Page 39 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 39
300 • DUMINICĂ', 11 OCTOMBRIE 1987 Pag. 3
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Producţia de cărbune \ • Prima decadă a lu
t
\ % . nii octombrie a.c. a mar
\ ' . '\ - N. *
(Urmare din pag. t) coeziuni sufleteşti şi, mai cat, în activitotea mine- »;
ales, de acţiune jn acest
rilor de la I.M. Livezeni, Y
Porumbul—strîns cit mai repede şi, tot tînăr colectiv. Aici, în ţ înregistrarea zi de zi a |
\ cu prin cure sînt confir cristalizarea şi omogeniza • unor importante depăşiri r
mate cele relevate pînă a- rea colectivului, un rol ale prevederilor la pro- |
repede, pus în hambarele ţării! cum de interlocutorii noş însemnat revine organiza ducţia fizică, plusurile fi- |
lor tri. Astfel, deşi constitui ţiilor de partid, sindicat şi i Ind obţinute, în princi- ft
tă doar cu o lună în ur
cîn te cli tineret ale întreprinderii. } pal, pe baza creşterii J?
(Urmare din pag. 1) al consiliului popular co timpul se poate răci, ceea mă, brigada lui Gheorghe Dispunînd de un nucleu 1 productivităţii muncii cu Y
nical munal, ne spunea: - ce ar face dificil culesul. Aganenci a încheiat rapid puternic de comunişti — ^ 4-5 tone de cărbune pe
) în aş;a fel îneît culesul să — Ne străduim să impul Ceva mai bine stau uni punerea la punct a tra mineri, .şefi de brigăzi, i post. De remarcat, de a- *
olistului se încheie cît mai repede, sionăm ritmul culesului la tăţile agricole din Săla.şu seelor pentru aproviziona cadre tehnico-inginereşti I semenea, faptul că în- 5
re şi realizează, la pregă
progra- ca şi eliberarea terenului porumb, mobilizînd în a- de Sus, (unde lucrarea se tirea panoului de sub ori —, organizaţia de partid \ treaga cantitate de căr- |
cest scop toate forţele co apropie de sfîrşit), Şerel, de la I.M. Petrila Sud ( bune extrasă suplimentar ®
de coceni, iar recolta să munei. Pînă acum nu a- Pui şi altele — dar mai zontul 475, înaintări zilni confirmă, cu fiecare zi, a fost realizată de mi- *
fie pusă în cel mai scurt vem mari suprafeţe recol sînt încă mari suprafeţe de ce de peste 2,5 metri. Cea forţa ei de înrîurire în nerii din abatajele do- ţ
(color) timp la adăpost, fără să tate, dar vom impulsiona cules. De aceea, se impu de a doua brigadă, a lui manifestarea, de către în ^ tate cu susţinere meca-
: „Ur- se irosească nimic din ca. ritmul culesului, în aşa ne să fie luate toate mă Sabin Văsoiu, are o ve tregul colectiv al minei, a / nizată m Zilele trecute,
(color) Cele două cooperative a- fel incit în cîteva zile să-l surile — de către organele chime ceva mai mare... a- spiritului revoluţionar, pa | la C.S.V. Călan a avut
dică trei luni, interval în
ră (co gricole de producţie din terminăm. şi organizaţiile de partid, care a dirijat executarea triotic de acţiune. Iar a- \ loc o acţiune mai lar-
de consiliile populare, de
ccsta se traduce în pro
Sîntămăria Orlea au avut — Care cooperatori se organele de conducere din unui plan înclinat în pa ducţiile mai mari cu 30 l gă pe linie de protecţia |
semănate cu porumb su dovedesc mai vrednici ? unităţi — pentru ca recol noul V, pentru conturarea la sută faţă de planul fie } muncii, constînd în ex- I
j punerea unor norme le- ţ
prafeţe însumînd 126 ba. — La unitatea d'iii Sîn ta de porumb să fie strîn- şi cercetarea zăcământului. cărei luni, în productivi l gale specifice — com-
în ambele unităţi s-a ac tămăria Orlea, Tiberiu O- să cît mai repede, fără „Deşi acţionăm în două tăţi superioare cu aproa - pietate cu exemple con
ţionat cu hărnicie şi răs neasă, Mihai Mîrza, Victor pierderi şi pusă la adăpost, puncte distincte de lucru pe trei tone pe post la \ crete din unităţile M.I.M.
