Page 20 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 295 O MARŢI, 6 OCTOMBRIE 1987
Ştiri din R.P. Bulgaria
sovieto-american privind li SEMINAR INTERNATIONAL de praf ! Firma producă
SOFIA 5 (Agerpres). - tul şi precizia unor utilaje chidarea rachetelor cu ra PRIVIND CARTOGRAFIEREA toare garantează că acest )
Tendinţa generală în dez perfecţionate. în secţiile ză medie de acţiune tre SUPRAFEŢELOR TERESTRE tip de hirtie, pe care se ţ
voltarea energeticii bulga întreprinderii, roboţi şi buie să fie urmată de alţi poate scrie atit cu cer- 1
paşi în domeniul reduce
re o constituie utilizarea manipulatori industriali ffl LUSAKA. - Preşedin Modalităţile de sporire neală obişnuită, cit şi cu 1
la maximum şi eficient a sînt instalaţi pentru asis tele Zambiei, Kenneth Ka- rii diferitelor tipuri de ar a aportului fotografiilor o cerneală specială, tot 1
resurselor energetice loca tarea unor maşini-unelte unda, a condamnat în mamente. luate prin sateliţi la car antiprat, nu lasă particule !
le : folosirea în cel mai modernizate, creîndu-se pe mod ferm Republica Sud- 23 LUANDA. — Armata tografierea suprafeţei te de praf mai mari de ol
înalt grad a cărbunilor cu această bază linii tehno Africană pentru activităţile regimului minoritar rasist restre a constituit tema treime dintr-un microme- V
putere calorică redusă (lig logice flexibile. sale destabilizatoare împo de la Pretoria continuă să unui seminar internaţional, tru. j
nit) şi utilizarea combusti Pe baza recuperării şi triva Zambiei şi a altor atace poziţiile forţelor ar care s-a desfăşurat la
bilului nuclear pentru pro „întineririi" maşinilor-u- state din prima linie a mate angoleze (FAPLA) în Leipzig, cu participarea a PARTICULELE LASER \
ducerea de energie elec nelte vechi se obţin avan frontului. sud-estul teritoriului naţio numeroşi specialişti din FOLOSITE LA l
trică şi termică. taje economice importante in cadrul unei conferin nal angolez, transmite a- R.D. Germană şi din alte PRODUCEREA TUBURILOR .'
Tendinţele de dezvolta faţă de proiectarea şi con ţe de presă desfăşurate la genţia ANGOP, citind sur 15 ţări. DE STICLĂ DIN CUARŢ )
re din actualul cincinal e- strucţia unor maşini-unel Lusaka, preşedintele Kaun se militare oficiale.
videnţiază creşterea anu te noi în acele cazuri în da a condamnat cu deo Plecînd de la baze afla NOU TIP DE H1RTIE Pentru prima oară, spe- j
ală a producţiei şi consu care procesele tehnologice sebită vigoare recentele te în Namibia, comandouri DESTINATĂ cialiştii din R.P. Chineză i
mului de energie electrică permit aceasta. acte de agresiune ale re sud-africane au pătruns pe CALCULATOARELOR au reuşit să folosească cu ţ
cu 4—5 la sută. După a- gimului minoritar rasist de teritoriul angolez prin mai succes particule laser i
nul 1990, această creştere SOFIA 5 (Agerpres). — la Pretoria împotriva Zam multe puncte. Specialiştii britanici au pentru producerea de tu- 1
va fi de 3,5—4 la sută, iar în R.P. Bulgaria au fost biei. Atacurile trupelor sud-a pus la punct un nou tip buri de sticlă din cuarţ ţ
după anul 1995 — de a- înfiinţate şi funcţionează fricane sînt legate de în de hîrtie destinată calcu necesare fibrelor optice. 1
proximativ 3,5 la sută. Centrala „Energhetika" şi m WASHINGTON. - La cercările Pretoriei de a latoarelor, care se deose Metoda a fost elaborată /
Consumul de energie e- Combinatul pentru noi re New York s-au încheiat sprijini elementele mişcării beşte de celelalte tipuri şi aplicată in practică la \
lectrică va fi asigurat cu surse energetice, care au lucrările primei Conferinţe fantoşă Unita, precizează de hirtie existente prin Institutul de cercetări din i
precădere pe baza ener menirea de a reduce con mondiale a victimelor ra agenţia angoleză de pre faptul că nu reţine a- lilin, provincie din nord- ,
geticii nucleare, prin pu sumul de resurse energeti diaţiilor atomice. Timp de să. proape deloc particule... estul Chinei. 1
nerea în funcţiune a unor ce în producţia şi distribu o săptămînă, în cadrul re t
noi capacităţi de produc ţia energiei electrice. uniunii, delegaţii din peste B CANBERRA. - In Aus
ţie. După cum relatează a- 30 de ţări au discutat a- tralia a inceput o amplă
genţia BTA, Centrala „E- mănunţit diferite aspecte campanie de protest împo
SOFIA 5 (Agerpres). — nerghetika" se ocupă cu legate de utilizarea pe triva prezenţei bazelor mi
Specialiştii de la întreprin problemele generale ale scară din ce în ce mai litare americane pe teri I. M. C. D E V A
derea de tehnică de calcul asigurării folosirii eficien largă a energiei nucleare toriul acestei ţări, infor
din Plovdiv au realizat te a energiei electrice, com în diferite domenii ale ac mează agenţia TASS. Du
modernizarea unor utilaje binatul fiind întreprinde tivităţii umane. minică, în jurul bazei de Î N C A D R E A Z Ă
vechi obţinînd importante rea productivă care are ca în documentul final al la Narrangar, din sudul
economii de timp şi de ma sarcină realizarea de echi conferinţei se subliniază ţării, s-a desfăşurat un un impiegat de mişcare şi un meca
teriale. Prin reproiectarea pamente şi instalaţii pen necesitatea adoptării unor marş pentru pace pe o dis nic de locomotivă.
