Page 26 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 26
DRUMUL SOCIALISMUL!
Pag. 2
II Tei
20.00 Tel(
20,20 Virti
20,30 Tini
făpi
K*.
© în al
20,15 Lau
iest
şi
can
21,10 Mai
regi
Îndeplinirea sarcinilor La chemarea partidului, din ţară in seria respec rele şantier judeţean de la nere şi înfrumuseţare a 21,50 Tel«
Call
a secretarului său ge tivă, primind, pentru a- Amenajarea hidroenergeti localităţilor, a căror valoa 22.00 Inel
mul
(Urmare din pag. t) materiale de construcţii, în neral, tovarăşul Nicolae ceasta, Diploma de Onoa că Rîu Mare-Retezat. Cu re totală a depăşit 15 mi
deplinirea sarcinilor la ex Ceauşescu, in spiritul fru re a C.C. al U.T.C. Altă deosebire, aceste brigăzi lioane lei.
nate condiţii de muncă şi port, in investiţii şi agricul moaselor tradiţii ale miş brigadă, formată din 50 au lucrat la Ostrovu Mic Apreciem că tinerii pu
învăţătură, putindu-ne îm tură. în cadrul întrecerii u- cării brigadiereşti, tinerii de elevi ai Liceului indus şi Păclişa, unde au efec teau aduce o contribuţie
plini cele mai îndrăzneţe teciste, organizaţia judeţea hunedoreni au adus şi a- trial Crişcior a lucrat pe tuat lucrări în valoare de mai mare la îndeplinirea
IÎUCU
idealuri şi visuri. Niciodată nă, cele municipale, orăşe duc o contribuţie de sea Şantierul naţional al Com peste 8 milioane lei. S-a obiectivelor stabilite în dioprogr
tineretul nu a crescut şi nu neşti, comunale, din marile mă la edificarea noilor o- binatului minier Rovinari, lucrat la săpături de şan convenţiile-contract dacă 6,15 Sfa
s-a format ca acum, într-un combinate siderurgice, din biective economico-sociale iar brigada Liceului indus- ţuri, turnări de betoane, s-ar fi realizat o conlucra 6,30 La
climat marcat de idealuri şi minerit, din celelalte uni ale patriei, proiectate cu re mai bună intre organi agriculti
aspiraţii măreţe, de princi tăţi productive au întreprins 'îndrăzneală de partid. zaţiile U.T.C. şi consiliile jurnal;
8,00 Rci
si- Act final pe şantierele
pii, norme şi valori de viaţă o largă gamă de acţiuni şi Şi in acest ah, tinerii populare, precum şi con Curierul
avînd nobleţea umanismului iniţiative menite să determi hunedoreni - mineri, ducerile unor unităţi eco Buletin
Răspund
autentic, specific societăţii ne mobilizarea largă a ti derurgişti, energeticieni, e- nomice. lor; io,0(
noastre socialiste. în opera neretului hunedorean la în levi şi studenţi — mobili finind scama de unele 10,05 Sn
şi viaţa tovarăşului Nicolae deplinirea obiectivelor eco- zaţi de organizaţiile de lipsuri ce s-au manifestat 10,35 Fii
Ceauşescu, noi, tineretul nomico-sociale ce revin ju partid, au participat la în acest an în organizarea nli. cîn
citate;
României, avem exemplul deţului în anul 1987 şi în înfăptuirea programelor şi desfăşurarea activităţii 1987;
suprem pe care trebuie să-l întregul cincinal. constructive. Acum, cind trial Călan - la Combina taluzări ş.a. O remarcă de muncă patriotică, Co ele muzl
Mocules
urmăm întotdeauna, virtu Pe această linie se în ne aflăm la bilanţul anu tul minier Motru, ambele deosebită merită brigăzile mitetul judeţean al U.T.C. de ştiri
liceelor
Orăştie
industriale
ţile de luptător devotat pen scriu munca patriotică, ac lui de activitate patrioti aducînd o contribuţie im şi Vulcan, care au efec va pune un accent sporit colului
tru cauza partidului şi po ţiunile în sprijinul produc că pe şantiere, se cuvine portantă la efectuarea u- tuat lucrări în valoare de pe perfecţionarea întregii ce patr
nor lucră/i de care depin
amintim
să
unele
fapte
porului, demonstrate strălu ţiei, stimularea creaţiei teh- activităţi, astfel incit în nare; 1:
foleloru
cit de secretarul general al nico-ştiinţifice, pol ¡tehnicile din „campania" activităţii de creşterea producţiei de 1,8 milioane lei, depăşin- viitorul an tineretul hune 1 la 3;
marile
partidului, devenind pentru pentru tineret, concursurile creatoare in anu 1 1987. cărbune pentru 1 a Rovi du-şi sarcinile încredin dorean să aducă o contri ră radi
Pagini frumoase de mun
fiecare dintre noi modelul şi olimpiadele pe meserii, că, pline de dăruire, au termocentrale de ţate. cadrul celor patru buţie mai mare la înde din op<
limbii r
nari şi Turceni.
