Page 15 - Drumul_socialismului_1987_10

94 • DUMINICĂ; 4 OCTOMBRIE 1987 Pag. 3

De pretutindeni 150000 vizitatori veniţi anual •' Colectivul intreprin- I
JNE derii miniere Lonea a fi
LICHID IDEAL tul in atmosferă s-au ri­ la întîlnirea cu istoria obţinut în mod constant «
în lunile trecute din acest 5
PENTRU MEDICAMENTE dicat cantităţi enorme de an depăşiri de plan la fi
O tehnologie de purifi­ praf care au creat un pa­ Castelul Corvineştilor este veacului al XlV-lea, stilul mitetul judeţean Harghita producţia de cărbune. în- fi
care printr-un sistem de ravan in faţa razelor so­ unul dintre muzeele jude­ gotic tirziu, dominant, spe- de cultură şi educaţie so­ sumate, pe cele trei ?
lare, planeta răminind
membrane, elaborată de ţului extrem de căutate de cilic construcţiei din timpul cialistă ş.a. trimestre, plusurile se fi
oamenii de ştiinţă din timp de săptămîni sau vizitatori. Aici li se înfă­ lui lancu de Hunedoara, Instituţie cu largi va­
lor. poate luni in întuneric. ridică la 12 390 tone |
R.S.S. Ucraineană, permi­ ţişează, li se derulează în apoi stilul renascentist de lenţe educaţionale, Caste­
vi\ ife In legătură cu dinozau­ iaţa ochilor o minunată ia slirşitul secolului al lul Corvineştilor devine pe cărbune, realizat mai i
roii nu te transformarea apei din ales pe seama creşterii 1
•olor). reţeaua urbană intr-un li­ rii din Alaska — informea­ lecţie de istorie, de ceea XV-lea — castelul reprezen- zi ce trece martorul unor productivităţii muncii în fi
chid ideal necesar în in­ ză agenţia China Nouă — ce înseamnă continuitatea tînd de fapt prima con­ diverse manifestări care abataje • Peste 2 500 fi
dustria de medicamente. cercetătorii sini de părere multimilenară a poporului strucţie renascentistă din atrag un mare număr de mp placaj din marmură *
chite­ Apa astfel tratată nu con­ că aceştia erau adaptaţi român pe aceste tocuri. ţara noastră —, stilul baroc localnici şi străini. In am­ a livrat în avans parte- fi
sc (eo- ţine nici o moleculă de la perioade lungi de întu­ Stau mărturie in acest şi cel neogotic. bianţa sa cu totul deose­ nerilor de peste hotare 4
popu- impurităţi, relatează agen­ neric şi temperatură scă­ sens cele două expoziţii Muzeul desfăşoară o bită au loc concerte in întreprinderea „Marmu- ?
ţia TASS. zută şi ar ii putut să se cu caracter arheologic : cadrul ,¡Toamnei muzicale ra" Simeria. După cum fi
In instalaţia construită hrănească cu vegetaţie ac­ ,,Permanenţă şi continuitate hunedorene". Aici au con­
ni cal vatică şi puţinele plante certat celebrul cor de ca­ . ne spunea loan Băţălan, fi
j şerui Dirouiui aesracere- »
r) de specialiştii din Ucraina multimilenară românească CASTELUL fi şeful biroului desfacere-
apa trace prin mai multe terestre ce creşteau în pe meleaguri hunedorene" meră Madrigal" al Con­ fi export, acesta este bi- >
unui membrane numite selecti­ zonă. şi ,,Ultimele rezultate ale CORVINEŞTILOR servatorului „Ciprian Po-
(color). ve, debarasindu-se succe­ j cercetărilor arheologice de rumbescu" din Bucureşti, ! lanţul cu care harnicul fi
\ colectiv simerian a în-
reno: siv de impurităţi, de săruri DETECTOR | la Hunedoara", cuprinzînd orchestre şi grupuri instru­ fi cheiat primele trei tri-
.............................i: \ ^
şi microorganisme. Este in AL SUBSTANŢELOR dovezi incepind din paleo­ susţinută activitate vizind mentale din întreaga ţară. mestre ale anului în fi
curs. de realizare şi o in­ CANCERIGENE litic şi continuînd cu neo­ educaţia patriotică a ce­ Şi tot aici îşi are sediul curs, punînd temelie trai- fi
stalaţie pentru desaliniza­ liticul, epoca metalelor, lor care îi trec pragul, cercul interdisciplinar de
r\ (co- rea apei de mare, pentru Specialiştii Laboratorului perioada dacică, simbioza precum şi a tuturor lo­ speoarheoiogie afiliat la nică viitoarelor succese ¡?
