Page 18 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 18
n ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
Largă cuprindere, acţiune conjugată „Vom gospodări mai bine cartierul,
T e l e v
pentru soluţionarea problemelor îl vom face mai frumos...“ 20.00 Telejuri
20,20 Teat!—
• „Muş,.
— Comitetul de partid este faptul Că acest poten sarcinile fiecărei organi tivităţii, canalizarea for — Sînt deputat de peste ne apartamentele, nu su rcastrâ“
al cărui secretar sînteţi ţial de care dispunem îşi zaţii de bază. ţelor înspre domeniile 15 ani. în toată această praveghează uneori cipiii, Ion jPoj
tv.
tovarăşe Lucian Moga, se desfăşoară activitatea în — în această perioadă, stringente ale muncii oa perioadă m-am străduit ca ii lasă să strice ceea. ce 21,50 Tclcjun
confruntă cu o mare di minerit, uzine de prepa care sînt problemele cele menilor. S-a ajuns în a- împreună cu cetăţenii, cu s-a făcut bine şi frumos. 22.00 Încliider
versitate d probleme. rare, reparaţii utilaje, a- mai importante ale mun cest fel să fie preluată alegătorii, să-mi îndepli La întîlnirile periodice cu mul ui.
e
Avînd în vedere acest lu provizionare etc. cii organelor şi organiza toată activitatea de repa nesc misiunea încredinţa cetăţenii, cu alegătorii am
cru, vă propunem să re — Cum procedează prac ţiilor de partid de ia Mi raţii şi întreţinere a uzi tă prin mandatul de ales stăruit asupra soluţionării
levăm formele şi modali tic comitetul de partid na Deva, bunăoară ? nei de preparare de la al obştii — ne spunea Ni acestor probleme şi voi
tăţile prin care se reali pentru ca fiecare colec — în primul rînd, orga Moldova Nouă, să fie puse colao Iacob, şeful autoba insista pînă la finalizarea
zează cuprinderea .şi re tiv, organizaţie şi mem nizaţiile noastre de partid la punct o serie de teh zei de transport auto din lor. Am în această privin
BUCURLŞT
zolvarea acestor probleme, bru de partid să desfă se preocupă de efectua nologii şi, în bună par Hunedoara, unui dintre ţă sprijinul majorităţii co (jioprogrnniu
felul în care comitetul de şoare o activitate în de rea în cele mai bune con te, soluţionate multe pro cei mai activi deputaţi ai vârşitoare a locuitorilor 0,15 Sfatul
partid reuşeşte să anga plină concordanţă cu sar diţii a lucrărilor de pre bleme de calitate, produc consiliului popular muni din cartierul „Micro 7" 0,30 La ordi
jeze membrii săi, între cinile specifice, cu cerin gătire. De felul în care tivitate a muncii, eficien cipal. ...Am văzut, împreună agricultura;
jurnal; 7,30
gul său activ în bunul ţele şi exigenţele actuale? ele sînt făcute depinde ţă economică. Acum, pro — Să ne referim, tova cu deputatul Nicolae Ia 8.00 Revista
mers al treburilor. blema numărul unu este răşe Iacob, la cîţeva ac cob, circumscripţia electo Curierul mol
intrarea la capacitate a rală, cartierul unde obştea Buletin de
— Fură nici o îndoială, ţiuni concrete pe care Răspundem u
acest aspect reprezintă pen Conducerea economiei — preocupare noii turnătorii. le-aţi iniţiat în circum l-a ales în fruntea ei. Ca 10.00 Buletin
10.05 Micro*
tru comitetul nostru de centrală a organizaţiei de partid — Şi totuşi, mai sînt scripţia electorală, în car- nalizarea este bună, cură- rilor; 10,35 i>
