Page 3 - Drumul_socialismului_1987_10

I. 9 291 • JOI, 1 OCTOMBRIE 1987 Pag. 3

Anul de studiu Stadii avansate
l . .
ZIUNE
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU poate incepe la toate lucrările
l
no mică (Urmare din pag. 1) (Urmore din pog 1) dig (tranşa a ll-a mal
R în timp. sting), ctaşeizări perce
pen- diguri, bazinul de liniş­
bricat în IUA Ceea ce s-a mai scris,
ânia calea in funcţiune, pină la sfîr-
de dczvol- montare sistematizată a şî tul acestui an, a cel tire. disipatorul de ener­
ideilor de bază ale primei
— docu- teme ce se va dezbate în puţin patru uzine hidro­ gie şi riziberma mobilă.
Alte două uzine hidro­
electrice.
din R. r. Ceea ce nu s-a scris încă toate formele ele învăţă- — Odată pornit grupul electrice cu termen de
„Concepţia
ar (color) mînt, anume: general al nr. 1 de la centrala sub­ racordare la sistemul e-
secretarului
ori, mari terană Retezat — arăta nergetic naţional în acest
Sidney partidului, t o v a r ă ş u l ing. Florin Mandai, şeful an se află. de asemenea,
- Tovarăşe Teoiil Popa, are o mulţime de realităţi ce se realizează azi ca Nicolae Ceauşescu, privind brigăzii nr. 5 a A.C.II. Rîu în stadii avansate cu toate
sin te ţi secretarul Biroului ce au situat „anul de producţie cerealieră şi le­ rolul Partidului Comunist Mare —. la U.H.E. Ostrovu lucrările. Este vorba des­
executiv al Consiliului naştere" in anii epocii gumicolă la hectar părea, Român ca centru vital şi Mare vor putea începe pre U.H.E. Toteşti I şi Cîr-
popular comunal llia şi Ceauşescu. în urmă cu 30 de ani, o forţă politică conducătoa­ probele complexe de 72 neşti T. Puternicele co­
unul dintre cei mai vechi Rezolvarea in curs a utopie. Saltul s-a făcut in re a întregii naţiuni". A ore şi, după trecerea cu lective alo brigăzilor din
activişti ai acestui consi­ problemei sistematizării sa- ultimii 22 de ani. Pămin- avut loc apoi o expunere bine, sîntem siguri, a a- cadrul A.C.II. Cerna şi,
liu... ' . telor, combinată cu satis­ tul a tost lucrat ştiinţific, însoţită de dezbaterea ce­ cestora să punem în func­ respectiv, A.C.H. Bistra,
I: G,00 Ru- - Da, sînt aproape ca facerea nevoii de stabili­ a lost smuls apelor Mu­ lei ‘ de a doua teme „Do­ ţiune noua uzină, a doua conduse de ing. Nicolae
dimineţii; „un mijloc iix" al consiliu­ zare a cadrelor şl specia­ reşului orintr-un dig în cumentele Congresului al
ra zilei în valoare de peste 23 de lll-lea al educaţiei poli­ după cea de la Ostrovu Mic Drăgăneseu şi ing. Cris­
1,00 Radio- lui popular. Am ajuns să liştilor a născut o reali­ (la care paralelul a fost tian Hcroiu, au executat
:i, în ţară. cunosc viaţa comunei ca tate. llia dispune astăzi milioane de lei. Prin a- tice si culturii socialiste. făcut anul trecut). Noi. lucrări de foarte bună ca­
a Confc- pe propria-mi viaţă. de un fond de locuinţe ceasta, potenţialul agricol Concepţia P.C.R., a secre­
e a pârli­ al satelor llia, Briznic, Să- tarului său general, tova­ constructorii, mai avem litate. acelaşi atribut în-
şi a presei; - Şi pentru că o cu- noi, concentrate In blocuri, de executat, con foi in gra­ trunindu-l şi montajele
nelodiiJor ; noaşteţi atit de bine, des­ Insumînd 154 de aparta­ cămaş şi Cuieş a lost sub­ răşul Nicolae Ceauşescu, ficelor, finisajele la cen­ utilajelor efectuate de bri­
ştiri ; 9,05 stanţial sporit : 400 de privind creşterea eficien­
îscullători- pre ce anume credeţi că mente avlnd la indemînă ţei activităţii ideologice trală (teneuiri, zugrăviri, găzile specializate ale
.?ces, cute- nu s-a scris sau nu s-a toate luncţionalităţile pro­ hectare de teren au lost vopsitorii), realizarea pro­ trustului de profil.
