Page 34 - Drumul_socialismului_1987_10

°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULl

„Sarmis ’17“ - moment cu semnificaţi!

profunde în spiritualitatea judeţului

I3,ni!
IU ,n:.
[Urmare din pag. 1) „Toamna muzicală iiunc- v i a" clin Arad, corurile •
doreană". Alături de aces­ din Murga (Caraş-Severin)
tea, actuala ediţie „Sar­ şi Gătaia (Timiş).
mis" înscrie în programul li vom înlîlni şi rein­
viile, medalioanele litera­ său colocviul .»Romanul tri ni cu drag pe reprezen­
re şi cinematografice, ci- istoric şi rolul său forma­ tanţii editurilor „Politică",
nedialogurile, întîlnirile cu tiv", „Farmecul muzicii... „Minerva", „Cartea Româ­
pede şi intransigent, ei personalităţi de seamă ale la Deva şi Hunedoara", nească", „Ion Creangă",
s-au ridicat solidari prin ştiinţei, artei şi culturii expoziţiile de artă plasti­ ••Facla", mulţi scriitori şi
operele lor în lupta pentru româneşti, cu prestigioase că „Arta şi istoria" (Gale­ critici literari, realizatori
profe­
artistice
apărarea naturii siberiene. colective sau de amatori, riile de artă), „Clasici ai ai unor filme, numeroşi
picturii româneşti — Nico-
sioniste
Noul serial tv. de luni, trage un semnal de alar­ Vor reuşi ? Rămine de vă­ oferă oamenilor muncii îae Grigorescu" (Palatul creatori populari clin ţară.
Sarea pămîntului, ecrani­ mă receptat de zeci de zut. Deocamdată au reu­ hunedoreni momente de culturii), brigada ştiinţifi­ Momente semnificative (9
O
zare după romanul omo­ milioane de cititori şi spec­ şit să activeze un larg profundă trăire patriotică, că „Magazin", „Gala lau­ clin istoria patriei ne vor I 1,15
nim al lui Gheorghi Mar- tatori. Ei citesc (sau văd), front de opinie. Ceea ce de cunoaştere . sau reme­ reaţilor celei de a Vl-a e- fi prezentate de persona­ 13,011
kov, se află abia la al gîndesc şl judecă. Ceea este, Iarăşi foarte mult. morare a unor momente diţii a Festivalului naţio­ lităţi de prestigiu din 19,00
doilea episod, dar se a- ce e bine. Uneori se şl Cel mal marcant dintre a- de referinţă clin istoria nal „Cîntarea României", Bucureşti, Cluj-Napoca, Ti­ 19,20
nunţă de pe acum ca o implică, după posibilităţi­ ceşti prozatori, Valentin patriei, poporului şi parti­ festivalul dansului de so­ mişoara, Reşiţa, Satu Ma­
creaţie de anvergură şl le şl specificul muncii şi Rasputln — a cărui capo­ dului, de apreciere a pro­ cietate, expoziţia de arlă re, Oradea, Alba Iulia, Si­ 19,50 »
profunzime, cu memorabi­ temperamentului lor. Ceea doperă, Despărţirea de greselor fără precedent populară „Tradiţie şi con­ biu, Tulcea şi din judeţul €>
le frumuseţi de detaliu, ce e şl mai bine. Matiora, poate fi socotită înregistrate în viaţa poli­ tinuitate în prelucrarea ar­ Hunedoara. Oaspeţi dragi
ceea ce ne obligă să re­ în sprijinul naturii, îm­ şi ca un „roman ecolo­ tică, economică şi social- tistică a lemnului“, „Sa­ no vor fi şi reprezentanţii
venim asupra lui mai în­ potriva agresiunii Irespon­ gic" — declara într-un in­ culturală a ţării şi jude­ lonul umorului", precum celor 400 de formaţii, in­ 20,50
colo, cînd ne va fi oferit sabile, a poluării, degra­ terviu: „Natura ne influen­ ţului, în anii ce poartă şi numeroase simpozioane terpreţi şi creatori, care,