pundere pentru strîngerea Oneasă, Gheorghe Balica în acest sens, consiliul unic — arăta brigadierul Sa activitatea din abataje, în şi proiectarea unor dia-
nici» şi mulţi alţii. agroindustrial are datoria bin Văsoiu — pot spune \
grabnică şi fără pierderi a depăşirea prevederilor do filme —, precum şi în ex
>ric recoltei. La C.A.P. Sîntămă Se lucrează bine în toate să organizeze şi să coordo că la investiţii sintem ca plan la indicatorul de e- s plicarea unor texte din
unităţile din Consiliul unic neze astfel activitatea de o singură brigadă. în
ria Orlea s-au cules pînă ficicnţă, pe ansamblul u- \ legislaţie (completate, de
sponsa- acum 25 ba, iar la C.A.P. agroindustrial Haţeg. Re pe ogoare îneît roadele cursul lunii trecute, cînd nităţii, cu 1000 kg de căr
rcpor- coltarea porumbului poate toamnei să fie strînse în am avut mari greutăţi \
Sînpetru — 16 ha. Petru fi însă grăbită, întrucât cel mai scurt timp, fără create de falii şi intcrca- bune pe post. Toate a-
laţiile
piatră,
de
ortacii
>n : Bugnariuc, vicepreşedinte vremea este înaintată şi să se irosească n'imic. din ambele brigăzi au să cestea constituie o puter \ E C R A N
nică bază pentru împlini
ritului“,
rit ca unul şi astfel am rea dezideratului comun
cap, bîrsău. Temeinice pregătiri pentru buna reuşit să menţinem la al celor ce muncesc aici:
lolor) j _________________
plus realizările sectoru întîmpinarea cu cele mai
1 asemenea, cu speţe cu- ^
desfăşurare a iernării animalelor lui". cursul documentării bune rezultate a Conferin / lese din practica judicia- te
ţei Naţionale a partidului
în
la mina Petrila Sud am şi a celei de a 40-a aniver i ră). Au participat peste |
Ferma zootehnică a Coo struit un nou bazin cu o Pregătirile în vederea sări a proclamării Repu ţ 600 de oameni ai mun
perativei agricole de pro capacitate de 100 mc şi se bunei desfăşurări a iernă- constatat, de altfel, e- cii • Demnă de relevat,
ducţie din Bîrsău îşi în lucrează la captarea Jnui rii efectivelor vizează şi xistenţa unei puternice blicii. . alături de preocupările ¡f\
avo —
i* : Ac- deplineşte în acest an sar nou izvor, pe această cale alte aspecte, între care şi 1 permanente pentru buna »
<Ar- cinile la majoritatea indi asigurîndu-se cantitatea de asigurarea necesarului de i desfăşurare a tuturor Iu- ţ
1
3ru-
updcrn catorilor de plan. în ulti apă necesară adăpării a- furaje. în baza de nutre i crârilor' agricole din ac- "
ele sus ma vreme, întreprinderea nimalelor. ţuri a fermei sînt depo ) tuala campanie de toam
„Intîl- de execuţie a lucrărilor de zitate ţa ora actuală 200 nă, atenţia deosebită pe
(Mo- Toate adăposturile sînt
î înlre- îmbunătăţiri funciare De văruite, s-au reparat uşile, tone fin, 360 tone grosie care locuitorii comunei
£raţl va realizează aici ţucrări în aceste zile iucrîndu-se re — la acest capitol ne Brănişca o acordă acti
I.ŞANI : de dezvoltare şi moderni cesarul fiind substanţial
-agoste zare a bazei materiale. Se la înlocuirea geamurilor depăşit. Cooperativa are vităţilor de recuperare şî
(7 No. sparte. Se lucrează, de a- predare a materialelor
! noap- află în construcţie o nouă semenea, la împrejmuirea in cultură o importantă refolosibile. Astfel, au
'PENI : maternitate de vaci, ce va incintei şi a bazei fura suprafaţă cu sfeclă furaje fost colectate in cursul
a cu fi terminată în curînd, ca jere care s-a efectuat în ră. Toate furajele au fost
VUL- ’recoltate în epoca opti celor trei trimestre ale
il J3ar- re se adaugă noului grajd, proporţie de 80 la sută. în acestui an 14,7 tone de
ifărul) ; finalizat la sfîrşitul anu perioada următoare se vor mă, cocenii de porumb fier vechi, 1,6 tone hîr-
(MiiiC- lui trecut. Se lucrează, de s-au transportat în între
Toate asemenea, la rezolvarea a- amenaja două celule de gime — activitate ce au tie, 371 kg textile, 1 479
a II-a siloz şi o platformă de gu sticle şi 2 086 borcane, 4
(Mun- provizionării cu apă. în noi ce urmează să fie fi realizat-o Viorel Lordache. , cantităţi ce reprezintă în- v
>ASA : treaga reţea de aducţiune nalizate pînă la începerea Nicolae Păcuraru şi Ioan 1 deplinirea şi depăşirea I
il at oare Irimic, cu mijloacele me
ICANI : a fost schimbată, s-a con- stabulaţiei animalelor. canice ale unităţii, ca şi ^ planului anual repartizat J
oştilor de numeroşi membri coo I consiliului popular comu- &
Sosesc t nai s în „spatele" sta- /
(St(‘a- peratori cu atelajele pro i ţiei C.F.R. Simeria—călă- »
GUKA- De pretutindeni prii. Pentru buna desfă
pericu- . tori se află citeva blocuri ţ.
