Page 22 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 22
fag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!
CAMPANIA Ample eforturi Mobilizarea energică a tuturor
forţelor pentru realizarea
(Urmare din pog. 1)
încheierea grabnică a integrală a planului pe anul 1987 20,Ou
Te lingă aceste repara 20,20 1
ţii de anvergură, la exe 20,00 I
recoltării şi a însămînţării cutarea cărora noi am fost (Urmare din pag. I) Călan, I.P.L. Deva, I.F.A. 1
I
şi sîntem pregătiţi să o- „Vîscoza" Lupeni şi chiar la r
prim, să reparăm şi să nouri mari prefabricate, C.S. Hunedoara şl I.E. Deva. i
(Urmore din pog. 1) losif Vinczqi Constantin industrial Deva încorpora revizuim la timp agrega 1 100 mp plăci finite din Aşa cum sublinia tovară
Milioc.. $ jp'aseu Berindei, rea seminţei de orz şi grîu tele planificate, mai avem marmură şi alte produse. şul Nicolae Ceauşescu în ( \
preşedintele unităţii, subli iar semâhattiî, Gavrilă a fost încredinţată unor de realizat alte lucrări im Este remarcabil şi faptul cadrul plenarei, şi în eco • r
nia : Cajvan, ajutat de coopera mecanizatori harnici şi pri portante la instalaţiile au că s-au obţinut sporuri de nomia judeţului Hunedoara
— Organizaţia de partid, torii loan Sidău şi Ioan cepuţi. La C.A.P. Banpo- xiliare, în special în gos producţie faţă de perioada rămînerile in urmă în do 20,15
consiliul de conducere al Pleter. toc însămînţările le efec podăria de cărbune. Comi corespunzătoare a anului meniul exportului se dato
cooperativei s-au străduit •— Acordăm cea mai tuează Gelu Gabor şi Oc tetul de partid şi conduce trecut Ia huilă netă pentru rează în cea mai mare par 21.00 I
să mobilizeze pe toţi locui mare atenţie pregătirii te tavian Sav, la C.A.P. Ve- rea întreprinderii noastre, cocs şi semicocs, oţel beton, te neasigurării contractelor,
torii satului, astfel că am renului şi însămînţării ce ţel, Aurel Cătălina, la organizaţiile de bază care vată minerală, cărămizi re deficienţelor în organizarea
reuşit să strîngem roade realelor păioase — arăta C.A.P. Leşnic, Vasile Cor- concură la realizarea lor fractare, mobilier din lemn, producţiei şi aprovizionării 21,50 '
22.00 1
le ogoarelor într-un timp Toma Lenghel, inginerul duneanu, la C.A.P. Bră- au tratat cu atenţia cu tricotaje, confecţii, încălţă tehnico-materiale.
scurt şi fără pierderi. şef al cooperativei. Ară nişca, Mihăiţă Ursa şi venită aceste lucrări de minte. S-au produs pentru In mod sistematic, secre
— Ce cooperatori s-au turile se fac la adîncimea Gheorghe Betea, la C.A.P. mare importanţă pentru export mărfuri in valoare de tarul general al partidului
dovedit mai vrednici în a- stabilită în tehnologie, iar Deva, Vasile Bob şi Ioan funcţionarea la capacitate 2 miliarde lei, iar volumul s-a ocupat, în cadrul cu-
ceastă toamnă ? la semănat se asigură o Borodi, iar la C.A.P. Cris- şi în condiţii de siguran investiţiilor, executate s-a ri vîntării rostite la plenară,
— Foarte mulţi, am să-i densitate de cel puţin 600 tur, Eugen Maftei. Inocen- ţă a agregatelor pe tim dicat la peste 6 miliarde de larga şi complexa pro
numesc doar pe cîţiva din de plante la metru pătrat. ţiu Tetea, directorul S.M.A. pul friguros. Cele mai lei, cu 203 milioane lei mai blematică a mecanismului IHM
tre ei: Vetuţa Suligătean, Cooperativa agricolă din Deva, sublinia : multe dintre lucrări se a- mult decît în perioada co economico-financiar, a trans diopr
Letiţia Gabor, Ioan Susan, Ilărău a încheiat printre — Sub îndrumarea or flă în faze avansate de respunzătoare a anului tre punerii în viaţă a principii 0,15
0,00
Lucreţia Păcurar, Petru primele recoltarea porum ganizaţiilor de partid, me execuţie, iar noi apreciem cut. lor acestuia. i agrie
Hancilă, Emanoil Moţoc şi bului în C.U.A.S.C. Deva, canizatorii noştri lucrează că prinlr-o bună colabo Analiza modului în care in acest context au fost juriui
alţii. cu sprijinul lucrătorilor de cu maximă hărnicie şi răs rare şi o mobilizare mai se desfăşoară activitatea puse în relief lipsuri şi ne *8,00
Şi C.A.P. din Bîrsău a la Grupul de gospodărie pundere, efcctuînd un pat energică a forţelor prezen pentru îndeplinirea planului ajunsuri privitoare la gra Curie