obţinerea de substanţe cu maghiar de cercetări ştiin- dintre civilizaţia autohto­ cuitorilor municipiului de Federaţia Română de Tu­ cu care oamenii muncii s
roali /at înalt grad de puritate des­ ţilice in domeniul biofizi­ rism, cuprinzînd ca mem­ de aici doresc să întim- fi
ovasna nă dacică şi cea roma­ pe Cerna. In acest sens pine Conferinţa Naţio- »
tinate industriilor alimen­ cii au pus la punct un nou nă, perioada postaurelia- se organizează simpozioa­ bri oameni ai muncii fi nală a partidului şi ani- J
tară, chimică şi farmaceu­ şi original detector al sub­ nă, a etnogenezei poporu­ ne, sesiuni de comunicări din C. S. H., I. M. H„
tică. stanţelor cancerigene con­ lui român. Se prezintă ştiinţifice, dezbateri, co­ I.A.C.R.S.H. ş.a. } versarea a patru dece- fi
, eon- ţinute în produsele alimen­ apoi evoluţia propriu-zisă locvii abordind momente Funcţia sa de bază ră- fi nii de la proclamarea fi.
ibit ATENTIE tare, medicamente, in pro­ a monumentului hunedo- importante ale istoriei po­ mine însă aducerea în fi Republicii • în perioada *
LA CONSUMUL DE SARE dusele industriei de cos­ rean, cu etapele sate de porului român. Muzeogra­ prim-pian a trecutului is­ t care a trecut de la în- fi
(co- ’ trarea in producţie — la fi
antul“ Medicii japonezi au a- metice. Aparatul, care construcţie începută in fii săi iau parte la mani­ toric. Noile dovezi ale
permanenţei
funcţionează în regim au­
noastre
vor
vertizat împotriva urmări­ tomat, analizează cu aju­ secolul al XlV-lea şi pînă festări cu caracter repu­ ii scoase la iveală de cam­ ------------------------------ţ
lor asupra structurii oase­ în secolul al XlX-lea. Cas­ blican unde îşi iac cunos­
Firogra- lor la tinerii care consu­ torul unui calculator com­ telul Corvineştilor are o cute roadele cercetării. pania arheologică aliată
mă hrană cu un conţinut ponentele chimice ale importanţă deosebită pen­ Poate li menţionată în a- în plină desfăşurare, cu j E C R A N »
sprijinul elevilor do ta li­
mare de sare de bucătă­ substanţelor şi înregistrea­ tru evoluţia artelor medie­ cest sens participarea ar- - ceul industrial nr. 1 din
rie. O echipă de medici ză Informaţiile astfel ob­ vale hunedorene deoarece heologului Tiberiu Mariş localitate. Un minunat fi fi
niponi a descoperit câ ex­ ţinute intr-un - cod cilrje.. reprezintă o sinteză a la al X-lea simpozion a- l - - - - - - - - - - - - - - - - - - - f i
cesul de sare în alimente Pe baza acestor date, evoluţiei arhitecturii me­ nual de tracologie, orga­ prilej de apropiere a ti­ şi fi . fi
nerilor
bogatul
de
18 octombrie imptineşte
pentru o perioadă înde­ specialiştii determină sub­ dievale europene. Se întil- nizat ia Miercurea Ciuc nepieritorul nostru trecut .» 1 rtnfnmKria I m r-vLi nQr-tr. P