•ubli citate; scris destul pină acum ? prii oraşului. „Anii de naş­ redate agriculturii in zona şi cultural-educative". tecţiei digurilor, finisarea
de ştiri ; tere" al acestei realităţi - Bacea~Cuieş. Aşadar, creşterea eu 75
i noastră; - S-a scris, intr-adevăr, S-a prezentat, de ase­ taluzelor, terminarea ac- MWh a aportului hidro­
de muzică mult despre comuna lila. anii Epocii Ceauşescu pen­ Ce anume din ceea ce menea, o expunere privi­ cesei, toate acestea fiind energeticii hunedorene din
d Hartzer; tru că In 1965 existau alcătuieşte azi zestrea toare la sarcinile ce re­ lucrări prevăzute pentru aval de Rîu Mare-Retezat
olului XX; S-a scris în presă, s-a vor­ doar şase apartamente. vin organelor şi organiza­
ara folclo- bit la radio, s-a televizat vieţii ’sociale a comunei perioada imediat următoa­ a rămas o chestiune de
la 1 la 3 chiar. îndreptăţit s-a scris. Am aşezat acest ele­ llia nu are „anul de naş­ ţiilor de partid, de masă re punerii în funcţiune a numai cîteva luni de zile.
15,00 A- ment la începutul ctitorii­ tere" situat In anii epocii şi obşteşti pentru înfăp­ noului obiectiv. Faptul că noile izvoare
radio-tv.; Cred insă că nu s-a scris Ceauşescu ? Foarte puţine. tuirea măsurilor adoptate
ii române; încă destul despre Istoria lor epocii Ceauşescu pen­ La U.H.E. Păcli.şa, în de lumină vor produce
»al; 10,15 comunei, şi, mai cu sea­ tru că el se află in Inter­ Lista celorlalte In schimb e de Comitetul Politie i-’.xe- faţa graficelor de execu­ primii kilowaţi-oră în
io; 16,45 mă, despre prezentul ei. dependenţă cu creşterea bogată. începe cu comple­ cutiv al C.C. al P.C.R. din ţie, ing. Ioan Cosma, ad­ cursul acestui an este cer­
cîntece ; torţei economice a comu­ xul meşteşugăresc de pres­ 3 septembrie a.c. pentru
de ştiri ; Cei care alcătuiesc astăzi junct şef brigadă montaj, tificat dc hotărîrea una­
•ta econo- populaţia comunei, mai nei. S-a construit aici o tări de servicii şl se în­ recuperarea restanţelor şi sublinia că această uzină nimă a comuniştilor, ţi
apâr şi modernă staţiune de me­ cheie cu casele individuale realizarea integrală a are şanse reale de punere tuturor constructorilor şi
mea. I*ro- bine zis a satului centru canizare a agriculturii a- proprietate personală con­ planului pe anul curent.
18.00 Orele de comună, fie că au co- în funcţiune • în ultimul montorilor, de a întîmpi-
;a ia montul borît din satele ei mal junsă astăzi la un mare struite in acest an. Do­ O altă expunere înso­ trimestru al anului în na cu realizări remarcabile
s' fapta grad de specializare. Anul tări pentru învăţămint, ţită de dezbatere a vi­ curs. Centrala este gata cele două mari evenimen­
i ...ară ; îndepărtate, lie că s-au
il »tdereţii; Impămintenlt aici de pe de naştere al ei: 1966, pentru cultură, pentru co­ zat cea de a treia temă : (mai puţin turnarea ulti­ te din viaţa partidului şi
al; 20,30 S-a construit moară pentru merţ şi prestările de ser­ „Conceptul novator funda­ melor betoane la partea a ţării — Conferinţa Na­
ră bucu- alte meleaguri ale ţării. porumb cu degerminare. vicii, pentru sănătate şl mentat de tovarăşul superioară a barajului), în ţională şi a 40-a aniversare
l.n suges- Impămintenlrea aceasta şi Ani de naştere : 1977-1978. Nicolae Ceauşescu privind
) zi în I r-o pentru unii şi pentru cei­ sport, edilitar-gospodăreşti, execuţie fiind lucrările la a proclamării Republicii.
mal; 23,00 S-a construit complexul toate, dar absolut toate perfecţionarea şi lărgirea
ic ; 23.10 lalţi a lost posibilă în pentru vaci de -lapte cu o avind ,,certificat de naş­ continuă a sistemului de­
cală; 23.55 proporţie mult mai mare capacitate de 1 300 de ca­ mocraţiei revoluţionare".