Bulct
încheiat însămînţarea or comunală şi locativă Deva germinativ de bună calita te aici, ele se pot încheia, - în spiritul exigenţelor for dul de folosire a fondurilor Kâspi
zului pe suprafaţa desti De asemenea, a terminat te, iar la semănat se asi conform măsurilor luate, mulate de secretarul gene fixe şi circulante, corelarea 10,00
10.05
nată acestei culturi — lu semănatul orzului şi fina gură o densitate optimă pînă la data de 15 noiem ral al partidului, la plenara valorică şi productivă a in i corul
crare realizată de mecani lizează în aceste zile însă- de boabe la unitatea de brie 1987. C.C. al P.C.R. din 5 octom vestiţiilor cu producţia ob I 10,25
zatorul Nicolae Hocman -— mînţarca griului. Şi aici suprafaţă. In acest fel pu Sîntem conştienţi că în brie — relevă faptul că re ţinută, a materiilor prime, fol du
i’ubli
şi s-a trecut la semănatul se efectuează lucrări de nem baze temeinice pro făptuirea programelor de zultatele obţinute pină in materialelor, energiei şi for i <le *
griului. Pregătirea terenu bună calitate. ducţiei de cereale păioase reparaţii pe acest an, a prezent nu sînt in concor ţei de muncă, lipsuri care spirh
lui o execută Popa Pavel, In Consiliul unic agro- a anului viitor. li>li
măsurilor proprii adoptate danţă cu potenţialul şl con au determinat neindeplini-
ca urmare a sarcinilor diţiile existente în economia rea planului la producţia fi 12,00
12.05
trasate de Comitetul jude judeţului. Se înregistrează zică, marfă vîndută şi înca 12.05
ţean de partid, centrală şi însemnate restanţe la pro sată, nerespectarea structu Komi
vers ii
ministerul de resort pen ducţia de energie electrică, rii sortimentale, neîncadrarea moar
tru a pregăti temeinic bu cărbune net şi cocsificabil, in normele de calitate, pre De I;
na funcţionare pe timpul cocs, fontă, oţel, laminate, cum şi depăşirea costurilor prem
O per
iernii a celor şase grupuri utilaje tehnologice pentru de producţie. Organele şi ră s
energetice, a asigura sto minerit, la produse ale in organizaţiile de partid, con man
cul de cărbune necesar a- dustriei chimice, uşoare şi siliile oamenilor muncii, au ; Mior 1
j izrali
cestei perioade în scopul alimentare. In legătură cu datoria să analizeze în pro
producerii ritmice a canti rămînerile în urmă pe an funzime aceste neajunsuri
tăţii dc energie electrică samblul economiei judeţului şi să ia măsuri ferme pen trio ti
,»0,40
planificat (la care sîntem se relevă lipsuri şi neajun tru îmbunătăţirea situaţiei. Í , »«0
rămaşi în urmă), impun suri privind folosirea capa Cuvîntarea secretarului ge i r,os
cu fermitate întărirea şi cităţilor de producţie, valo neral al partidului, tovară mice
afirmarea continuă .a ro rificarea materiilor prime, şul Nicolae Ceauşescu, se ţară
fold,
lului conducător al orga materialelor şi energiei, în constituie într-un profund polii
nelor şi. organizaţiilor dc buna gospodărire a patri document de lucru pentru Oreîi
partid, promovarea în în moniului socialist, utilizarea toate organele şi organiza <le ş
treaga muncă politică a forţei de muncă, organiza ţiile de partid din judeţ, naţio
Bule
spiritului revoluţionar, pă rea şi conducerea activităţii pentru toate consiliile oa jame
truns de exigenţă şi res productive. Mai pregnant menilor muncii, care trebuie riist,
luţioi
ponsabilitate, combaterea asemenea deficienţe se ma să acţioneze cu toată hotă- n i l :
practicii de a se apela la nifestă la unele unităţi mi rirea în vederea transpune 21,00
justificări în locul acţiu niere din Valea Jiului, Com rii în viaţă a orientărilor şi 22,00
nilor concrete, operative. binatul siderurgic „Victoria" sarcinilor stabilite. 20.00
A.E.I. Grind. I.a complex ui de creştere a bovinelor de aici /.linie se acordă o aten Publi
ţie sporită furajării corespun zatoare a animalelor, întăririi ordinii şi disciplinei, in aşa în lumina sarcinilor tra n ă
fel îneît să crească continuu producţiile de lapte şi carne. sate de conducerea parti Bule
dului, personal de către to CU INDICATORII FIZICI SI I)E CALITATE