o imagine mai cuprinză­ ţează mal mult decît ne emblematic numele ctito­ ştiinţifice organizate în în urma unei riguroase se­ 22,20
toare. L-am amintit totuşi, închipuim. Omul devine rului României socialiste toate oraşele judeţului. lecţii clin competiţia artis­ EST-"*
pentru că el mi-a inspirat mai curat cînd trăieşte în moderne, tovarăşul Nicolae — Se parc că actuală tică, au reuşit să cuce­
rindurile de faţă şi anu­ mijlocul naturii virgine, iar Ceauşescu. ediţie va găzdui şi aniver­ rească înaltul titlu de lau­ U I
me prin conflict. Conflic­ cind natura este . strivită sări ale unor prestigioase reat al Festivalului naţio­
Adresîndu-sc
deopotrivă
tul în Sarea pămîntului - şi încă în mod tragic, eu minţii şi sufletului, acţiu­ formaţii artistice hunedo- nal „Cîntarea României" 1UJ<
cel puţin atît cit cunoaş­ dării şi chiar a distruge­ cred că aceasta îl In­ nile din „Sarmis ’87" aduc, rene ? in cea de a Vl-a ediţie diopn
tem din el pînă acum - rii mediului, se ridică deci fluenţează în primul rînd prin mesajul educaţional a sa. Cu unii dintre aceş­ 0,15
are o motivaţie ecologică: şl arta în diversele ei for­ pe om. Dar ce spun cred ? şi modalităţile de expri­ — Dn. Inedite pentru tia ne vom înlîlni în fina­ 0,30 1
agr ici
se produce acolo o agre­ me. Natura dobîndeşte Aşa este". mare artistică, un plus de ediţia din acest an vor fi lul festivalului „Sarmis", jurna
siune fără precedent asu­ astfel un aliat redutabil Nu cumva plătim prea cunoaştere şi sensibilitate, manifestările ce le organi­ la Gala laureaţilor. 8,00 )
pra naturii taigalei. „Ştiţi prin puterea sa de difu­ scump orgoliul nostru de îmbogăţind plăcut şi util zăm la Haţeg şi Dobra, — Iar. mîine, la deschi­ Curie
Buleti
— întreabă un bătrîn pă­ ziune şi Influenţare a opi­ „stăpinitorl al naturii" ? viaţa şi munca minerilor, prilejuite de aniversarea a dere... Audit
durar — cît îi trebuie unei niei publice. Se pare că Neînchipuit de scump, răs­ siderurgiştilor, energeticie- 100 de ani de activitate — Da, mîine la deschi­ lellii
comoi
păduri de cedru să creas­ primii care şi-au dat sea­ punde Arta. Poate se vor nilor, constructorilor, lu­ neîntreruptă a formaţiilor derea actualei ediţii a fes­ Kevis
că asemenea acesteia ? ma de posibilităţile pe ca­ găsi purişti care să con­ crătorilor ogoarelor, din corale din aceste locali­ tivalului „Sarmis", venim 11,00
Două sute de ani ! Iar re Ie are arta pe acest teste rostul Artei de a In­ acest minunat colţ de ţară. tăţi. în faţa spectatorilor de­ 11,03
noi dăm buzna şi o tăiem tărîm, primii care au con­ terveni în astfel de pole­ Cine vor fi oaspeţii veni, iubitori de muzică te; 1
p o ni.si
doar ca să facem din ea vertit aceste posibilităţi în mici... extraartistice. Dar — Alături de manifestă­ acestei ediţii ? cultă si de balet, cu o ac­ '»op
seîndurî...". datorii ale artei au fost dacă-i recunoaştem drep­ rile care, dc-a lungul ani­ — Oaspeţi aşteptaţi cu ţiune inedită: „Farmecul
lor, au cîştigat un bine­
Problematica ecologică scriitorii sovietici şi îndeo­ tul şi datoria de a cultiva meritat prestigiu, ce adu­ mult interes de publicul muzicii... Ia Deva", avîn- 13.00
şi, consecutiv, cea a pro­ sebi cei din familia — spi­ valorile morale, va trebui ce nou „Sarmis ’87" ? hunedorean vor fi Teatrul du-i ca oaspeţi pe unii Avani