de ştiri. in ultimii 22 de ani, anii pete. Ani de naştere : tere" In epoca Ceauşescu.
care au urmat celui de 1974-1975. S-a dezvoltat Toate acestea au produs de Cea de a treia categorie CAMPANIA AGRICOLA DE TOÁMNÁ
din
activităţi
cadrul
al IX-lea Congres al parti­ activitatea în gară, o dată în mod llresc mutaţii ca­
dului. litative in viaţa oameni­ programului de pregătire (Urmare din oag. 1) Maşina de semănat cu
cu centralizarea electro- lor. Locuitorii comunei cum­ a propagandiştilor a avut
S-a scris mult despre dinamică cu „ani de naş­ pără anual mărfuri în în vedere latura metodică. care munceşte Aurel Cos­
llia ? S-a scris dar di­ — Toţi oamenii din uni­ tina a fost modificată în
rele Bucu- namismul in care se schim­ tere" in 1981-1982. Acti­ valoare de 50 milioane Cu acest prilej au fost tatea noastră muncesc cu aşa fel încât să se asigu­
; Omagiu vităţile cu caracter indus­ lei. Prestaţiile de servicii relevate experienţe valo­
•ana Radu bă realităţile din flecare trial au absorbit o mare reprezintă 3 300 lei pe roase privind pregătirea cea mai mare răspundere. re o distanţă de 6 cm în­
10OOARA ; localitate de la un an la propagandiştilor în vederea Plugurile sînt prevăzute tre rînduri, deci o densi­
rn — A); parte din forţa de muncă locuitor. In comună exis­ tate de cel puţin (100 plan­
.tuşe (Mo- altul arată că încă nu s-au eliberată din agricultură tă peste 180 de autotu­ creşterii calităţii activităţi­ eu scormonitori, se ară la
Prlmâva- epuizat subiectele de re­ ca o consecinţă a socia­ risme proprietate perso­ lor din cursuri şi sporirea adîncimea stabilită, uni­ te la metru pătrat. Activi­
Agonle şi portaj în llia. Pentru că eficienţei învăţăm întului form, iar disculrea tere­ tatea este coordonată în­
1-21. Film llia e p o c i i Nicolae lizării şi modernizării aces­ nală, Iar 703 familii sînt nului se face de cile ori deaproape de Angelica Co-
panoramic teia. Citim intr-o monogra­ posesoare de receptoare politico-ideologic. S-a fă­
mo.ŞANl: Ceauşescu, epocă in care fie a comunei cu privire de televiziune. S-au mai cut, apoi, un instructaj este nevoie, pină se mă- drennu. şefa fermei vege­
imie (Pa­ a cucerit in decurs de şase la agricultură în anul în­ metodic asupra modului runţeşte cum trebuie pă- tale, care controlează foar­
şi coi 40 ani patru distincţii Ordinul spus aceste lucruri ? Da. mîntul. te des calitatea semăna­
»iembrie); cheierii cooperativizării : Dar elementele de acest în care trebuie să aibă
(Unirea) ; Muncii, Intre care unul in agricultură se realizau lei ale civilizaţiei pătrund loc deschiderea şi desfăşu­ Am urmărit discuiroa tului. Mihai Popescu, in­
rinul * se clasa I, două clasa a producţii de circa 1 500- rarea întregului an de unei suprafeţe de teren a- ginerul şef al cooperati­
îl); VUR- de la lună la lună şi de rată cu mai multe zile în vei. ne spunem:
irea hai- ll-a, şl unul clasa a lll-a 1 600 kg griu la hectar, la an la an in viaţa tot studiu. Considerăm că
:ca' M) ; In întrecerea socialistă, a- circa 2 900 kg porumb ştiu- mai multora dintre locui­ prima pregătire a propa­ urmă şi în care lucrau — Ne străduim să înca­
fu als ceastă comună cu ambiţii leţi la hectar şl cam nouă torii comunei. Totul sub gandiştilor, ca şi celelalte mecanizatorii Mihai Che- drăm însămînţările în e-
JLH. * îla- resteş şi Toan Joja. La arat poca optimă şi să efectuăm
icitorcsc); de devenire urbană oferă tone de cartofi. După nu­ semnul statorniciei, al măsuri adoptate, prezintă
o mei o se mereu generoasă subiecte mai trei ani de la înche­ gindirli înaintate a viito­ garanţia unei bune des­ s-au scos bulgări mari. o lucrare de cea mai bună
); BRAD; de reportaj, lila anului Con­ ierea cooperativizării aceste rului. chideri şi desfăşurări a Ploile din ultima vreme au calitate, plinind astfel ba­
no (Stea- ferinţei Naţionale a parti­ învăţămîntului politico- înmuiat, in bună măsură, ze temeinice recoltei de
A.BARZA: producţii au lost dublate
abia (Mi­ dului, privită retrospectiv, in multe cazuri, iar ceea ION CIOCLEI ideologic în anul de studiu bulgării, astfel că aceştia cereale păioase a anului
ji: : o zl 1387—1908. se zdrobeau mai uşor. viitor.