partid una dintre laturile Încă suficiente , probleme Iară; 10,45
esenţiale ale activităţii de ce se cer rezolvate. Ne re 11.00 Buletin
11.05 Univer?
fiecare zi. Pe lîngă mina — Această diversitate realizarea sarcinilor vii ferim la ansamblul acti Deputatul — împreună cu alegătorii, 11,25 Din
Deva, sectorul minier de probleme ne obligă în toare. De asemenea, un vităţii colectivelor munci în fruntea lor dansurile
Muncel, Cariera minieră primul rînd la o cunoaş alt domeniu în care ne toreşti. 12.00 Bulctir
12.05 Re vist
Veţcl-Mintia, în raza noas tere profundă a tuturor concentrăm eforturile este — Aşa este. Acest lucru radio; 12,35
tră de activitate, sînt cu problemelor, a greutăţilor transportul pe verticală. relevă faptul că încă tierul unde sînteţi alesul ţcnia la fel, cu unele ex ra folclorulu
prinse I.P.S.R.U.M.. baza cu care se confruntă co Se lucrează la o adîncime n-am reuşit să cuprindem oamenilor. cepţii (schimbarea contai la 1 la 3;
de aprovizionare şi Cen lectivele muncitoreşti. Toc de peste 500 de metri, iar şi să ne implicăm în în — în cartierul „Micro nerelor cu gunoi menajer premiera rai
trala minereurilor. Deci o mai de aceea menţinem tot ce se transportă tre treaga problematică, nu 7", unde sînt deputat, am se face cu întîrzierc), ordi Recital, de o
na Bărbules
problematică vastă, care o permanentă legătură cu buie foarte bine organi am găsit întotdeauna căi realizat împreună cu ce nea şi liniştea publică teneu. Cînt
cere o strictă şi raţiona organizaţiile din subordi zat. Sînt, apoi, probleme le cele mai bune prin care tăţenii o seamă' de lucruri este respectată în bună nici; 10,00
lă repartizare a forţelor, ne prin membrii comite de eficienţă economică, să angajăm comuniştii în bune. în fiecare primăva măsură. Mai multă insis 10,15 Cîiitccc
revoluţionari
acoperirea tuturor sectoa tului repartizaţi să răs calitate, rentabilizare etc. înlăturarea tuturor difi ră am amenajat zone tenţă se cere depusă pen compozitori
relor activităţii şi impli pundă de felul în care a- — Altele sînt proble cultăţilor. Avem însă o verzi, am plantat arbori tru extinderea acţiunii dc luri: AJexan
carea întregului potenţial cestea îşi duc la îndepli mele pe care le pune ac serie de măsuri stabilite şi arbuşti ornamentali, recuperare a materialelor şi Vasile V
17.00 Buletin
de care dispunem în rea nire sarcinile. De un real tivitatea colectivului de la şi se acţionează pentru gard viu, numărul terenu refolosibile de la poou- 17.05 Radiog
lizarea sarcinilor care ne folos ne sînt analizele la l.P.S.R.U.M. Este o între mai buna organizare a rilor de joacă pentru co laţie. în acest sens comi mică; 17,35
revin. Şi, pentru că doar faţa locului, mai ales aco prindere tînără, cu mari muncii, respectarea rigu pii a crescut, s-au orga tetul dc cetăţeni şi aso muzică popi
Orele serii:
am amintit, să concretizez lo unde se ivesc dificul răspunderi în efectuarea roasă a disciplinei tehno nizat acţiuni dc curăţenie ciaţia de locatari trebuie ştiri *
faptul că această puterni tăţi, unde se cere inter reparaţiilor la utilaje şi logice şi a muncii, apro generală, de înfrumuseţa să depună mai multe stră nostru .t
că forţă de care dispunem venţia operativă şi com asigurarea cu piese de vizionarea ritmică a locu re a cartierului. Un accent danii, iniţiativă, operati noastră re
înseamnă 1 045 de comu petentă a comitetului de schimb a tuturor unităţi rilor dc muncă, mai buna cu totul deosebit punem vitate. 19.00 Bulctir
Muzică,
nişti, cuprinşi în 34 de gospodărire a materiilor pe continuitatea acţiuni 20.00 Kadiojr
partid. Cu aceste prile lor aparţinătoare centra prime şi materialelor. Toa — în exercitarea man Memoria
organizaţii de bază, con juri se stabilesc pe loc mă lei minereurilor Deva. te acestea ne obligă şi la lor pe tot parcursul anu datului de deputat există 21.00 La Si
duse de 7 comitete. Ceea suri Şi responsabilităţi — Sînt chestiuni pe ca perfecţionarea stilului şi lui, avînd în vedere că loc pentru mai bine — a 22.00 O zi
ce ne este specific şi pre concrete, sînt indicate do re comitetul dc partid le metodelor de muncă, a în acest cartier este nou şi ţinut să sublinieze tovară 23.00 Mo mc
23,10 Noduri
supune mult diSccrnămînt meniile prioritare de ac are în vedere tot timpul. tregii noastre activităţi. situat în frumosul peisaj şul Nicolae Iacob. în mod 23,55—21,00'
în planificared muncii ţiune, căile de urmat şi De aici şi orientarea ac- VALENTIN NEAGU al Dealului Chizid, deci deosebit în ceea ce pri ştiri.