lungată reduce cantitatea stanţele nocive, care pot nesc aici mai multe stiluri de Academia de Ştiinţe un an —, subunitatea î
>r) de calciu din oase, spo­ ii ostiei eliminate din pro­ arhitectonice, incepind de Sociale şi Politice, Institu­ istoric. Deva a I.C.t. „relix" ţ
rit* rind ostiei friabilitatea a- dusele respective. la cel . romanic specific tul de tracologie şi Co- MINEL BODEA Bucureşti a proaus peste k
cestora ia o virstă mai 10 000 de calculatoare )
mare, relatează agenţia fi electronice 130 P. De fi
i (co­ Kuna. 1 \2 3 / . 5 £ 9 11 ¡Ü Ü ¡Ü LA CULES ' curînd a intrat în fa- (
7 Jk 8 “ l§ . bricaţie un nou model }
li lui« DINOZAURII DIN, ALASKA P . ORIZONTAL: l) Autoarea fi de calculator: HC — 85 fi
1 ' m Ü ¡Ü ü ¡ 8 . compoziţiei picturale „Cule­ 1 • Modernul poligon de fi
In Alaska au lost desco­ _r- ! sul roadelor*' (Gabriela P ti­
y perite resturi fosile de di­ 3 5. m tulen) — A pictat tabloul } tir al Filialei Hunedoara /
nozaur-. Potrivit oamenilor 4 Ü PIP „Culesul porumbului.“ (Corio- 1 a Asociaţiei judeţene a fi
•rogra- Ü li lnn); 2) Semnatarul poeziei
de ştiinţă, aceasta ar con­ m „Iată, roadele" (Theodor) — fi vînătorilor şi pescarilor fi
stitui o dovadă că o parte 5 ■ n ¡Ü ¡Ü Ii aparţine poezia Intitulată / sportivi a găzduit, recent, «
„Cules" (Ion Dodu); 3) Cu­
dintre aceste animale au 6 If&S Uf ■ leasă — Puse în ladă !; 4) Ţ concursul de talere arun- »
supravieţuit electelor pro­ m Ü Pantaloni largi maramureşeni fi cate din şanţ şi din fi
duse de o presuousă co­ 7 m ¡Ü ¡ü u — Varietate do struguri aro­ I turn, câştigătorii la cele fi
maţi, culeşi toamna din pod­
liziune a unui asteroid cu ■ m gorii ; G) Măsură vecile — ? două probe urmînd să ?
Pămintul, care ar ii dus la 8 ¡Ü ¡Ü Nu-i bun pentru cules — ) reprezinte judeţul nostru fi
dispariţia lor acum 65 mi­ H m 1 5 Ü Scoase din pămînt I ; ... f>) ... fi la finala pe ţară. în fi
B ucu-
mngiu lioane de ani. Ipoteza e- m din sămînţă 1 — Autoarea ver­ i' cadrul concursului, un i
Radu misă de cercetători in le­ m ¡Ü ¡Ü m surilor intitulate „Sărbătoarea 1 rezultat foarte bun a ob- fi
ARA : 10 1 1 culesului" (Olga); 7) Se spune fi ţinut Tiberiu Lupu (Hu- fi
- A); gătură cu acest fenomen ■ în continuare — Din toamnă I
? (Mo- este că in urma ciocnirii §¡ — Stă în cumpănă: 8) Poem i nedoara), care a reuşit i
—
îâvara corpului ceresc cu Pămin­ ii Ü Ü istoric de Robert Wace oc­ fi să doboare 23 din cele i
din
recoltei
Sărbătoarea
ă r a); ft fi 25 de talere aruncate fi
U din tombrie — De la un cules
la altul (fcm. pi.); 9) Depo­
Aii t din şanţ • In buna des- fi
0 hoţi zitarele frunzelor arămii din făşurare a pregătirii te- 1
IH T- parcuri — A scris povestirea fi renului şi însămînţărilor !