tecţiei mediului au deve­ ritualiceşte înrudită — a să-l concedem şi datoria Naţional Bucureşti, Tea­ dintre cei mai îndrăgiţi 15,15
V t >lei
nit în anii din urmă de prozatorilor siberieni. A- de a se ridica întru apă­ — Din nou localităţile trul Mic, Teatrul .»Constan­ interpreţi: David Olianc- cui tur
importanţă planetară. Iar urbane şi rurale vor găz­ tin Nottara", Teatrul de sian, Cleopatra Melido- nai;
junşi la deplină maturita­ rarea Naturii. Arta cu me­ dui „Salonul hunedorean
interesul faţă de ele şi im­ comedie şi cele două tea­ ncanu, Corneliu Fînăţea- saj ii
te artistică, cu un suflu saj ecologic, — iată unul al cărţii", Festivalul poe_- tre hunedorene ce vor ran; ]
plicarea publicului larg epic viguros, cu un puter­ dintre cele mal interesante ţilor populari .»Din toată nu, Dorin Teodorescu, Ve­ ţesa i
sporesc pe măsură. Prin oferi spectacolele „Cam­ ronica Diaconu, Ruxandra mau
nic şi patetic sentiment al şi frumoase fenomene ale inima", „Colocviul arte­ Vlad, Florenţa Marinescu, Buleli
roman şi apoi prin ecra­ naturii, comparabil la noi lor", „Tîrgul meşterilor pionul" de I. Gârmacea, Crislina Angelescu, Cris- Muz ic.
nizare, un mesaj ecolo­ sfirşitulul nostru de mlle- populari", „Festivalul fil­ „Mitică Popescu" de Camil 18.00 <
doar cu -cel al lui Sado- tina Zalu, Rodica Murgu, lin dc
gic precum cel amintit veanu, cu un program lim- RADU CIOBANU mului documentar .»Valea Petrescu, „Iva Diva" de Mie Filip, Mirela şi An­ politic
Jiului", Zilele instituţiilor Mircea Radu lacoban, drei Daruka, Irina Staicu, naţion
profesioniste do spectaco­ »»Sfîntul Mitică Blajinu" în prezentarea binecunos­ Xîuleti:
gajam-
PAN VOICULESCU : le, „Festivalul filmului de de Aurel Baranga, „Show cuţilor actori Lucia Mure- n ist,
voluţic
animaţie", „Festivalul o- melodii ’87" şi „Sîmbăta şan şi Mircea Bellu. jurnal
,Un şirag de melodii pentru cei mai dragi copii“ bicciului popular hunedo­ amăgirilor" de I. D. Sîrbu. invitaţie ia istoria trecută tiv. ;
maţii;
„Sarmis ’87" îl dorim o
Iubitorii de muzică vor
rean O vid Densusianu",
simpozionul ştiinţific „Ju­ avea prilejul să urmăreas­ şi prezentă, la muzică, 22,10 5
muzicii
Literatura muzicală pen­ din folclorul copiilor. Cît acestor lucrări — cît şi sis­ deţul Hunedoara — per­ că interpreţi cunoscuţi de artă plastică, teatru, o in­ laritalc
au copii s-a îmbogăţit de privesc cele 95 de melodii temului tonal funcţional. manenţă şi continuitate în vitaţie la util şi frumos, poetic;
urînd cu o nouă carte, compuse de dr. Dan Voi- Dinamica muzicală este muzică cultă, precum şi dans;
de cărei merite nu pot fi culescu (compozitor for­ prezentă prin semnul de istoria României", atelie­ formaţii de prestigiu — la cunoaştere şi meditaţie, de ştii
îndeajuns lăudate. Răs- mat la şcoala celui dinţii crescendo şi prin alternan­ rul de creaţie »Ritmuri", corurile de cameră din ia desfătarea minţii, su­ ST - "*«3
l'oind-o, cei rnici vor avea doctor în muzică din ţara ţa de tip baroc a unor „Trofeul micului cititor", Cluj-Napoca şi „Emil Mon- fletului şi ochiului. if]n
bucuria regăsirii unor noastră — maestrul Sigis­ măsuri în mezoforte sau
imagini familiare lor din mund Toduţă, fiu al Hu­ forte, cu măsuri în piano.