maşinilor şi instalaţiilor tru exploatarea resurselor măsuri eficiente pentru tanţă de zece km. Au
noi chiar în cadrul între de ape termale şi a bio- prevenirea izbucnirii unui participat membri ai miş-
prinderii, acestea încep să gazului, precum şi a ener război nuclear. _ carii antirăzboinice austra
funcţioneze cu randamen giei Soarelui şi vîntului B BEIRUT. - Ocupaţia liene şi ai organizaţiilor
israeliană în sudul Liba sindicale. Comandantul ba
• zei americane din această
I nului cunoaşte, în conti
9 DIN ŢĂRILE SOCIALISTE nuare, o puternică opozi regiune a refuzat să pri
ţie din partea populaţiei mească o delegaţie a de
I locale. monstranţilor.
* Q VIENTIANE. - în anii tru a răspunde necesită Agenţia ONA informea Acţiunile de protest vor
I care au trecut de la elibe ţilor mereu crescînde de ză că luptătorii libanezi continua în următoarele
rarea Laosului, în 1975, s-au energie electrică, în con din rezistenţă au desfăşu săptămîni in mai multe re
I obţinut rezultate deosebit formitate cu dezvoltarea rat noi acţiuni de luptă, giuni ale Australiei.
de însemnate în dezvolta diverselor sectoare ale atacînd cu rachete poziţii
rea sistemului de educaţie economiei R.P. Mongole, 03 BUENOS AIRES. - La
I deţinute în aşa-zisa „zonă
şi învăţămînt, ca şi în alte energeticienii din bazinul de şecuritate" de militarii Buenos Aires a fost dat pu
domenii. carbonifer Baganur, care israelienl şi miliţiile. „Ar blicităţii comunicatul co
I în prezent, în întreaga mun privind vizita in Ar
» în momentul de faţă asi matei Libanului de Sud" — gentina a lui Eduard Şe- EXPLOATAREA DE GOSPODĂRIE
ţară funcţionează 7 000 de creată şi finanţată de Isra
I şcoli generale, în care în gură circa 3,5 milioane vardnadze, ministrul afa- 1 COMUNALĂ Şl LOCATIVĂ BRAD,
® vaţă cei peste 620 000 de de tone de cărbune de el. TEL AVIV. - Israelul cerilor externe al U.R.S.S.
I copii de vîrstă şcolară. în cea mai bună calitate şi Nigeria au hotărit să în cadrul convorbirilor cu str. Vînătorilor, nr. 51
» ultimii ani, o atenţie spe anual, şi-au luat angaja restabilească relaţiile di ministrul de externe al ţă-
mentul să dubleze în cel
1 cială a fost acordată con plomatice, înfiinţînd două rii-gazdă, Dante Caputo, ÎNCADREAZĂ URGENT personal muncitor
mai scurt timp extracţia,
struirii de noi şcoli şi ex în apropierea carierei se birouri în scopul promovă au fost discutate probleme calificat în meseriile:
ale relaţiilor bilaterale şi
I tinderii celor existente în are în vedere construirea rii relaţiilor reciproce — perspectivele cooperării
• localităţile montane. informează agenţia MEN, sovieto-argentiniene in di • sudor electric — categ. 1—4
! O dezvoltare viguroasă unei termocentrale pe care citează postul de ra ferite domenii — se arată ® dulgher — categ. 1—4
cărbune cu o putere in
I a cunoscut, de asemenea, dio Israel. în comunicat. A avut loc,
9 stalată de 1 200 megawaţi. ® excavatorist pentru excavator P-1202
învăţămîntul superior şi B BONN. - Desfăşurat de asemenea, un amplu
I Revista „Novosti Mongolii"
r
profesional. în diferite pro la Nürnberg, cel de-al VI- schimb de pă eri asupra • mecanic staţie „CEDOMAL" de 15
» relatează, de asemenea, lea forum al organizaţiei unor aspecte ale actuali
I vincii laoţiene există opt că se află într-un stadiu antirăzboinice „Iniţiativa tăţii internaţionale, părţile mc/h.
universităţi şi colegii, un de la Krefeld" a adoptat, exprimînd îngrijorarea gu
avansat de execuţie li Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
I de sînt pregătiţi pentru ne la încheierea lucrărilor, un vernelor lor faţă de peri
niile de înaltă tensiune zute de Legea nr. 12/1971 şi Legea nr. 57/
voile economiei şi culturii document final în care se colul pe care îl reprezin
I mai mult de 5 000 de stu cu ajutorul cărora curen subliniază necesitatea in tă continuarea cursei înar 1974.
