.ş. Andrei Ioo şi alţii nu
rU-
Ghcorghe Beteag, Augus Panci, Ghcorghe Şofro- au ieşit din brazdă dccîl
llG. tul Ţie, Mircea Voicu sau nie, Octavian Sav, toţi după ora 23,30, pentru ca
?an- Dăulică Budulca, de Pe cei 11 mecanizatori din ieri, dc dimineaţă, să reia
NI : tre Gavrilă, Horia Cutca- formaţia ce deserveşte
>ară fiecare lucrul la arat,
nu, Sorin Şomfelean, Ga complexul, care au fost
IN : discut şi semănat, iar
vrilă Caşvan, Nicolae prezenţi noaptea la ară
iilor Hognian sau Iosif Vinczi, turi într-Q altă tarla, după apoi, scara, din nou, să
LO- Cooperativa me>ieşugare ască „Moţul“ din Brad, secţia încălţăminle lux. In atelierul se cuvine să remarcăm ce, peste zi ei au parti so constituie în formaţia
ípo- finisaj, echipa condusă de Cornelia Şipoş prelucrează’ circa 15 modele de încălţă hărnicia acestor oameni cipat, de asemenea, la de schimb prelungit la
Mi- minte pentru femei, bărbaţi şi copii. care, prin munca lor, lucrări de arat, discuit arături. Asemănător pro
)ra- sau semănat. Alături de cedează şi Aurel Cătăli
uii- mecanizatori i-am întîl- na, Ghcorghe Rusu, Tibi
tdio nit pc conducătorii de Bistrian, Petre Matei şi
II formaţii Ioan Achim, Va- ceilalţi tractorişti din
mui Ritmicitatea şi calitatea — sarcini majore sile Giuhat, Viorcl Jurca formaţi? ce deserveşte
iilo şi Vasile Adarn, precum C.A.P. Veţel .şi Leşnic,
o- ale întregului colectiv şi cadre din conducerea Prin eforturi susţinute
cu- si hărnicie în muncă, me
S.M.A. Dgva caro au or
•cle ganizat şi coordonat ac canizatorii de la S.M.A
a); (Urmate din pag. 1) paraţiile planificate la o flantc, a pompelor nr. 1 ficarea minereurilor la tivitatea mecanizatorilor. Deva, ca şi cei din cele
:ele serie de utilaje importante şi 2 de la iazul nr. 2, a niveluri cît mai înalto dc Vasile Călmăţui, şeful lalte unităţi S.M.A. ale
or" din fluxul preparării : pompelor de vid (prin calitate. Aceste preocu judeţului nostru, apropie
Activitatea preparato pompele de steril, celulele secţiei cc deserveşte C.A.P.
ín- confecţionarea a două pări se materializează, de Deva, a fost şi el pre cu fiecare' zi şi noapte
r5 ; rilor este susţinută cu de flotarc, filtrele, morile panouri electrice), am îm la începutul anului, în zent cu 11 mecanizatori de ncodihnă, data înche
rea aceeaşi exigenţă şi dărui autogene şi cu bile, ali bunătăţit instalaţiile e- realizarea peste prevede la terminarea arăturilor ierii însămînţărilor.
de re de lucrătorii din cadrul mentatoarele etc. Le vom lectrice la filtre — cu rile planului a 316 tone
la- atelierului mecanic. „Oa face, ca întotdeauna, de pornire şi oprire auto plumb, 123 tone zinc şi
I): menii noştri, releva mais bună calitate". mată locală —, avem în 3 267 tone sulf în con
rc- trul mecanic Ştefan Mi centrate, cifre superioare
E- hăilă, sc străduiesc să depăşirilor pe întregul an
T- întreţină în cele mai bune 1986. Şi aş mai adăuga
condiţii instalaţiile şi u-
numele unora dintre au
tilajele, să intervină o- torii principali ai acestor
; perativ pentru remedie succese ; Ioan Danciu,
a rea unor defecţiuni, să Radu Cîră, Ioan Vasiu,
I efectueze la niveluri ca Aceloraşi interese ma lucru alte asemenea per Marian Lefter, Zaharia
litative cît mai ridicate jore ále producţiei le sînt fecţionări, toate cu evi
reviziile şi reparaţiile subordonate şi preocupă Arieşan, Nicolae Susan,
ra planificate lunar, îneît să dente avantaje pentru Petricu Gavrilă, Dănuţ
ce diminuăm durata de sta rile electricienilor. în ul producţie". Am reţinut şi Miclea, Francisc Lovasz,
;a. tima vreme, ci au efec din colectivul electricieni Horia Bo.şorogan, Roman
e- ţionare în reparaţii şi lor numele citorva dintre Luca, Angliei Fornădean,
íb să prelungim timpii de tuat o serie de moderni
in funcţionare a capacităţilor zări în instalaţii, prin cei mai buni meseriaşi: Constantin Breha, Ionel
le care so diminuează opri Ioan lordache, Tiberiu Ghirlanda, Nicolae Cîm-
so de producţie, cu efecte Papp, Mihai Ciobăniţă; pcan, Ioan Petric, Ioan
e, pozitive asupra cantităţii rile accidentale, se con
14 feră siguranţă si securita Costel Voica. Zaharia, mulţi alţii. IIo-
n, şi calităţii concentratelor. — De altfel, concluzio tărîrea unanimă este dc a
Azi (29 septembrie 1987 te sporite în funcţiona na Marioara Bîrsăian, amplifica realizările de
— n.n.), formaţiile coor rea acestora, se ' reduc preocupările colectivului pînă acum, dc a întîm-
donate de Petru Ghcrman, costurile de producţie. nostru sînt multiple şi pina Conferinţa Naţională
lt Viorel Apahidan, Ionel Despre ele ne-a vorbit diverse, toate vizînd per a partidului şi a 40-a
la Zoica, Nicolae Purtător, şeful do echipă Ioan Ian-
s- cu. „între altele, am fecţionarea continuă a aniversare a proclamării 1
3- ceilalţi meseriaşi din ca activităţii, îndeplinirea Republicii cu noi şi im In secţia înnobilare a Inire prinderii Vidra • din Orâştie,
drul atelierului mecanic realizat pornirea auto ritmică şi integrală a portante succese în pro controlorul de calitate Vio rica Borza verifică finisarea
efectuează reviziile şi re- mată a celor şase su- sarcinilor, de plan, valori- ducţie. pieilor velur de către lucră toarea Simona Adăinescu.