varăşul Nicolae Ceauşescu. DEPĂŞIŢI
energeticienii de la Min Colectivul Sectorului prevederile planului pe
tia, în frunte cu comuniş minier Teliuc, din cadrul nouă luni din acest an
tii, vor acţiona cu dăruire I.M. Hunedoara, se men 8748 tone şi, respectiv,
Plusurile obţinute la SARCINILE LA EXPORT aferent acestei perioade .' D I
muncitorească pentru în
indicatorul producţie fi — ÎNDEPLINITE 518 tone oxizi de fier în ) deplinirea exemplară a ţine în continuare pe pri 2440 tone de minereu de serii
zică au permis colectivu EXEMPLAR echivalent galben, iar din 1 sarcinilor de plan pe a- mul loc in întrecerea so fier. Calitatea foarte bu
lui de oameni ai muncii cele două secţii de mase / nul 1987 şi obţinerea unor cialistă desfăşurată la nă a producţiei obţinute spre
din cadru] întreprinderii rea intensivă a utilajelor plastice, conduse de ing. 1 sporuri semnificative de nivelul întreprinderii. A- în primele trei trimestre '»nai
chimice Orăştie, depăşi din dotare şi a timpului Cornel Răsădeanu şi ing. | energie electrică în cin tît minerii de la mina ale anului în curs este
rea cu 38,4 la sută a sar efectiv de lucru, colecti Doru Braia, au fost ex- t stea Conferinţei Naţionale centrală, conduşi dc sing. confirmată de realizarea, ^apt
cinilor la export pe pri vul atelierului oxizi, con pediatc suplimentar 49 * a partidului, contribuind Dorin Vasii, cît şi cei de în proporţie de 102,08 la şape
mele nouă luni ale anu dus de ing. Virgil Păno- tone de piese prelucrate I nemijlocit la funcţionarea la mina est, coordonaţi sută, a conţinutului de TRO
lui în curs. Prin folosi- iu, a livrat peste planul din p.v.c, ( de sing. Dorin Bordea, fier în minereul brut ex drag
în condiţii normale a sis au extras în plus faţă de tras. ce un
temului energetic naţional. kins
Mi 1 ii
VU!
«JOSl
Educaţia se realizează prin tot ceea C u t o t s u f l e t u l p e n t r u NEA
I-II
LA:
(ivi ui
ce înseamnă proces de învăţămînt NOA
De cum intri in holul re a mediului înconjurător, dacă unele dintre ele nu catoarea Veronico Buiuz a (Mui
Pinii
(Urmare din pag. 1) cuprinse in programul u- Grădiniţei cu creşă nr. 1 pentru dezvoltarea dragos au copiii lor, ii socotesc organizat un joc atractiv, părţ
nitar de educaţie revolu din oraşul Petrila ai reve tei de oraşul in care tră pe cei de aici propriii Iii pentru ca şi cei nou veniţi Ultii
ţionară, patriotică, prind laţia confortului,, amplificat iesc, de patrie, am folosii şi fiice. să se integreze cit mai Hill
UAH
la ideea enunţată şi anu contur. Ele se desfăşoară de grija pentru curat şi nenumărate povestiri isto Supraveghind pe cei din repede in colectiv, şi apoi 1 en t
me la faptul că educaţia sub semnul întâmpinării frumos. Nenumărate Hori rice, am scos in evidenţă grupa mică - care au fă să continue activităţile de TIP:
de i
revoluţionară se realizea evenimentelor istorice ale şl plante de ornament, calităţile unor eroi ai nea cut cunoştinţă cu grădi consolidare a cunoştinţe »non
ză aici prin tot ceea ce acestui an — Conferinţa desene cu scene din po mului nostru. niţa doar la începutul lor acumulate anul trecut. Mul'
înseamnă proces de învă Naţională a partidului, a- veşti pentru cei mici, cu Este insă supărată că, GEO
mim
ţămînt şi prin munca u- niversarea a patru dece sături şl mlleuri — trecute deşi vremea de afară este ile c
nită a întregului colectiv. nii de la proclamarea Re prin iscusitele mllnl ale Copiii — bucuria vieţii, tinereţea încă propice jocurilor in rada
0 muncă materializată publicii. Şi dacă primirile educatoarelor şl îngrijitoa aer liber, nu sint condiţii BUA
prin rezultate frumoase la în organizaţia pionierilor relor, ale unor mame Ini şi vigoarea naţiunii să le organizeze. le I
oda i
învăţătură, prin scăderea — care au început în a- moase — completează, Intr-adevăr, contrastul ios
remarcabilă a procentului ceastă săptămînă la locuri Inspirat, bogata bază ma interiorului cu exteriorul SI Mi
de mediocritate (de la 42 istorice semnificative din terială asigurată prin gri ...Cei foarte mici încă acestui an şcolar - edu este izbitor. Lipsesc balan cătu
101 .
