Page 14 - Drumul_socialismului_1987_10

~-q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
*>

Creşterea calităţii şi eficienţei întregii activităţi
» CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
„Viaţa însăşi impune — la dezvoltarea generală a şi „Metalul", secţia „Vi­ menilor •muncii în spiritul
sublinia tovarăşul Nicolae patriei, să acţioneze în­ dra", I.G.C.L., din dome­ principiilor şi normelor
Ceauşescu, la ceţ de-al totdeauna ca adevărat re­ niile sănătăţii, comerţului, muncii şi vieţii comuniş­ Mobilizare amplă ia strîngerea
dum
XlII-lea Congres al parti­ voluţionar în toate împre­ învăţămîntului etc. tilor, al eticii şi echităţii 1 O rtr
dului — dezvoltarea şi jurările. Aceste cerinţe se Experienţa dobîndită de socialiste, formarea unei
îmbunătăţirea continuă a reflectă inclusiv în struc­ organele şi organizaţiile de înalte responsabilităţi faţă recoltei şi insăminţarea griului! 11.30 Telex
concepţiei noastre revolu­ tura noilor cursuri, care partid din activitatea do sarcinile încredinţate 11,3r, Lumea
ţionare despre lume şi cuprinde 25 cursuri pentru trecută ne dă garanţia şi bunul mers al treburi­ Telei
viaţă, a activităţii ideo­ cadre de conducere cu obţinerii şi în acest an lor impun, do asemenea, (Urmore din pag. 1) rumbul se recolta în toate ghiozdp
logice. Ceea ce am rea­ 392 cursanţi, 640 cursuri a unor rezultate bune In ridicarea pe o treaptă brigăzile unităţii. împreu­ au vîr!
lizat pînă acum şi ceea de învăţămînt politico- desfăşurarea învăţămîn tu- superioară a învăţămîn­ găsit în zona ..numită -Du­ nă cu cooperatorii şi bri­ Kpisodt
ce cunoaştem astăzi con­ ideologic de partid cu lui politico-ideologic. în tului politico-ideologic. pă gară". Coordonaţi de gadierii Gaşpar Ştcfoni,
stituie baza pentru o 20 488 cursanţi, 1045 aceeaşi măsură, însă, sîn- Acest lucru şi prin ur­ Victoria Pop, preşedintele Ioan Bălu şi economista 12.10 Din n
nouă cunoaştere şi o nouă cursuri organizate de sin­ tem conştienţi că trebuie mărirea permanentă a ¡no­ unităţii, numeroşi coope­ fermei vegetale, Ileana cuiul r
dezvoltare a teoriei, a dicate, U.T.C. şi O.D.U.S., să acţionăm mai ferm, dului de pregătire”a pro­ ratori recoltau porumbul, Neiconi. în lanul de po­ lor). I
concepţiei despre lu mo unde sînt cuprinşi 34 341 cu mai mare răspundere pagandiştilor, realizarea tăiau şi transportau coce­ rumb se afla şi Moise Iară
şi viaţă". cursanţi, iar la Universi­ pentru perfecţionarea mun­ unor dialoguri vii, antre­ nii cu remorcile şi cu a- Micloşoni, primarul comu­ 13.00 Album
Avînd permanent în a- tatea politică şi de con­ cii în acest domeniu, pen­ nante, care să clarifice telajele proprii. Notăm nei Toteşti, care sprijină (parţia
tenţie aceste orientări de ducere 265 cursanţi înca­ tru creşterea eficienţei întreaga problematică su­ numele cooperatorilor ve­ efectiv conducerea unită­
o deosebită valoare teore­ draţi în 8 grupe. După şi rolului învăţămîntului pusă dezbaterilor, dar şi niţi cu atelajele: Lnzăr ţii în organizarea muncii, 11,50 Inscmi
tică şi practică, precum şi cum reiese, învăţămîntul politic în realizarea impor­ prin abordarea directă şi Cerbeleu, Simion Vi.şa, Ti- în mobilizarea oamenilor timp i
măsurile stabilite do Co­ politico-ideologic din mu­ tantelor sarcini ce revin concretă a problemelor ac­ beriu Musolini şi' alţii. în- la lucru. De fapt şi cei­ Porturi
mitetul Politic Executiv nicipiul Hunedoara a fost oamenilor muncii hune- tivităţii cursanţilor din tr-o altă tarla, cocenii se lalţi membri ai biroului Olteni).