(Patria);
cu ceşt ilor
•EG: Ma-
(Dacia);
)osc pe Concurs pe teme i-e drag acest colt al Văii Jiului,
; Pericol
î de cui-
Atldns de protecţia muncii
: Dra- mi-e dragă tinereţea oraşului“
it îa (Lu-
La Liceul industrial meserii este următorul :
nr. 1 Deva s-a desfăşurat, Mineri-artificieri subteran: La Consiliul popular ai cealaltă inginer economist ţinere a fondului locativ cu care a organizat nu­
timp de două zile, concur­ 1. Aurel Mete.şan — C.M.C. oraşului Petri la, am aflat in staţiunea Ilerculano — de stat, să facem in per­ meroase acţiuni, de colec­
sul pe teme de protecţie a Roşia-Poieni; 2. Cristian repede care dintre depu­ ne-a invitat în cartierul manenţă curăţenie şi să o tare a materialelor refolo-
muncii, faza pe Centrala Popovici — Cariera minie­ taţii celor 31 circumscrip­ „Mihai Eminescu" şi pe păstrăm. sibjle, plantări de pomi şi
minereurilor Deva. între­ ră Mintia-Veţel; 3. Nicolae ţii electorale ale oraşului strada „Republicii", care ...Ora 15. Minerul şef arbuşti, au sprijinit lu­
cerile s-au desfăşurat în Leonte — I.M. Hunedoa­ sînt cei mai activi, acţio­ fac parte din circumscrip­ de echipă. Ioan C. Radu, crările de reparaţii la cen­
conformitate cu „Regula­ ra ; • Electricieni sub­ nează cu mai multă răs­ ţia sa electorală. Curăţe­ ieşise din adîneurile minei, tralele şi reţelele termice,
mentul cadru" elaborat de teran : 1. [oan Creţu — pundere în gospodărirea nia trotuarelor şi aleilor cu mulţumirea împlinirilor cele de igienizare a scări­
Ministerul Minelor şi U- I.M. Moldova Nouă; 2. cartierelor. Acolo există o dintre blocurile de locuin­ zilei. Ne vorbeşte cu lor şi spaţiil.oi de folosin­
niunea sindicatelor din Adrian Ţipter — Cariera evidenţă concretă a ceea ţe, precum şi zonele cu calm despre munca de ţă comună ale blocurilor.
întreprinderile miniere, minieră Mintia-Veţel; 3. ce a realizat fiecare ca verdeaţă vorbesc dc la deputat şi graiul său fru­ Purtăm discuţii des­
fiind organizat pe cinci Aurel Stănculescu —- Mi­ gospodar în cartierul său. sine despre mobilizare şi mos trădează originea mol­ chise, la obiect, despre
meserii de bază: mineri- na Coranda-Certej; • Lă­ Din numeroasele exemple, implicare în tot ceea ce dovenească (Este născut ceea ce avem de înfăptuit
artificieri, lăcătuşi de cătuşi subteran: !. Ion am notat cîteva nume : — ne spune el. Minerii
mină, electricieni de mi­ Vîlcu — I.M. Moldova Ioana Samfira, Ion C. Radu, Nicolae Matran. 11 ic Măn-
nă, operatori preparare Nouă; 2. Vasile Cotta — Ion Păducel. Deputatul — Împreună cu alegătorii, tăluţă, Ioan Gabor — de
şi muncitori carieră. Au Mina Coranda-Certej; 3. Circumscripţiile electo­ la sectorul XII aeraj, ori
rcmea va în fruntea lor
frumoasă participat primii clasaţi Trandafie Cerb — I.M. rale în care sînt deputaţi Aurel B rad .a sint unii
< noaptea din fiecare unitate apar­ Barza • Operatori prepa­ tovarăşii amintiţi, respec­ dintre ec 'i m ai buni cola-
er va ria- ţinătoare Centralei mine­ rare : l. Florian Păşculea tiv nr. 23, nr. 13 şi 16 presupune civilizaţia locu­ la Stănileşti, lingă Huşi). borato) 'i ai nit ,â în tot
sen in
icaţa. Cu reurilor Deva. — Cariera .minieră Min­ sînt dintre cele mai fru­ rilor în care trăiesc şi Şi-a câştigat prestigiul, în ceea ce• prt,'SIU )unc bună
posibile Departajarea celor peste tia-Veţel; 2. Vasile Jitaru moase. Deputaţii lor mani­ muncesc petrilonii. cei 17 ani de când a venit eospod;firire. fruínos.
