Page 38 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Măsura angajării - munca pilduitoare Un instructiv şi eficient schimb de experienţă 11,30 T'
11,35 Li
12.10 D
— Sînteţi mult prea ţi galvanizatoarele Maria Iga, — Cred că am produs financiari pe perioada ca Jî Iu
nură pentru o mamă cu Elena Ungureanu, ^Ileana în unitatea noastră peste re a trecut din acest an 13.00 Al
băieţi atît de mari. Am Pavel sînt modele de con trei milioane de umbrele. confirmă strădania colec utilul cu frumosul“ (I>
aflat că Valentin e stu duită profesională ca şi Noi am fost autorii pri tivului nostru, în care
dent în anul IV la facul Olivia Cean, de la activi melor umbrele pliante din majoritatea o formează fe — Cînd am organizat ciază economistul Filof- 11.50 Di
tatea de mine de la Pe tatea de truse şcolare, ca ţară. Acum putem reali meile. Iar sarcinile pe ca schimbul de experienţă teia Moldovan, director 15.00 Iu
troşani, iar Sorin îşi satis şi frezorul Elena Suba de za orice model de umbre re recenta plenară a Co ne-arn gîndit, în primul adjunct al I.C.S.M.I., se m
face stagiul militar. la S.D.V.-uri. Secţia noas lă. Avem un colectiv bun mitetului Central al parti rînd, la utilitatea lui. Am cretarul comitetului de 19.00 T(
— Da, sînt mari şi-s cu tră deţine de doi ani con — apreciază ing. Ioan dului le-a pus în faţa e- propus să vizităm aseme partid „Comerţ" Deva. 10.15 fu
minţi. Am copii foarte secutiv locul I în întrece Faur, directorul unităţii conomiei ne mobilizează nea obiective economice „în această nouă acţiu 20.15 l’i
buni. M-au ascultat, no-au rea socialistă din cadrul şi ne angajează pentru a care să ne ofere şi cu ne a noastră am împletit ni.
ascultat.' Cît despre tine I.J.P.I.P.S. Deva. Avem un — care s-a format din întîmpina Conferinţa Na noaşterea activităţii aces plăcut utilul cu frumosul" 21.10 M
reţea mea, ştiu cu ce să colectiv bun, unit, iar pro mers. Pregătirea profesio ţională a partidului cu tora, dar să ne creeze şi — e de părere lucrătorul loi
vă spun ? Am totuşi, 43 dusele pe care le execu- nală se face continuu, succese care să ne facă posibilitatea completării gestionar Olga Bota, pre
de ani... Lucreţia Uibaru cinste. fondului de marfă în uni şedintele comitetului sin 21.50 Ti
zîmbeşte discret, emoţio Măsura acestei angajări tăţile noastre — ne spu dicalului din I.C.S.M.I.,
• „Tot ce am realizat, am realizat prin aulodota- o du munca pilduitoare a
nată de îndrăzneala cu ne lucrătoarea gestionară iar colega sa, Florica Ra
care şi-a caracterizat fiii. rc şi prin concepţie proprie". femeilor. Munca pe care Victoria Varga, preşedin du, de la raionul sport al
• „Asimilăm produse noi într-un timp scurt". 20,00 Tt
Aici, în secţia a Il-a a am înlîlnit-o în fiecare ta comisiei de femei de Magazinului Ulpia adau
Fabricii de producţie in • „Noi putem face orice model de umbrelă". încăpere a secţiei I, pe în la I.C.S.M.I. Deva. gă : „Am văzut foarte mul 20,20 Vi
dustrială mică şi prestări • „Avem un colectiv bun, unit, iar produsele tregul fiu* tehnologic, de Şi astfel, în organiza te lucruri interesante, am 20,35 T<
servicii Brad, munceşte de pe care le executăm sînt rentabile". . la formaţia croi-mixt, pî- rea comisiei de femei, a schimbat multe păreri şi (o
peste 10 ani ca lăcătuş nă la ambalarea produse comitetului sindicatului de consider că din acest 20.50 A
montator. Ne-a uimit cu lor. Tehnicianul Marioara la I.C.S.M.I. Deva, sub schimb de experienţă, toţi bi
cită îndemînare lucra la turn sînt rentabile. In plus, n-au fost cursuri la care Loba, locţiitor şef secţie, îndrumarea şi cu spriji am avut de învăţat“. ta
tijele telescopice pentru reuşim să asimilăm pro să nu predau şi cu. E un ne face cunoştinţă, în fie nul organizaţiei de partid, Pentru Maria Florea 21,05 Jfc
umbrele. „Cînd dispunem duse noi, într-un timp colectiv tînăr, dornic de care încăpere, cu „mâinile 40 de lucrători gestionari (şef complex), pentru Teo »»*•