al C.C. al P.C.R. din oc­ organizat în aşa fel îneît doreni. în acest sens, o fiecare unitate. recoltau şi tocau cu com­ executiv al consiliului 19.00 Tclejui
tombrie 1985, organele şi să cuprindă practic pe atenţie deosebită vom a- Inţclegînd că învăţă- bina de •mecanizatorul So­ popular comunal se aflau
organizaţiile de partid, de mîntul politic constituie rin Rotar. în cî-mp. Primarul a ţinut 19.20 lor). Ţara i
masă şi obşteşti din mu­ principala formă do pre­ Tot acolo, pe suprafeţe­ să evidenţieze şi sprijinul Docu m
nicipiul Hunedoara au în noul an de pregătire politico-ideologică gătire Ideologică, va tre­ le eliberate, pregăteau consistent acordat la mun­ in ju<l
acordat o atenţie deose­ bui să no intensificăm patul germinativ mecani­ cile agricole de elevii Şco­
bită pregătirii deschiderii eforturile pentru ca toate zatorii Grigore Hoza şi lii generale din comună 19.10 Cin tar.
(color)
noului an de învăţămînt toţi oamenii muncii din corda educării oamenilor temele să se dezbată In un Ion Vasileniue, iar Ghcor- şi ai Căminului 12 din Omagii
politico-ideologic 1987 — întreprinderi, instituţii, u- muncii, în mod special a nivel corespunzător, să ghe Vasileniue era la fer­ Păclişa. ducăto
¡938. în întreaga activi­ nităţi agricole, sate, car­ tineretului, în spiritul pa­ fie antrenat un număr tilizatul terenului. Ei erau Forţe numeroase erau
tate desfăşurată în acest tiere, intr-un sistem per­ triotismului socialist şi al mai mare de cursanţi, să coordonaţi de Ion Minea, concentrate la pregătirea 20.20 Film i
scop, s-a avut în vedere manent de pregătire po­ solidarităţii internaţionale, imprimăm idcca necesi­ şeful secţiei de mecaniza­ terenului şi semănatul lor) :
că învăţământul constituie litică şi ideologică. pentru dezvoltarea înal­ tăţii caietului, a planşe­ re din Ruşi. La semănatul griului, lucrări avansate 21.30 Teleju
parte integrantă a formă­ Avînd în vedere rolul tului sentiment de dra­ lor şi schemelor, diapo­ griului se afla mecaniza­ la această oră. Cu plugu­
rii şi dezvoltării conştiin­ esenţial al propagandiştilor goste faţă de patrie, zitivelor şi chiar a filme­ torul Mkni Kipren, îm­ rile şi discurile în braz­ 22.00 închid
ţei socialiste, reprezintă în asigurarea conţinutului partid şi popor, a respec­ lor legate de tema res­ preună cu Petiţia lonescu, dă munceau mecanizatorii muiui.
cadrul propice de înarmare şi eficienţei activităţii des­ tului şi preţuirii faţă de pectivă. inginerul şef al unităţii, Vaier Liltoni, Teodor Ni-
a comuniştilor, a tuturor făşurate în cercuri şi lupta eroică condusă ele Concrctizînd în fapte care preciza că există front codkn, Viorel Gotcă, Doi­ I.