le ploaie 60 de concurenţi s-a făcut — I.M. Hunedoara;. 3. Au­ festă în mod constant re­ — Am venit de pe me­ în Petri la, prin conştiin­ Şi. Ci t o Con iluzie la
¡i-amiezii. datat Ioan
slab la în baza unor probe prac­ rora Petruţ — Mina Co- ceptivitate faţă de propu­ leagurile doljene în acest ciozitate şi cutezanţa ini- ceea < ?c no-; i n
nord şi tice pe meserii, de minui- randa-Cerlej • Muncitori nerile oamenilor şi contri­ oraş, în urmă cu 27 de . ţinti vei, prin răspundere C. Radu despro colabora-
paraturile re a echipamentului de carieră: 1. Viorel Şinka. buie prin exemplul perso­ ani — ne spune tovarăşa şi activitate ordonată. Ca rea si \ CU 'cei rare l-au
cuprinse propus, cu alegătorii,
ade, Iar protecţie a muncii, preve­ — I.M. Hunedoara; 2. Vio­ nal la înfăptuirea obiecti­ Ioana Samfira. Mi-e drag miner, ca deputat, ca fa­
tre 12 şi nirea şi stingerea incen­ rel Borş — Mina Coranda- velor stabilite de obşte. acest colţ al Văii Jiului, milist. despre fiosr )od; iiirea ora-
lona par- diilor, prim-ajutor în caz Certej; 3. Felix Eichinger ...Pe Ioana Samfira, a- unde totul este tînăr. Mă .... Noroc", „Ziua bună". şui ui, am des •vins că
imlneaţa, de electrocutare şi frac­ — - C.M.C. Roşia-Poieni. ceastă femeie energică, cu bucur că oamenii ţin la „Să trăieşti". La fiecare trebuie sa X ' Muncească
luce bru-
pe a ló­ turi. De asemenea, s-a Cîştigătorilor le-au fost' multă dragoste pentru frumuseţea oraşului. Ne câţiva paşi, în drumul său mai m ult • u forma-
ala ceaţă dat o probă cu 15 între­ înmînate diplome şi premii oraşul şl cartierul său, am propunem să plantăm flori, spre casă. răspunde salu­ rea. 1 a t 1 ! <) cataiâi, a
bări de legislaţie privind în bani, primii trei cla- găsit-o la breşa grădiniţei, cit mai multe flori, să de­ turilor sau salută oamenii linei a ti ¡lud; n. civice exi-
•mc rece. ibile faţă
e alocuri protecţia muncii şi p.s.i. saţi urmînd să participe unde-şi desfăşoară activi­ frişăm malurile pinului din cartier - tineri ori eon le. i •espe msfi
itaţii sub şi 10 întrebări din normele la concursul de protecţia tatea profesională. După Burdeşti. Dar nu ne pu­ mai vârstnici — cu res­ de tot s-; i construit
şi la po­ de protecţie a muncii spe­ muncii, faza pe minister. ce ne-a vorbit despre tem lăuda că totul este pectul cuvenit. Sânt loca­ prin Cel ipaci tat< ■a creativă
rnite nin- binele
lerat din cifice celor cinci meserii. munca sa obştească, des­ desăvârşit. Trebuie să ne tarii blocurilor 52. 53. 56. a onmen iio:.
ceaţă. După desfăşurarea con­ IOAN SIMION, pre familia sa -— are două implicăm mai mult' in 57. 53. din' cxirtiorul 8-Mar­ lor.
cursului, clasamentul pe corespondent fete, una studentă, iar problemele, de bună între­ tie, unde este deputat, şi ES :ER'\ ŞINA