de materie primă, reali scurt. Producem acum su- a realiza produse cît mai de aur" ale femeilor: şi merceologi au partici dora Vasiu (şef complex El
zăm şi 000 bucăţi pe zi. porţi-perii pentru motoa frumoase, mai bune, cu dumneaei e Maria David, pat la un instructiv şi util reţea), pentru lucrătorii 21.50 Tt
Uşor nu c, dar dacă ne re excavator, într-o gamă solicitare pe piaţă. Cu con şefa de echipă, fruntaşă schimb de experienţă, des
place munca şi dorim s-o destul de largă. Sin tem a- fecţiile ain pornit în ulti din 1986, aici e Maria Ma făşurat timp de trei zile, gestionari Agneta Motocea,
facem cum trebuie, nu ni proape singurii produ mii ani dintr-o necesitate. rian, aici — Doina Mar în mai multe unităţi e- Maria Nan, Viorica Şer-
se pare prea grea" — răs cători de truse de traforaj Şi am reprofilat oamenii tin, aici Voichiţa Crişan, conomice din Mediaş, Tîr- ban, Lidia Guraliuc, Iri- V A
na Mariş, Ana Moldovan,
punde Lucreţia întrebări pentru şcolari, iar în co spre meserii noi. în Sec aici... Sînt ca argintul viu.
laborare cu întreprinderea ţia I, confecţii textile, lu Acum lucrăm bluze cu năveni, Sighişoara, Miercu Olimpia Moraru, Viorica
lor noastre, fără a-şi în rea Ciuc, Ghcorghieni, Re Groza, Viorica Gudea, Au
trerupe munca. chimică Orăştio realizăm crează aproape 180 de fe mîneci detaşabile pentru
repere pentru autoturis mei, care realizează arti ghin, Tg. Mureş. La fa relia Farcaş, Tatiana Bur- DliV.
— . Avem multe munci mul Dacia 1300. Dar pro cole textile pentru băr adolescenţi, pantaloni de cin, Veronica Gyorfi, Eri- seriile
toare vrednice, destoini dusul de bază e umbrela. baţi, copii, adolescenţi, ar catifea pentru băieţi, ha brici de încălţăminte, con ca Cojoearu, Niculina Sa 1
ce. Aici s-au calificat, aici ticole de sport în funcţie late de casă... fecţii, stofe, bumbac, mo maritean, pentru merceo iii Li.
iu fost primite în deta O bucurie imensă îi lu „Ne dăm tot interesul, bilă, faianţă, menaj s.a. au logii Nagy Ana Maria, — ai;
-
minează faţa cînd vorbeşte de sezon: costume de — ser
şamentul comuniştilor, aici despre acest „produs de schi, bluze de vînt, pan fetele sînt harnice şi as avut loc fructuoase dia Aea Barbu, pentru fieca ni re îi
şi-au realizat noua condi talon matlaşat. Avem re cultătoare. Sînt 30 în e- loguri şi în multe unităţi re participant la schim den» -
bază". Poate pentru că
ţie — apreciază ing. Mă în preajma acestuia şi-a laţii comerciale — de a- chipă şi fiecare doreşte să s-a putut prelua mărfuri bul de experienţă, acele se pei
(Flăcăi
ria Domsody, şefa secţiei aflat şi inginerul stagiar^ provizionare şi desfacere lucreze şi bine şi mult". direct de la furnizori. „Un zile de la sfîrşitul lunii D.- Aar;
(lhirin
i Il-a bunuri metalice. Ca de acum cîţiva ani rostul" — cu toate judeţele ţării „De cînd sînteţi şefă de schimb de experienţă efi septembrie s-au consem icinbri
nat cu majuscule în jur
Lucreţia Uibaru e şi Voi- muncii, situînd-o în frun .şi ne străduim să ne o- echipă, Maria David ?“. cient, care a sporit fondul nalul muncii. Desigur, i- te (ll
ihiţa Fărău şi Rodica Har- tea unei secţii ce ştie să noră-m comenzile. îndepli „De doi ani, şi tot de a- nostru de marfă cu pro maginile prinse pe pelicu Hecţfn]
pitici
sas, şi Melania Glava... se -menţină, la rîndu-i, în nirea şi depăşirea tuturor tunci echipa noastră o duse în valoare de peste la fotografică de lucrăto CAN:
La acoperiri galvanice, fruntea întrecerii. indicatorilor cconomico- fruntaşă". 11 milioane lei" — apre- rul gestionar Dumitru To na Nc
LONBi
— « _ •_______€ » _ • _ — — o_« — • — * — • — • — por vor aminti mereu de rul) ;
spre această acţiune cu pinzele
reale rosturi economice şi „Mişte
Zborul educaţionale". Au fost însă citorcs
Sosesc
„Nici n-am ştiut Ştiaţi ? imagini care ni s-au lipit (Munc
de suflet' şi care ne vor
Mister
Oamenii, însoţi mereu cu frumuse (Retez
că are două ietiţe' Ca nişte ţea lor desprinsă din pito păsării
uu
Păsări, rescul ţării noastre. Ele BARZ.