oamenilor muncii cU obiec­ cursuri, o atenţie deose­ partidul nostru pentru li­ cele ce şi-au propus, or­ de lucru şi condiţii pen­ nei Olaru şi Miron Vlăi- 5 OCT
tivele politicii interne şi bită am acordat îmbunătă­ bertatea naţională şi so­ ganele şi organizaţiile de tru a încheia lucrarea în coni, coordonaţi îndea­
externe a partidului, cu ţirii sistemului de selecţio­ cială. Va trebui să :on* partid, do sindicat, U.T.C. perioada prevăzută. ' proape de inginera Vero- 20.00 Teleju
teoria materialist-dialec- nare şi de pregătire a a- tribuim în mai marc mă­ şi O.D.U.S. vor dobîndi . Din cele 91 de ha ocu­ nica Scruna, şefa fermei 20,20 «n
tică despre lume şi viaţă, cestora, organele şi orga­ sură la cultivarea în rin­ noi succese în formarea pate eu porumb la C.A.P. vegetale. ştun|ii
de abordare a direcţiilor nizaţiile de partid încre- dul oamenilor a atitudinii omului nou, constructor Bretea Strei, pînă acum Mecanizatorii Lasou Ba» 20,10 Tezaui
şi sarcinilor, concrete de dinţînd această misiune înaintate, revoluţionare al societăţii socialisto recolta a fost strînsă de iica şi Cornel Olaru, su­ (color)
realizare a planului şi de mare răspundere per­ faţă xlc muncă, a spiri­ multilateral dezvoltate, Pe 72 de ha. Vineri, ştiu- pravegheaţi de Viorel
programelor de dezvoi- soanelor care întrunesc tului combativ, critic şi vor înregistra noi succese Ilian, inginerul şef al u- 21.00 Roman
leţn se recoltau cu com­
tarb în fiecare unitate şi calităţile moral-politic şi autocritic faţă de neajun­ în îndeplinirea sarcinilor bina în tarlaua „Balastie­ nităţîî, semănau griul în lor) :
e
instituţie din municipiul celelalt însuşiri necesare surile din activitatea şi de plan, pe caro să le ră", de mecanizatorul Ion tarlaua „Copaci". „Sarea
c
nostru. unui educator militant pregătirea profesională, dedice Conferinţei Naţio­ Grişan. Pe suprafeţele de O amplă mobilizare de — ep
De asemenea, nu uităm comunist. Tocmai de a- faţă de neîndeplinirea sar­ nale a partidului şi celei unde porumbul s-a recol­ forţe mecanice am găsit 21,30 Te)6ju
aniversări
a
40-a
dc-a
nici- o. clipă că, aşa cum ceea, un accent deosebit cinilor do plan, pentru proclamării Republicii. tai manual au intrat coo­ şi pe terenurile A.E.I. Peş-
s-a subliniat la cel de-al s-a pus pe instruirea pro­ dezvoltarea conştiinţei so­ peratorii la tăiatul şi teana. Aici se recolta po­ 22.00 închid
[Il-lca Congres al edu­ pagandiştilor, rare s-a cialiste, a spiritului gos­ SPERANŢA BÂRNA, transportul cocenilor. Erau rumbul pentru siloz (me­ mulul.
caţiei politice şi culturii făcut separat, pe cele tre ! podăresc şi economisirea secretar în eîmp peste 20 de ate­ canizatorii Teofil Paveloni
socialisto, activitatea po- mari unităţi: combinatul resurselor de materii pri­ al Comitetului municipal laje. Maria Tănăsoni, pre­ şi Daniel Macra), lucrare
litico-ideologică desfăşu­ siderurgic, I.A.C.R.S. şi me, materiale, combusti­ de partid Hunedoara şedintele cooperativei, pre­ care este finalizată pe. 100
rată de organele şi orga­ întreprinderea minieră. De bil şi energie. Acest lu­ ciza că au fost strîn.şi şi de ha din cele 225 ha.ocu­
nizaţiile de partid are asemenea, la nivel de oraş cru, în mod deosebit la depozitaţi cocenii de pe pate. O formaţie de 10
ca scop formarea unui au fost pregătiţi propa­ combinatul siderurgic, în­ 25 de hectare. tractoare, echipate eu plu­
DIÎVA : ă
om cu înalte calităţi mo- gandiştii de la celelalte treprinderea m i n i e r ă, Acţiuni de curăţenie Cu aceeaşi răspundere guri .şi discuri, arau şi pre­ peştilor (Pi
ral-poliUce, încrezător în unităţi şi instituţii: fabrica I.A.C.R.S., fabrica de în­ şi preocupare pentru cali­ găteau patul germinativ romanţei •
forţele poporului, ale so­ de încălţăminte, între­ călţăminte, întreprinde­ in cartiere tate se muncea şi la pre­ (Arta); ]
cietăţii, hotărît să-şi a- prinderea do tricotaje, rea de tricotaje. gătirea recoltei viitoare. pe terenul destinat însă- Duelul (?