într-o zonă mult căutată veşte formarea unei ati
pentru agrement. tudini cetăţeneşti exigen
— Cu ce probleme mai te, responsabile faţă de ' y g j N E j
deosebite vă confruntaţi fondul locativ, faţă de bu
în activitatea dumneavoas nul obştesc, pentru a păs DEVA: Ui
tră dc deputat ? tra şi dezvolta ceea ce s-a seriile 1-11
sul unei bal
— Populaţia cartierului construit, pentru a ne face HUNEI X) AH.
este constituită din oameni cartierul în care trăim tot spre Iii o (M
Duminică, zi de lucru plină la recoltat şi semănat veniţi din multe zone ale reu mai frumos. Toate pînzel
mai bine gospodărit, me
rla a IlI-a:
ţării. Mai sînt unii care
Atlantic (M<
Şapte mii*
(Urmare din pag. 1) O altă formaţie de meca gătea patui germinativ şi cut la însămînţarea griu nu înţeleg să întreţină bi- GH. I. NEGREA şapte fraţi (1
nizatori, compusa din Mu al doilea însămânţa grîul. lui pe o altă parcelă, pre TROŞANJ: )
rea Maniu, la recoltat, Se muncea, de fapt, pe -ul gătită cu câteva zile îna dragoste (I*
cernii (7 Noi
do mare capacitate de la Gheorghc Suciu şi Ioan timele suprafeţe la semă inte. La rîndul lor Traian kins (llnirc.
I.T.S.A.I.A. în aceste con Ciolan la transport, tăiau nat. Rînzar şi Nicolae Stanciu, Contractele cu partenerii externi Miliţianca
diţii strânsul recoltei şi cocenii şi-i transportau la Pînă tîrziu s-a lucrat cu discurile, au pregătit VULCAN: .
goste (Luciu
transportul ei din câmp se celulele de însilozare. în duminică .şi la C.A.P. Cig- patul germinativ, asigurînd (Urmară din pog. 1) — Exemple sînt multe. NEA: '
făcea cu mare operativita „Luncă", se aflau la da mău, unde avansuri consi front de lucru semănătorii. Toţi lucrătorii noştri me fa mii h /
te şi cu mult spor torie mecanizatorii Adam derabile s-au obţinut la Prezenţi pe tot parcur paleta coloristică a anu rită evidenţiaţi. Se deta NOAS/i. Ol
(Muncitoresc
Recoltatul porumbului îl ■ Pal şi Alexandru Macri- pregătirea terenului şi se sul zilei în locurile fier lui viitor. Sînt ni'tieole şează totuşi, prin preocu Talismanul :
efectua mecanizatorul Ionn şan. Coordonaţi de Anto mănat. Aici, Avram Dan- binţi ale muncii, Ioan reuşite, concepute în ca- parea şi calitatea muncii zal); 13 RA
Mihăilă, venit în sprijin nie Pcra, inginerul şef al dea, unul dintre cei mai Căstăianu, preşedintele drui atelierului nostru dc maiştrii şefi de ateliere (Steaua roş
de la secţia din Geoagiu. cooperativei, primul pre- bine pregătiţi profesional C.U.A.S.C. Geoagiu şi Vir- creaţie, condus de tehni Ion Iorga, Dezidcriu Jin- TIE: Drago
fum de răş
şi harnici mecanizatori, a gil Tudan, directorul S.M.A. ciană Doina Marinaş. Noi dner, şefii dc schimb Ibo- Frumoasa A
muncit de dimineaţa pînă subliniau, argumentînd credem că vom avea suc lia Staicu şi Marin Mus ¿Ul Mulvorn
GEOAG1U-B
CUM SE TAIE COCENII ? către prînz la fertilizarea prin stadiul bun al lu ces cu ele, la contractă calii, maiştrii Dumitru tinerilor căs
cu îngrăşăminte chimice a crărilor la zi, hotărârea rile care urmează să aibă Hoară, Iosif Lenghel, pre de cultură)
La intrarea dinspre Ha foarte greu să se execute unei parcele din „Lunca cooperatorilor şi mecani loc. Glasul inim
ţeg în comuna Sarmizege- arătura, impunîndu-se ca Mureşului". Apoi, împreu zatorilor din consiliul unic — Să vă referiţi şi la cum şi Nicoleta Chiliban, BRAZI: rolul; Tr
joci
Milea,
Aurelia
Margareta
tusa, într-o tarla situată înainte să fie din nou ;ă- nă cu Viorel Popescu, in agroindustrial dc a încheia cîţiva dintre cei mai har lătorul cu c
pe partea dreaptă a şose iaţi cocenii cu coasa sau ginerul şef al cooperativei, în ccl mai scurt timp toa nici oameni ai muncii, cu Răduca, Ibolia Kacso, Ro- de cultură)
lei a fost recoltat porum cu combina. care a coordonat toate lu te lucrările din actuala aport la îndeplinirea con dica Matan, Gcorgeta Ca- Tangoul lin*
tre (Mureşul
bul, tăiaţi şi transportaţi Este aceasta o mostră crările mecanizate, a tre campanie de toamnă. tractelor la export. trina şi alţii. dalmaţleni
GIIELARJ :
cocenii. Ne-a atras însă do felul cum nU trebuie rului (Miner
atenţia faptul că tăiatul procedat la recoltarea co
cocenilor s-a făcut cam... cenilor, mai ales în con
diţiile cînd nici cantităţi
anapoda. Sînt parcele un le de furaje nu sînt sufi Valorificarea temeinică a potenţialului educativ-informaţional JÜOTC
de resturile vegetale au
ciente. Conducerea C.A.P.