Săgetează se numesc — ne spune cu ios (¡V
Mirela Radu n-a împli meze exemplul de muncă Infinitul emoţie şi îneîntare Viori Punct
nit încă 26 de ani. li va al celor buni despre care Dc dincolo de nori ca Şcrban — Cheile Bica- (Patrii
aniversa la sfirşltul a- v-am vorbit. Şi soare zului, Borsec, Izvorul Mu los şi
(Flăcăi
cestei luni. E cea mai - Dar şi dumneavoastră Ţintindu-i reşului şi multe alte locuri BAI:
mare dintre cei cinci fraţi : deţineţi funcţia de secre Răsăritul, do o rară frumuseţe pe
Liliana e muncitor opera tar adjunct cu probleme Apusul, care traseul schimbului de
tor la I.C. Orăştie, unde de propagandă in organi m-.cla
şi Zenitul experienţă ni Ie-a dezvă Bucuri
lucrează şi Daniel (care a zaţia de partid Uzinare I. Poate luit". aripile
absolvit şcoala prolesiona- - Do, am fost realeasă. V-a spus Blaga, le I-I.
lă), unde muncesc şi pă Ori Brîncuşi Cu un an în urmă, în tură):
rinţii — la rindul lor ope - A fost realeasă pen Cu-a lui Măiastră organizarea aceleiaşi co to Ca
roz i
ratori chimlşti. Adrian şi tru că se bucură de res Ce-ntruchipenză misii de femei, un similar Ca-n
Gabriel sint incă elevi. pect, de autoritate in co schimb de experienţă şi-a GIIEL/
lectivul nostru. O autorita Desprinderea împletit utilul cu frumosul
- Eu, după ce am ab Irului
te pe care şi-a creat-o Şi zborul în zona Maramureşului.
solvit clasa a X-a m-am prin muncă şi conduită — Omului spre astre.
încadrai la ,,Mecanica" O- intervine Maria Munteanu, Zborul este cîntec şi Cu siguranţă, viitoarea ac
răşlie. Aici m-am calilicat secretar adjunct in comi visare ţiune va găsi drum spre
rectilicator. După calilica- tetul de partid al Între Eternă căutare şi iubire alte zone ale frumoasei
re am urmat cursurile se prinderii mecanice Orăş Dorinţă spre înalturi noastre patrii — întru
rale la liceul industrial tie. In munca profesiona Dar mai presus de toate bucuria şi satisfacţia be
O D
„Aurel Vlaicu". lă e competentă şi vred Dăruire. neficiarelor ei. de cui
- Intre timp, v-aţi căsă nică. Iar funcţia pe care Puterea zborului de la i
torit... E doar în noi
o deţine in fruntea orga tacolul
- Da, soţul meu este nizaţiei de partid şi-o o- La întreprinderea de lrico taje Petroşani, ca şi la cca Şi fiecare sîntem
din Hunedoara, în unităţile cu profil de industrie uşoară Nottar:
instalator, tot aici, la sec norează cu multă seriozi din Vulcan, Deva, ctitorite în ultimii 22 de ani şi-au O Măiastră. Pagină realizată de cu pic
torul investiţii. Cind am tate şi răspundere. Este aflat noul statut mii de fe mei huncdorcnc. Prof. VERGHEUA CHIFOR LUCIA LICIU Mireea
dat bacalaureatul, in 1983,
fiica cea mare, Ramona, mereu aproape de pro
avea deja trei luni. După blemele oamenilor, intere- '
doi ani a venit pe lume sată de rezolvarea lor. Pe O mină de ajutor în cîmp
Anca. Nu-i uşor cu doi cît o vedeţi de blindă şi
copii mici, dar ne ajutăm. finuţâ, pe atit e de ener Prezenţa lor pe ogoage- în campaniile agricole partid, acţionează prompt, la recoltat. Tot cu ajuto
Mo ajută şi părinţii, şi gică şi autoritară. Corec ie C.A.P. Lăpuşnic a de ne-a vorbit cu respect şi iar colectivul lor e pre rul lor, au fost strînse, Penti
sora. La noi, in atelierul titudinea şi conştiinciozita venit familiară. Din pri admiraţie prof. Rafila zent pe ogoarele C.A.P. E după combinator, circa 15 li prci