Călătorul <
mînţării
triticalelor
pen­
ducă întreaga contribuţie cooperativele „Drum nou" Educarea tuturor oa­ După cum aflăm de la dern — 11
ing. Dumitru Ghibu, şef Astfel, în tarlaua ..Spini" tru masă verde. Notăm bobocilor
numele
mecanizatorilor:
al compartimentului sis­ 'se aflau eu plugurile în Gheorghe Socaci, Aurel PETROŞAi
brazdă
mecanizatorii
Ho­
tematizare
arhitectură
—
I.aramic (
N u cu multa vreme în gospodăriei), mii şl mii de se trage. Şi acest lapt, şi controlul disciplinei în ri a Tşfănescu, Trai an Bo- Stanimircscu, Ion Rusuroi, I3abn şi
spete pe. care iarna, cînd
urmă am trecut pra­
nu
l-a
sîntem
convinşi,
(7 No' 'n
glca şi Dorcl Cristian, iar
cadrul
Stoica Vîrvoni I şi Stoica
construcţii, din
unei
gospodării
gul
.Jandan...ul
ţară.
Mal
prin
le
vinde
nu
nimeni
bine rostuite, din Rlşcullfa, temelie se apucă de ţesut, mirat pe cei din sat, cum Consiliului popular al o- in locul numit „Minus" Virvoni II, Liviu Lăzăroni, ea (l ti
pe
mal
miră
(Cultural)
sat al comunei Baia de ales in zona Braşovului şl astăzi. Deoarece Matei raşului Pctrila, zilele pregăteau patul germina­ precum şi al lui Voicu Io- Răzbunare
Crlş. Era a familiei Troian Făgăraşului, de unde are Cean nu este singurul acestea au fost organi­ tiv Ioan Servenschi şi A- sivoni care muncea pe se­ (I, u e e a f
Ccan, oameni vrednici şi ,,comenzi ferme în flecare copil de moţi, de ţărani zate ample acţiuni de drian Bradca. în brigada mănătoare. „Sînt oameni NEA: Des
rară — si
gospodari cum slnt mulţi an". din această ţară - sînt, gospodărire şi curăţenie Plopi, Viorel Moroşan în­ harnici —■' preciza ingine­ ■ierul); PE
pe aceste meleaguri. A- La virsta lui şi la mul­ desigur, mii şl mii de pe străzile Tuclor Viadi- sămânţa griul. Marcel Pe- rii] Marcel Stoiconi, şeful verde
dăstind preţ de un ceas, ţimea de drumuri făcute exemple ! - care in anii mirescu. Republicii, Car­ truţa, inginerul şef al coo­ fermei vegetale — şi pre­ A N I N O
poate chiar mai mult, în prin ţară, moş Cean poate socialismului, grafie poli­ tierul 8 Martie. Au fost perativei, caro coordona ocupaţi în mod deosebit gostea şi i
eitoresc);
mijlocul acestei familii, am să-fi povestească o mul­ ticii promovate de partidul mobilizaţi prin asociaţiile toate aeest lucrări, atent pentru calitatea lucrărilor arme — s
e
avut satisfacţia să cunoaş­ ţime de intimplărl intere­ şl. statul nostru, au putut de locatari nr. 4 A, 4 B fiind la calitatea palului pe caro le fac. Muncim (Retezat);
tem la el acasă, să stăm sante. Dar, spre deose­ să-şi urmeze vocaţia, să şi 7 A, numeroşi cetă­ germinativ şi a însămin- ia arat şi pregătit pînă spre victc
de vorbă mai pe îndelete bire de alţii, după ce bea ajungă prin învăţătură şi ţeni. O contribuţie nemij­ ţării, sublinia că toată să- noaptea tîrziu, pentru a l-II (Ste.n
cu nişte gospodari pe o ţuică, îl vine poftă de muncă, la statutul de spe­ locită au avut-o elevii mînţa de grîu va li pusă asigura front de lucru . se­ RABARZA
cinste, reprezentanţii a lucru, nu de poveşti... cialişti in diverse dome­ de la şcolile generale nr. în sol în col mai scurt mănătorii. Aşa că vom în­ Aurica
trei generaţii ale aceleaşi Al doilea Cean - tot nii, intelectuali, oameni 5 şi 6 şi liceul indus­ timp. cheia cu însămînţările în RAŞTIE :