I „O recoltă nemaipomenită"
nsbufil Legende şi adevăr in Munţii Harz t (Anatolie): 10) Depozitat după fi de toamnă, la C.A.P. fi
CAN : cules — Stă pe casă: 11) Au­ i llia o contribuţie impor- 1
torul libretului comediei mu­
lueilor e zicale „Toamna se culeg roa­ 1 tantă o au doi oameni »
LO- începutul ascensiunii ureînd cu telecabina. Şi, fiindcă nici unii nu po­ timp în forma în care o i
empo- destul de blinde spre dele", muzica de G. Dertoţea- fi ce poartă numele de fi
(Mi- adevăr este că unul din­ luează în vreun fel zona. foloseau cei circa 200 de « iiu (Vornic). 1 Brumaru. Coincidenţa de fi
lîhcnţa Munţii Harz este semnalat tre cele mai vechi centre Dimpotrivă, la frumuse­ locuitori ai ei de acum i VERTICAL : 1) Semnatarul ’ nume nu este întîmplă- «
trese); încă de pe şesul cîmpiei metalurgice (de circa 300 ţile naturii, oameni vred­ multe secole. Aceeaşi gri­ versurilor intitulate „Cîntec
Dra- de recoltă" (Miliu) — început fi toare, fiindcă cei doi sînt I
(Mun- din vestul regiunii Halle, de ani) din Europa, Tliale, nici, cu dragoste de na­ jă şi pentru „Blausee" (la­ i simbolic ; 2) Se culege... din l tată şi fiu. Hărnicia şi fi
: Adio din care, la un moment devine in prezent o mo­ tură, care ştiu să pre- cul albastru), din apro­ pămînt : 3) Infinitiv la cu­ priceperea in muncă a 1
si II dat, răsare brusc şi im­ dernă uzină de producere ţuiască şi un munte nu piere de Rubeland, o altă lesul şi încărcatul roadelor
Cuvînt pentru Ziua Re­
—
►rumul i fi lui Maxim, tatăl, o moş- *
presionant, pe partea stin­ a pulberilor metalice. Mai atit de falnic, adaugă noi coltei : 4) Localitate în Indo­
seriile gă a şoselei, un lung şi minunăţie a naturii, izbi­ nezia — La plimbare 1 ... — fi leneşte şi Nelu — fiul. fi
; G.U- îngust perete de stîncă mult ghicită decit vîzibî- frumuseţi, ce se armoni- toare prin albastrul apei ... pe faleză I , 5) Adunate la t Un al treilea Brumaru - fi
tişoara cenuşie, compact, numit rivalizînd cu cel mai... centru 1 — De la cramă 1 — 1 d vorba de Petru — se ?
Cules zilnic de... ¡iriotipişti ;
; o- Teufelsmauer (zidul dra­ însemnări de călătorie în R.D. Germane albastru cer, chiar dacă fi) Toamna sînt în febra cu­ fi pregăteşte şl el să de- fi
Bucu- cului). Adevărată curiozi­ aici a fost locul de fil­ lesului... — ...La recoltare I: f vină mecanizator. Acum fi
sterolo tate a naturii, zidul, înalt mare a cunoscutelor wes­ 7) Autorul poeziei „La cules fi este elev la şcoala pro- ^
do porumb" (Ion); 8) In ham­
icâra); ternuri „Winnetou"... l fesicnală din localitate .