SN 320 din secţia maşini tea sint emblemele muncii măvară pînă-n toamnă, Tacob, preşedintele Comi de ajuns o convorbire te tone cartofi, iar acum, în să şi
cooperatorii de aici le pri tetului judeţean de cultu lefonică cu Maria Dobro- tre acţiunile culturale de Gerul i
unelte, majoritatea sîntem sale. N-a lipsit, n-a intîr-
mesc cu dragă inimă aju ră şi educaţie socialistă. tă, contabilul şef al Cen realizare a spectacolelor tul va
tineri. Jenica Moldovan e ziat niciodată de la nici
torul. Ce, cît şi cum mun „Activitatea lor ca in trului de librării ori cu televizate pentru o viitoa intcnsil
de aceeaşi virstă cu mine, o acţiune. Nici n-am ştiut cesc ştiu toţi, dar cel mai structori obşteşti ai comi preşedinta comitetului sin re prezenţă hunedoreană sectoru
e rectificator şl are şi că are două fetiţe mici. bine le cunoaşte străda tetului nostru de cultură dicatului, Eugenia Oprea, în „Cîntarea României" şi pînă 1
muncă politică. E secretar - Cum reuşiţi, Mirela ? nia preşedinta cooperati este bine cunoscută în zo eu Maricica Oloeriu. şef pregătirea noii ediţii a Tempei
adjunct in organizaţia de - Ne ajutăm, ne spriji vei agricole de producţie, nele de care răspund, iar birou plan organizare şi festivalului „Sarmis", ele, vor ii
partid şi membru in con nim, ne impărţim munca. Maria Cibu. De cîte ori, prezenţa lor este meri contabilitate la întreprin activistele obşteşti, au şi 13 g
siliul oamenilor muncii. A- - Ce Înseamnă munca la sfîrşitul zilei de mun tuoasă în orice acţiune derea cinematografică ju găsit răgazul să dea o mâ xime îi
neta Lascu e frezor, şi ea pentru dumneavoastră ? că, nu regretă că n-a pu culturală întreprinsă. Şi deţeană şi cele două co nă de ajutor şi la recol de. I
nea ţa.
are doi copii şi e secretar - Totul. tut fi de faţă la plecarea iată că răspunderea şi se lective se alătură cu hăr tarea porumbului. Fără
spre Deva a ajutoarelor riozitatea le însoţeşte mun nicie şi seriozitate muncii îndoială, le-au însoţit şi
adjunct cu probleme de - Ce înseamnă lamilia ? pentru a le strînge mâna ca şi pe ogoarele C.A.P. pe ogoare. Lor, acestor La ni
propagandă in comitetul - Totul. Doresc să creas şi a le mulţumi. Lăpuşnic. E de ajuns să colective do femei le da colegii. Dar ei şi-au rezer î ii prec
vat lucrările mai grele
să cu
U.T.C. Soţia lui Alexandru că fetiţele sănătoase, să Despre mîna de ajutor le amintesc că timpul torează C.A.P. Lăpuşnic tul va
Hereş, secretarul nostru am in ele ajutor, şi să ur pe care profesori, muzeo prielnic trebuie fructificat încărcat şi transportat licări t
U.T.C., e strungăriţă şi are meze exemplul de muncă grafi, lucrători ai centru din plin, în folosul recol încheierea în timp optim paie, împrejmuirea, repa cu vite:
a multor lucrări — de la
trei copii, Mihaela Dros- al părinţilor şi al bunici lui de librării, ai între telor şi Adriana Rusu, di rarea şi zugrăvirea graj 55 km/
chi e Irezor şi ştie să ur lor. prinderii cinematografice rectorul Muzeului jude plantat, de la prăşit, de durilor". serviciu
judeţene, ai Bibliotecii ţean, sau Maria Basarab, la udat cu cana la rădă Mîna de ajutor, merită
judeţene o dau an de an secretarul organizaţiei de cina fiecărei plante, pînă toată lauda !