la sută în anul şcolar judeţ — şi-au ales' drept ja Inspectoratului şcolar, in laşă sint atent supra catoarea Tamara Preda se soarele şi leagănele, zona Gin
1985—1986 la 17,84 la sută emblemă pentru viitorii comitetului de părinţi şl vegheaţi de asistenta străduieşte să şl-l apropie din spate este neîngrijită, ruin
în anul şcolar trecut), prin purtători ai cravatei roşii întreprinderii patronatoore coordonatoare Ana Ha- cit mal mult, să le cu resturi şi mirosuri neplă
locurile merituoase la o- cu tricolor „Generaţia a- I.A.C.C.V.J. Petroşani. vlin, care lace această noască particularităţile cute poluează atmosfera.
limpiadele pe discipline nului 40 al Republicii", - Împreună cu colegele, muncă, cu aceeaşi dra psihice, să le corecteze Deşi au existat cindva şi
de învăţămînt (17 premii dezbaterile organizate în cu întregul colectiv - ne goste statornică, de 15 micile defecte de vorbire. jocuri şi zonă verde, Hori
I, II şi III la etapa jude cabinetul de ştiinţe so spune educatoarea Spe ani. „M-am ataşat de Şi, deoarece vin direct şi gard împrejmuitor, oa
ţeană), prin cele trei titluri ciale sau drumeţiile la o- ranţa Popescu, directoarea copii - ne spune. Uneori din mediul familial, pen meni răuvoitori le-au dis PCI
de laureat cucerite pentru biective social-econ ornice unităţii - am pornit de la cind îl intilnesc pe stra tru a se realiza cît mal trus. Edilii oraşului, lo deve
rul
locul I pe ţară în Festi se desfăşoară sub semnifi- Ideea că dacă grădiniţa dă ii iau acasă la mine". timpuriu acomodarea cu catarii blocurilor vecine, tat.
valul naţional ..Cîntarea cativul generic „împliniri esfe locul unde-şi desiă- Cu pasiune şi răbdare se noul, le vorbeşte cu căl unii dintre el părinţi ai spre
României“ (de formaţia ale unui timp eroic". De şoară activitatea o bună ocupă de cei mici şl e- dură, îl dă fiecăruia jucă acestor copii, trebuie să se Iui.
vocală, dansul de societa sigur, rosturile lor educa parte din zi sau întreaga ducatoarele Veronlca Bu- ria preferată. Alina, lonuţ, ocupe mai mult de buna dora
fi căi
te, grupul vocal de muzi tive depind în mare mă săptăminâ copiii noştri, luz, Ana Ghlţă, Lucia Mol- Elisabeta, lliuţă, alţi „co gospodărire a zonei, pen pînă
că uşoară), prin succesele sură de conţinutul fiecă trebuie să ne ocupăm ast dovan, Emilia lenei, prin legi" ai lor au înconjurat tru a ajuta mai mult a- scct<
din întrecerile „Daciadei“, rei manifestări, de modul fel de el incit tă-l deprin mîinile cărora au trecut cu bucurie ursuleţul - cel ceste inimoase femei care luri)
prin
prin multe şi onorante Io- în care ideile pe care le dem cu munca, să fie din 1973, de la înfiinţa mal îndrpgit dintre zecile se ocupă cu tot sufletul de.
Curi în numeroase între emană se apropie de ini cinstiţi, harnici şl buni. In rea unităţii, de cind lu de jucării şi păpuşi aliate de educaţia şi îngrijirea (re
feor
ceri de educaţie patrio ma şi cugetul copiilor. Iar activităţile de dezvoltare crează akl, nenumărate in colţul destinat lor. micuţilor, de sănătatea lor. Dan
tică. dascălii lor ştiu acest lu- a limbajului, de cunoaşte grupe de copil. Şl chiar Cu grupa mijlocie, edu ESTERA ŞINA
1 Jn accsie zile, acţiunii« 'cru, . .