familii, oameni legaţi cu de ştiinţă, cultură şi artă trial din oraş. I.a C.A.P. Toteşti po­ oîtcva zile . reşti (Pal
totul de locul de baştină. etc. Iar faptul că în ca­ Bucureştii
Oameni pentru care mun­ drul aceleiaşi familii tră­ HAŢEG :
ca pămintului, nu chiar Generaţii iesc şi muncesc, cu mult sus. „MI
atlt de darnic prin aceste folos, reprezentantul tipic (Dacia);
locuri, a constituit şl con­ al vechii generaţii de moţi, toma lui
tinuă să rămină izvorul de al acelei generaţii, despre CAlan :
bază al bunăstării, însuşi Troian îl cheamă — a care amintesc versurile ,,A lui Surco
sensul vieţii lor. continuat munca intru spo­ plecat moţul prin ţară/ Cu cultură);
lată-l, aşadar, pe primul rirea bunăstării familiei. donlţl şl cu ciubară" şi nia albasi
bărbat (In ordinea vîrstei) Dar la alt nivel şi de pe nepotul său, Inginer zoo­ ILIA : Di
din familia amintită, Troian alte poziţii, ca membru In tehnist, Ilustrează elocvent voluţia (1
Cean, cel care a pus te­ cooperativa agricolă de dinamismul evoluţiei so­ LARI: Ta
meliile actualei gospodă­ producţie din Rişca. îm­ cietăţii noastre, al prefa­ mor ecurl
rii. Deşi a trecut de 83 preună cu soţia sa, Caro- cerilor pe toate planurile,
de ani, nu stă o zi fără lina, a consolidat nu In cele patru decenii de
să facă ceva. De fapt, doar gospodăria persona­ la proclamarea Republicii.
zicea, munca îl ţine în lă, ci şl prestigiul familiei Despre Matei Cean, In­
formă. Ce munceşte ? De in rindul colectivităţii, a- ginerul zootehnist al C.A.P.
toate. La sapă, la lin, in dunind an de an, pînă la Rişca şl secretarul orga­ Pentru
clmp la recoltat ori cu cei 60 ciţl numără acum, nizaţiei de partid, se spu­ 11 frumos
vitele in gospodărie. Şl zile şl nopţi de muncă, ne că a moştenit pe cel noaptea
mai are o „profesie" pe lapte de hărnicie şi dem­ din neamul său in ce pri­ Cerul va
senin.
V
care o exercită cu mult nitate, care l-au aşezat veşte dlrzenia în tot ce moderat i
lolos şi acum. Face ,,spe definitiv in rindul cetă­ face, agerimea minţii, tic. Temi
te" pentru războaiele de ţenilor de frunte din co­ hărnicia şi răspunderea in mc vor
tre 3 şi 7
ţesut. Este unul dintre mună. muncă şi faţă de obştea borîte, i;
puţinii meşteri din zona Fiul său, Matei Cean, căreia ii aparţine. Dar, ţele Bilioi
care mai ştiu să Iacă aşa reprezentantul celei de a mai ales, a moştenit acea unde loc;
ce brumă
ceva. Alege lemnul, îl treia generaţii este ingi­ profundă şi nestrămutată maxime
desoică şl retează la di­ ner, şeful fermei zooteh­ dragoste faţă de locurile între 15 ţ
mensiunile prevăzute, apoi nice a C.A.P. Rişca. Deci natale. Sînt trăsături esen­ lat se va
II şleluieşte cu migală specialist, om cu studii ţiale, perpetuate peste La mui
pină-i bun de lucru. Aşa superioare. După încheie­ generaţii, în rindul multor fl frumo
a făcut, de-o viaţă (dar rea „şcolilor" s-a întors familii de moţi din Ţara mai mul
moderat,
numai in răgazul lăsat de acasă să contribuie la Zarandului... Mineri din brigada lui Ştefan Alba, din sectorul IV al i.M. Petrila, controlează, de 00—70
muncile cîmpului şl ale propăşirea obştii din care MIRCEA LEPĂDATU în abataj, calitatea cărbune lui ce urmează a fi trimis „la ziuă“. Local ce
Foto OV1D11J PARAIANU