In
la care trebuie să ne ra acţiunile iniţiate în campa plinirea sarcinilor ce vor diojurm
portăm pentru a fi demni niile agricole, activitatea de înscris elevii Liceului in Un detaşament de 600 şantiere locale organizate radio;
de epoca pe care o trăim, calificare şi policalificare. dustrial nr. 1 Deva pe de elevi ai liceelor indus in Petroşani, Hunedoara, sta în faţa judeţului. clntcc;
Cana
naţional
Şantierul
triale
ştiri;
Orăştie, Lu
Brad,
de răspunderile încredinţa - Sprijiniţi cu fapte con Iul Dunăre - Bucureşti pani, Vulcan şi Hunedoa Deva şi Orăştie, brigăzile LEOREAN ONESC, econom 1
de tineri au participat la
te, de prezentul şi viitorul crete, cu rezultate obţinute şi te i
ce ne sînt asigurate. Pu pînă acum de tineri ? Brigada acestui liceu a o ra a lucrat in brigăzi de realizarea unor obiective secretar Progran
Orele s«
ternic mobilizaţi de exem — Considerăm meritoriu cupat primul loc in intre cîte 100 de tineri, in serii de investiţii, economico- al Comitetului judeţean ştiri * /
plul tovarăşului Nicolae faptul că planul economic cerea cu celelalte brigăzi de cile 30 de zile, pe ma- sociale, lucrări de întreţi al U.T.C. tru corn
Ceauşescu, cei peste 100 000 anual la lucrări finanţate a tră rev
Buletin
de tineri ai organizaţiei fost îndeplinit, iar pină la Am fi tea
noastre judeţene, alături de sfîrşitul anului acesta va fi Două cămine de nefamilişti, două Radio ju
întregul tineret al ţării, au depăşit cu aproape 15 la laţia ri
continuat pe noi trepte ale sută. Ponderea cea mai im nă; '
dv :
calităţii tradiţia eroică a portantă o dăţin acţiunile moduri de a crea ambianţa necesară
muncii pentru ţară, partici- consacrate recuperării şi in
pînd cu entuziasm şi dărui troducerii în circuitul pro
re, cu profundă responsabi ductiv a unui volum cit mai Am vizitat, zilele aces tari de aici. „Ca în orice
litate la traducerea exem mare de materiale, lucrările tea, împreună cu o echi familie, avem şi noi „co
plară în fapte a întregii efectuate pe şantierele ti pă de ordine şi disciplină piii noştri neascultători"
doIitici a partidului şi sta neretului, lucrările în spri a comitetului U.T.C. din — ne spune, nu fără o
tului nostru. jinul producţiei industriale Combinatul siderurgic Hu urmă de tristeţe, Maria
— Aduceţi, vă rugăm, ar şi agricole. nedoara două cămine de Coltor. Am avut probleme
gumente care să ateste a- Conferinţa Naţională a nefamili.şti aparţinînd a- cu doi'tovarăşi: Ioan Bu
ceastă participare. partidului constituie un nou ccstei întreprinderi. jor şi Ioan Tipirigan în
- Prezenţa necontenită a prilej pentru tinerii hune- Raidul nostru a început legătură cu păstrarea cu
tinerilor pretutindeni acolo doreni de a-şi reafirma cu în căminul nr. 5. o clădi răţeniei şi a liniştii la că
unde se pun temeliile noi toată căldura profunda sti re frumoasă, bine întreţi • min. Dovcdindu-se refrac
lor obiective economice, mă şi preţuire, recunoştin mită, despre care auzisem tari la toate eforturile
munca lor avîntată sint con ţa fierbinte pe care le poar deja cîteva lucruri bune noastre de a-i reîncadra
firmate şi de rezultatele ob tă secretarului general al referitoare la condiţiile de în ordinea interioară a că
ţinute anul trecut şi în a- p a r t i d u l u i , tovarăşul cazare şi de convieţuire a minului, am fost nevoiţi
cest an de organizaţia noas Nicolae Ceauşescu. celor domiciliaţi aici. Am să-i evacuăm. Sîntem
tră în cadrul întrecerii „Ti Exprimăm legămintul nos fost întîmpinaţi, încă de ia bucuroşi, totuşi că un alt
neretul — puternică forţă so tru ferm ca alături de în primii paşi, de o atmosferă „corigent" la capitolul dis
cială in înfăptuirea Progra tregul popor, strîns uniţi în plăcută. Prin amabilitatea ciplină, Constantin Furtu
mului partidului". jurul partidului, al secreta tovarăşei Maria Coltor, nă, în urma discuţiilor pe
Pe baza orientărilor date rului nostru general, tovară administratorul căminului, care le-am avut, a deve
de Congresul al Xlll-lea al şul Nicolae Ceauşescu, să am avut prilejul să vizi nit un locatar cu care
partidului, de tovarăşul nu precupeţim nici un efort tăm cîteva camere şi să ne mîndrim în momentul
Nicolae Ceauşescu, organi pentru îndeplinirea sarcini stăm de vorbă cu unii de faţă".