cărţile deja cunoscute şi nedoarei, născut la Sime- De o importanţă deosebită Toamna muzicaiă
din acea parte a realită­ ria), acestea sînt un izvor este — prin rezonanţa pe seriile
ţi un ca
ţii înconjurătoare pe care de sensibilizare şi educa- care o are de-a lungul is­ ta); ii
tu reuşit să o cucerească toriei muzicale — dialogul lumedorcann mul s
din nevoia lor de cunoaş­ dintre o voce solistă şi în­ — A);
— seri
tere. Ilustraţiile (Marta Cronica muzicală tregul grup, dialog pe care Sărbătoarea muzicii hu­ ni re in
Gheorghiu — grafica. Pe­ il putem asculta astăzi în nedorene îşi deschide, mîi­ dorn —
tru Gheorghiu — coperta), concertele pentru solist- ne, porţile în judeţ. Timp se pen
(Flacăr.
foarte reuşite, atît ca de­ re. Prin frumuseţea fireas­ instrumentist şi orchestră. de trei zile, prestigioase Declara
sen şi colorit în sine, cît că a liniilor melodice („Ţa­ Sînt, în cartea de faţă, formaţii muzicale din ţară (Parîng
şi ca vizualizare a textu­ ra mea" .„Cîntecul", „Vin- şi multe alte aspecte de vor fi oaspeţii iubitorilor iembrie
te (Un
lui poetic şi muzical, sînt tul", „Raţa", „Două raţe". cultură muzicală — bu­ de muzică cultă. Dacă Uoeitnl
de un preţios ajutor în a- „Cîntec de primăvară"), nuri care o dată asimila­ mîine, la Deva, „toamna..." pitici
comodarea celor mici cu scrise în măsurile simple te cu sprijinul părinţilor va debuta cu „Farmecul can: i
ispectul semiografiei mu­ de două pătrimi şi trei şi al educatoarelor din muzicii", la Hunedoara, bă Nea
LONEA
zicale. Urmărind frumuse­ pătrimi, şi cele compuse grădiniţe — îi vor ajuta Castelul Corvineştilor va rul);
ţea desenelor, ochii celor mai ales în patru pătrimi nebănuit de mult pe micii găzdui deschiderea celei sosc p.