înălţimea de 30—40 şi Sarmizegetusa ce părere Biblioteca orăşenească rea numărului cititorilor şi te şcoli din localitate. Per santa prezentare de carte Tragerea
chiar mai mulţi centime arc despre un asemenea din Orăştie reprezintă a volumelor difuzate, a- sonalul bibliotecii se bucu „Povestiri despre inven din i octon
tri. în aceste condiţii este mod dc lucru ? pentru localnici realmente jungîndu-se ca într-un an ră dc colaborarea şi spri ţiile mileniului III", găz FAZA 1
Extr. I :
o oază de linişte în care numărul cărţilor citite să jinul oz'ganizaţiilor de duite de întreprinderile 08, 1.
ai posibilitatea să pătrunzi fio egal cu fondul de car partid şi sindicat, al con mecanică, dc gospodărie Extr. a II-
tainele din filele cărţilor. te de care dispune insti ducerilor întreprinderilor. comunală şi locativă, de 42, 30, G4.
FAZA a 2-a
Posibilităţile de informa tuţia. Eficiente se dovedesc pre licee. în acelaşi timp, la Extr •'» h
re, după cum ne spunea Ceea ce oferă prestanţă zentările de carte social- întreprinderea chimică a 71, 25, la.
Extr. a r
tovarăşa bibliotecară Geor- bibliotecii este activitatea politică, tehnică, belctris- avut loc o acţiune com 74. 39, 28.
geta Munt’eanu sînt mul plexă pe tema „Pagini din Fond total
tiple: buletinul „Cărţi noi" epopeea eroică a libertă 828 1118 lei.
alcătuit periodic de lucră ÎN MUNCA CU CARTEA ţii noastre" care a cuprins
toarele bibliotecii, cata expunerea pe aceeaşi te
loagele alfabetice pe ti mă, susţinută de prof. Vrem
tluri şi autori, bibliografii sa propriu-zisă care cu tică, dezbaterile pe teme Vasile lonaş, de la Filia
de recomandare în spriji prinde un număr însem diferite, medalioanele, se la Deva a Arhivelor Sta reiitru azi
nul diferitelor categorii nat de acţiuni organizate, rile literare. tului, prezentări de cărţi fi frumoasa
socio-profesioiiale. Deose mai ales în unităţile eco Pot fi menţionate pen care oglindesc momente variabil, m
bit de atractive sînt mi- nomice şi instituţiile ora tru valoarea lor educati însemnate ale istoriei pa iun noaptea
ţa. Vîntul v
croexpoziţiile de carte pe şului, la care nu o dată vă dezbaterea pe tema triei şi Un recital de poe In moderat
teme ca: „Popor de viteji", participă cunoscute perso „Creşterea eficienţei acti zie patriotică susţinut de cări locale di
„Idei contemporane", .»Să nalităţi ale vieţii cultu vităţii cu cartea în lumi cenaclul literar .»Liviu Re- din sud-est.
rile minime
ne cunoaştem patria", rale din întreaga ţară. na documentelor Congre breanu" dc pe lîngă casa prinse între
„Cinstim gloria trecutului, Toate acestea sînt în mă sului al III-lea al educa de cultură din localitate. Izolat pe vă
slăvim măreţia prezentu sură să amplifice poten ţiei politice şi culturii so Astfel de acţiuni, în rîte pînă la
do este posil
lui". La loc de frunte sînt ţialul educativ-informa cialiste", masa rotundă treaga activitate a biblio iar cele mat
înfăţişate operele secreta ţional al fondului de car -Integrarea învăţămîntu- tecii orăşeneşti exprimă o şi 22 de gre
rului general al partidu te pe care îl posedă bi lu'i cu cercetarea şi pro preocupare meritorie pen I.a munte
lui. preşedintele Repu blioteca. în funcţie de spe ducţia — garanţie a îna tru valorificarea cît mai fi frumoasă
variabil, vîn
blicii, tovarăşul Nicolae cificul lor, acţiunile sînt intării patriei pe noi culmi temeinică a potenţialului moderat cu
Ceau.şescu. Toate acestea, organizate uneori în cola de progres şi civilizaţie", educativ-informaţional de de 50—70 kn
est. Eocal ci
corelate cu îmbogăţirea borare cu casa de cultu medalionul literar „Mihai'l caro dispune. rolog de se
permanentă a fondului de ră, cu cinematografele, Kogălniceanu — 170 de xtmdrina Pi
carte au condus la creşte muzeul, cu liceele, celelal ani de ţa naştere", interc- MINEL BODEA