zaţia judeţeană a U.T.C., lor trasate de Congresul al dintre locatari. Constată Intrăm în căminul nr.
îndrumată şi sprijinită în Xlll-lea al partidului, a o- rile au întărit impresia : 3, care găzduieşte numai
deaproape de organizaţiile rientărilor şi indicaţiilor to camerele ordonate, lenje băieţi. Chiar dacă în ma
de partid, a pus cu mai varăşului Nicolae Ceauşescu, ria curată, peste tot mîna terie de ordine şi curăţe
multă fermitate în centrul de a întîmpina Conferinţa gospodarilor se face sim nie nu putem reproşa ni
activităţii tineretului înfăp Naţională a P.C.R. cu noi ţită. Exemple de felul în mic gospodarilor de aici
tuirea orogramelor priorita şi tot mai mari realizări, a- care îşi păstrează ordinea — lenjeria este curată,
j.u.M. Petroşani, secţia ec hipainenio hidraulice. Maşina
re privitoare la creşterea ducînd o contribuţie mereu la caro lucrează operatoarea Marin Horileci este un utilaj şi curăţenia în camere sînt holurile şi casa scărilor,
producţiei de cărbune, e- sporită la înfăptuirea pla foarte complex, capabil să pr oducă o piesă în flecare mi Ioan Boboc, Viorica I-Ier- de asemenea, camerele în
nergie electrică, minereuri nurilor şi programelor de nut, timp în care efectuează 0 operaţii de prelucrare. ban, Ştefan Motoi, Dumi general bine întreţinute —
feroase şi neferoase, metal. dezvoltare a patriei. Foto NICOLAE GHEORGHIU tru Călugăriţă, Adela Ta- impresia noastră a fost că
maş şi lista ar putea con atmosfera pe care am în-
tinua. Am solicitat cîteva tîlnit-o nu este chiar cea
Serile cultural- distractive — cuvinte tovarăşului Ale mai potrivită tinerilor lo
xandru Roşianu, preşedin catari. Se simte slaba pre
ocupare a comitetului de
tele comitetului de cămin,
mai aproape de cerinţele activităţii educative care ne-a spus: „Avem cămin pentru asigurarea
în cadrul căminului con unor condiţii de petrecere
Ce oferă serile cultural- sferă tinerească, dar de ieşit că se pune accent pe Zamora, lucru de altfel diţii dintre cele mai bune, plăcută a timpului liber
distractive tinerilor ? Am centă, în care domneşte o anume cultură muzica recunoscut de toţi cei cu atît pentru odihnă după de către tineri, mai ales
căutat răspuns la această ordinea. lă. Se organizează, în a- care am stat de vorbă. orele de muncă, cît şi pen necesitatea unui club în
întrebare participînd la o „Urmărim permanent cest sens, concursuri gen „Programul fiecărei seri, tru desfăşurarea unor ac cadrul căminului, a unor
mai exigente măsuri îm
asemenea acţiune joi, 1 oc accentuarea laturii educa •>Cine ştie, cî.ştigă", audi ne spune, îl structurăm în tivităţi vizînd petrecerea
tombrie a.c., la Casa mu tive a serilor cultural-dis- ţii comentate, recitaluri funcţie de gusturile tine timpului liber în mod plă potriva celor care încă nu
nicipală de cultură Deva. tractive pe care le orga ale celor mai cunoscuţi şi rilor. Avem în acest sen s cut şi util. Cu sprijinul au înţeles că normele de
Trebuie să spunem încă nizăm — subliniază Rudei apreciaţi cîntăreţi români un top al discotecii. Ţi comitetului U.T.C. clin convieţuire într-un cămin
impun din partea fiecăruia
de la început că aceste Costea, directorul Clubu şi străini, lecţii de dans, nem cont că media de C.S. Hunedoara, al comi
seri dedicate tinerilor din lui tineretului din Deva se oferă ştiri din lumea vîrstă a celor prezenţi aici tetului sindicatului, al ce o comportare ireproşabilă.