(Muncit
■nici vor prinde în joacă dar şi în şase optimi, au­ de-a VH-a ediţii a aces­ Mistere]
si imaginea portativelor torul prezintă cîteva cîn- interpreţi vocali în dezvol­ tei apreciate manifestări. (Retezat
:U note şi astfel, cu un tece spre folosul viitorilor tarea gradului de inteli­ Primele acorduri vor fi păsările
mic ajutor din partea ce­ şcolari şi în măsuri mai genţă şi sensibilitate. A- date de Orchestra de ca­ ua roş
Punct ;
ceastă carte de muzică este
lor mari, aridele informa­ puţin obişnuite: două meră din Cluj-Napoca (di­ (Patria)
ţii legate dp grafica mu­ doimi, cinci optimi, patru rodul unui talent şi meş­ rijor Mihai Guttman) şi los şl
zicală se vor stoca pe ne­ optimi, ca şi în măsurile teşug componistic ce a de corurile de cameră din / Wtcărn
simţite în memoria copii­ alternative de două pă­ avut puterea să se des­ Arad (dirijori Ioan Redis B/iî: Ui
(Casa <
lor. Merită a fi sublinia­ trimi, trei pătrimi şi pa­ prindă din tot ceea ce pre­ .şi Gh. Flueraş). Duminică, ŢEG:
tă orientarea autorului a- tru pătrimi două pătrimi supune creaţia muzicii luni şi miercuri, Casa de (Dacia);
supra unor texte poetice Valorile de note şi pauze simfonice pentru a dărui, cultură şi Castelul Corvi­ Bucuros
sînt cu precădere optimile cu mare folos, un izvor aripile
semnate de Tu clor Arghezi, de îneîntare şi învăţătură neştilor din Hunedoara vor le I-II
Veronica Porumbacu. Nina şi pătrimile. Scările linii­ găzdui concerte şi recita­ tură); 5
lor melodice aparţin 'atît lumii pline de neasemuit to Caii
dassian. George Coşbuc, limbajului modal autohton farmec — copilăriei. luri extraordinare susţi­ roz (IV
Şt. O Iosif. Otilia Cazi- nute de interpreţi de sea­ Ca-n fi
— pe care-1 întîlnim cu ANA FODOR, GHEEAÎ
mir, Vasile Alecsandri şi preponderenţă pe parcursul muzicolog mă ai muzicii culte. irului (
Cu puţine excepţii, ma­ • « Badea), eliberat de ticuri
rile noastre opere litera­ CRONICA FILMULUI M o r o m e ţ 1 1 actoriceşti .şi locuri comu­
re nu şi-au aflat ecrani­ ne, ca şi imaginea (Vivl Pentru
zările de aceeaşi valoare. niversul acesteia să-l trea­ comuniunii lor interioare, Drăgan Vasile) ce ne dez­ fi schin
rul mai
S-a vorbit şi s-a scris amină pentru a se găsi menească a naturii, con­ văluie inefabilele legături cădea p
chiar despre „complexul că într-un film de largă din inefabilul flux vital mai profunde, mai bogate firmă un mare regizor, ale poporului cu pămîn- vor ave;
respiraţie, impunător prin
de inferioritate al filmu­ clasicismul său. situat pe care face ca oamenii să în semnificaţii, în planul care ştie să facă operă clin tul. aversă,
lui faţă de literatură" linia deschisă de „Moara trăiască prin locurile şi altei acţiuni. film. „Moromeţii” este un slab la
râturile
„Moromeţii" lui Stere Gu- obiceiurile lor, iar acestea Discreţia cu care apa­ Am fi nedrepţi dacă film pe care literatura cuprinse
lea şi, în aceeaşi măsură, cu noroc" şi continuată de prin oameni. „Moromeţii" ratul de filmat urmăreşte n-am sublinia, cu egală noastră îl medita demult, de, Iar
ai lui Marin Preda, spul­ „Pădurea spînzuratilor". este printre foarte puţine­ întîmplările, simplitatea îndreptăţire,' jocul actori­ pe care cinematografia tre 3« si
beră acest complex. Fas­ Povestea creşte din per­ le filme româneşti în care de cristal a cadrelor, în lor (Luminiţa Gheorghiu, noastră îi aştepta pentru pe văl
ceaţă dii
cinat de carte. Stere Gu- sonaje, clin confruntarea secvenţele nu se închid care chipurile personaje­ Victor Rebengiuc, Mitică a-.si dovedi maturitatea. rolog c
lea a avut puterea ca u- lor exterioară contrapusă imediat, răspunsurile se lor devin o continuare o- Popescu, copilul Marius VERONICA PALADE Pro net n (