în cîteva locuri şi doar lă, uzina îşi trăieşte viaţa zează in ambianţă şi dacă bare 1— Adevăr spus pe ju­
rînzele bănuit în lungul cimpului trepidantă şi întinereşte. în pădurea Harzilor nu Oamenii locului preţuiesc mătate ! — Soiuri... de ani­ ' • De pe fluxul de fa- fi
firilor“ vizual, pare un imens cuţit Turiştii se vînzolesc în­ mai sînt cerbi şi urşi, le-au legendele, dar mai mult male : 9) Folosit la canalizare fi bricaţie al I.U.M. Pe- fi
1
Fnn- preţuiesc frumuseţea na­ — A scris poezia ..Belşug" i troşani au fost expe- «
de ghilotină muşcînd în. tre două stînci legendare ridicat,- cum am spus, (Radu): )0) îi aparţin versu­
eagră; carnea pămîntului mănos. şi prin chioşcurile din statui. Sau veghează cu turii şi prin dragostea lor rile intitulate „După mure" — , diate recent la export V
recrea care cumpără păpuşa pioşenie ca „Regenstein" o îmbogăţesc, cu gust, cu — Semnatarul partiturii co­ fi alte două vagoane in- fi
1 de Continuăm drumul asfal­ „vrăjitoare", care să le (piatra-stinea-de ploaie) — bun simţ, făcind din mi­ rale „La cules de vii“ (Cor­ fi cărcate cu elemente de V
11) Autorul libretului
nel) ;
: Sa- tat prin pădurea ce păs­ operetei „Bob de aur“, muzi­ i construcţii metalice (grinzi |
*eşul); trează şi venerează a- amintească de drumeţia o cetate străveche, neclă­ cile înălţimi Harz o a- ca FI. Comişel (Alexandru). 1 şi scuturi), în valoare de fi
mintirile „ultimului cerb", în Harz, şi nimeni — dită ci săpată în stîncă, tracţie turistică. Dicţionar : GACI, ROU,
>1 re- metalurgişti sau turişti — nu unicat în materie - să se GANI. fi peste 2,5 milioane lei fi
GHE- „ultimului urs", cioplite în NICOLAE STANCIU VASILE MOLODET l i» Cabana Buta din Mun- î
e ter- piatră şi, ajunşi la Bode- se incomodează reciproc, păstreze cit mai mult ’ ţii Retezat a avut, de la fi
). ' tal, senzaţia de înălţime fi începutul anului şi pînă fi
este pură, deşi stînca ce Dezlegarea careului l în prezent, peste 10 000 s
păstrează urma copitei ca­ apărut în ziarul nr. 9 288: } de oaspeţi, pare s-au fi
lului lui Bodo se află la fi bucurat de servicii de fi
1) TREMURĂTORI; 2) RA­
doar 403 metri altitudine. MURI — ELAN ; 3) ACASA l calitate din partea gaz- fi
Totuşi prăpastia adîncă — AMORF : 4) CE — TRAGE J delor o Cine trece prin »
dintre micul platou numit — IR : 5) TAR — ECE — fi spatele blocului 29 din fi
ca va „Locul de dans al vrăji­ UŞI ; (!) OLAC — RATE —
rece G ; 7) RAC A NI — ALPU ; 8) 1 cartierul „Dacia" Deva fi
nea ţa. toarelor" şi -versantul din I — OTEŢIT — OR ; 9) ) şi nu este atent (mai ?
mult faţă, dă impresia că te STRĂNUT — ATA : 10) TRON fi ales noaptea !) are toa- fi
sufla afli la cine ştie ce înăl­ — RĂPĂIT: 11) ÎNSAmINŢA- fi te... şansele să aterizeze fi
il os- ţime. Legenda spune că RE.
mlnl- în groapa făcută in ur- j
e in­ viteazul Bodo a sărit cu Mat în 3 mutări mă cu vreo trei-patru V
ii co- calul de pe o stîncă pe săotămîni, de muncitorii fi
jude-
loara, alta, în apărarea frumoa­ Controlul poziţiei : de la G.I.G.C.L. Cei |
irodu- sei Magdalena (şi urma Alb : Re 2. Ta 7, Ca 3, Ng 1 care au săpat-o sînt in- ]
turilc copitei se vede !), însă în Negrit : Rb 1, p b fi vitali să nu mai lase pe fi
prinse prezent drumul se face
. Izo- Soluţia nroblemei unde meşteresc aseme- fi
ceaţâ. coborînd cu telescaunul nea... cancane. Tot lîn- .
într-o mică poiană de pe din ziarul nr. 9 288 : aă acest bloc, de mai fi
?a va malul rîuşorulul din pră­
cerul 1. Coti - f A Re 5 : fl Ki-no de un an o qrâ- \
Vînt pastie şi din apropierea 2. Co l — c 3! Rf4 — f3 mndn de conducte a$- i
ificări uzinelor siderurgice de «au o ti franţă să fie ridicată. >
i est. 3. Dg fi — g 3 isnu f fi mat
la Tírale, iar de-acolo,
1. . . R» fi -- c! 4 \ Ale cui or fi ? fi
2. Dg i! — e 8' -1 — c 4
— ® - e
3. De îl — a 1 mat.