® tul va fi furnizat zonelor tensificării eforturilor pen mărilor, mai ales a celor
denţi. nucleare, şi proliferarea a- Informaţii suplimentare la sediul E.G.C.L.
1 industriale ale oraşului tru pace şi dezarmare.
» în document se sublinia cesteia în spaţiul extrate Brad, biroul P.I.R., sau telefon 51843,
© ULAN BATOR. - Pen Ulan Bator. ză că semnarea unui acord restru.
I 50932.
TINERII DIN LUMEA CAPITALULUI lităţii Infantile, la »con
ŞI VIOLENŢA diţiile extrem de mize
UNICEF DESPRE s-a luat o poziţie oficia re" în care trăiesc copiii
într-o relatare din EXPLOATAREA lă, ziarul italian explică în diferite ţări, notînd
Stockholm a agenţiei Ta- COPIILOR faptul că „Instituţia spe faptul că „în termeni
niug se relevă că în ca cializată a O.N.U. care pur economici bogăţia
-
pitala suedeză s-au înre Un amplu articol de se ocupă cu situaţia co a crescut, dar condiţiile
gistrat. mai multe zile spre viaţa grea a copii piilor nu are posibilita de trai. calitatea vieţii
consecutiv, acte de vio lor în diferite ţări şi zone tea şi nici mijloacele ne copiilor s-a înrăutăţit,
ale globului este publi cesare pentru a desfăşu deşi se ştie foarte bi
lenţă comise de tineri ne că nivelul de trai al
între 15—18 ani care, în cat de ziarul italian ra o anchetă, nici pen
„rUnita", sub titlul „90 tru a preveni astfel de minorilor reprezintă in
grupuri, distrugeau totul- de milioane de copii sînt atrocităţi". dicele dezvoltării auten
în calea lor, inclusiv vi părăsiţi, trăiesc în mize Preşedintele Comitetu tice a unei societăţi, a-
trinele magazinelor şi rie şi fără drepturi“. lui italian al UNICEF dică al ‘calităţii vieţii
automobilele, de predi Autorul se referă, între declara, astfel : Sarcina populaţiei, in ansamblul
lecţie ale poliţiei. altele, la faptul că pre noastră este de a demas ei".
Presa suedeză estima sa ' internaţională a pu ca situaţia copiilor din De asemenea, răspun- I. R. E. D E y A
blicat articole despre diferite ţări, pentru a zînd ziarului „l’Unita",
că ar fi trebuit decreta
traficul cu copii, vînduţi solicita şi sugera guver preşedintele Comitetului
tă ••stare de urgenţă", ca »donatori de organe". nelor cele mai oportune italian al UNICEF a A N U N Ţ Ă
poliţia a arestat peste 100 „Vrem să ştim tot ade iniţiative. Intervenim, subliniat faptul că, trăind
de tineri, dar a fost tras vărul — spunea autorul desigur, concret cu fon într-o lume a violenţei, în ziua de 14 octombrie 1987, ora 8,00,
şi un semnal de alarmă — şi cît mai repede. A- duri pentru combaterea aceşti copii victime tre
ceste ştiri sînt îngrozi foametei, pentru apăra buie să renunţe foarte va avea loc la sediul I.R.E. Deva
în rîndul părinţilor şi al
toare şi, dacă sînt ade rea vieţii şi a sănătăţii des la respectarea drep examenul pentru autorizarea electricieni
profesorilor, al lucrăto vărate, guvernul trebuie copiilor, mai ales în ţă turilor lor, începînd cu
rilor pe tărîm social. A- să intervină pentru a rile subdezvoltate. Mai cel mai elementar din lor.
ceştia au constatat că împiedica traficul cu sînt încă multe de fă tre ele, supravieţuirea ; Detalii privind examenul de autorizare se
copii". cut... pentru ei deseori nu e-
„ceva este greşit în mo
După ce se arată că Reprezentantul UNICEF xistă nici familie, nici pot primi de la I.R.E. Deva — compartimen
dul de educare a tine la sediile UNICEF din s-a referit, de asemenea, casă — aceştia se hu-
rilor". New York şi Geneva nu la rata înaltă a morta mesc „copiii străzii“. tul F.E.E., telefon 15750, interior 126.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Ist rate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, G »eorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob | 11116:1 I
REDACŢIA Şt ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585, Telex : 72288. TIPA RUL: Tipografia Deva, Str. 23 August nr. 275