municipiul Deva au o altă — prezent în mijlocul, ti muzicală etc. Sînt invita este 17—13 ani, deci avem lorlalţi factori de răspun Am întîlnit, cum era şi
înfăţişare faţă de cum nerilor. Tocmai de aceea, te, apoi, grupurile de re mari obligaţii în a con dere din cadrul combina firesc, camere foarte bine
le-am cunoscut şi consem împreună cu Casa munici citatori şi folk ale clubu tribui la educaţia lor". tului îndrumaţi de comi întreţinute, aranjate cu
gust, cum sînt cele ale ti
nat altădată. Acest lucru pală de cultură am cău lui, solişti de muzică u- Părerile sînt, deci, ace te!'’' partid, ne stră-
poate fi constatat încă de tat ca, pe baza opţiunilor şoară etc. leaşi — dominantă trebuie ch; i asigurăm tineri- nerilor Adam Crişan, Ioan
la intrare. Aici am putut participanţilor, să întoc Un asemenea moment a să fie latura educativă. Şi, l.r ■ atmosferă cît mai Sima, Gheorghe Sas, Con
urmări programul pe zile mim un program cit mai constituit şi prezentarea în general, se face aşa apropiată de exigenţele stantin Lăzărescu, dar şi
camere
care
dezordi
în
al acestor acţiuni pe toată atractiv, dar cu reale va grupului „Holograf" din ceva. Problema este însă fiecăruia". „Avem în ca
luna octombrie, program lenţe educative. Am încer ziua de 1 octombrie. Tine că serile cultural-distrac drul căminului o bibliote nea e la ea acasă, ca în
prin care organizatorii în cat şi încercăm, iar în rii vădesc un real interes tive pentru tineret rămîn că cu un număr de 350 cazul camerei 27, locuită
:
cearcă să desfăşoare o ac bună parte reuşim, ca la faţă de ceea ce se întîm- încă tributare calităţi a- de volume, pe care le de Constantin Tăcuţoiu. Din
tivitate educativ-distracti- serile cultural-distractive plă în lumea muzicii u- eestor demersuri. Pentru schimbăm lunar la biblio cauza abaterilor dese de
vă mai aproape de cerin pe care le organizăm tine şoare româneşti şi interna că, efectiv, se poate şi tre teca clubului „Siderurgis- la regulamentul căminului
li s-a ridicat cazarea lui
ţele şi gusturile tinerilor, rii să adere afectiv, să ţionale. I-am văzut dan- buie făcut mai mult. Sînt tul". Avem, de asemenea,
în dreptul zilei de 1 oc vină cu plăcere şi pen sînd, ascultînd sau co- conturate în această direc condiţii pentru desfăşura Ioan Daniel Popandron şi
tombrie putem citi „Pre tru că au ceva de învă mentînd. în sală, o atmo ţie o scamă de gînduri, rea unor miniconcursuri lui Ion Stînca, în urma
zentarea grupului „Holo- ţat". sferă în general plăcută. dar, deocamdată, sînt de şah" — completează refuzului acestora de a
graf" partea I. Recunoaş Din programul lunii oc Şi dacă este aşa, atunci doar,., gînduri, Petru Bumbar, biblioteca duce o viaţă ordonată.
teţi stilul şi interpretul?“. tombrie, precum şi din este şi meritul prezenta rul căminului şi unul din ION CISMAŞ,
Şi tot la intrare, o atmo dialogul purtat aici a re torului disco, ing. Liviu VALENTIN NEAGU tre cei mai vechi loca- corespondent