VŞTIE: şurare a iernării anima ^ in care locuiesc, desigur, *'
capăt FLORA SI FAUNA „KRISTAL" lelor este important să se • ceferişti — mecanici de
Car-
roz ÎN PERICOL insiste cu transportul din locomotivă, conductori,
AG1U- Un recent raport al orga ,,Kristal" — acesta este nu cîmp a tuturor furajelor impiegaţi etc. — adică,
a cină nizaţiei americane ,, World mele instalaţiei realizate la şi depozitarea tor în cele oameni aflaţi mereu pe...
HA- Institutul sovietic pentru cu drumul de fier. Necazul ?
râsit Watch Institute" este cate renţi de înaltă frecvenţă, cu mai bune condiţii.
. zl la goric : distrugerea in conti . este că din lun mai \
a
: Pe nuare a pădurilor şi mlaş ajutorul căreia se pot ob B. TURDEANU ţ a.c. factorii responsabili |
serii- ţine materiale cu totul noi. i (din Secţia L 5 Deva) nu |
e cul- tinilor planetei noastre va
Rober- antrena dispariţia totală, Lucrul este posibil prlntr-un I s-au mai îngrijit deloc î
nantul pînă la slirşitul acestui se şoc termic loarte puternic. şcolii" — Autorul poeziei na“ ; ]]) Scriitor francez ţ de aprovizionarea cu căr- |
ILIA: col, a numeroase exemplare Astfel, un metal plasat In Toamnă „Definiţia toamnei“ ; 11) Sem (1880—1018), autorul poeziei i bune a centralei termice Í
mina) ; vid poate li răcit intr-o sin natarul versurilor Intitulate ,,Toamna“.
lll cl- de Horă şi faună. „Dacă nu orizontal: i) Compozitor „Poveste de toamnă“... — ...şi DICŢIONAR : OG A, A NN. / unde se produce apă )
vor li luate măsuri pentru gură secundă cu un milion contemporan, autorul piesei at poeziei „Toamnă în la ANF. j caldă menajeră, precum j
menţinerea naturală a eco de grade Celsius. La o ase vocale „Toamna“ — vîlcea nuri“. VASILE MOLODEŢ ^ şi de eliminarea altor Í
(reg.) ; 2) Din creaţia acestui
VERTICAL : 1) Autorul li
sistemului actual şi restau menea viteză, atomii nu reu poet francez (n. 1897) amin bretului comediei muzicale i neajunsuri. Un cuvînt 1
rarea lui, de pe Terra vot şesc să-şi ocupe locurile în tim versurile : „Te-nvăluie „Toamna sc culeg roadele“ DEZLEGAREA CAREULUI ) greu de spus are şi pri- j
dispărea un număr record reţeaua de cristale, şi me iubirea în platoşele-i pure/ (muzica de Gcorge Derieţca- APĂRUT ÎN ZIARUL NR. măria oraşului Simeria |
Da, toamna şi-a adus frunzi
nu) ; 2) A scris volumul pen
de plante şi animale, ca a- talul capătă o structură a- şul ruginit“ (din poezia „A- tru copii „Păsări călătoare" 9294 : l deoarece — contrar unor Í
cum 65 milioane de ani, morlă. vignon“) — Autorul versuri — Cuprins dc rugina toam 1) DRAGU'ţ’ — HORA ; 2) ) „păreri" ! j _ - blocurile ®
respective fac parte in
Casa cînd au murit dinozaurii", se intr-un singur minut, in lor intitulate „Toamna“ ; 3) nei ; 3) „Toamnă clujeană“ RAPAN — 13ALAN ; 3) ADU * rr:
Sta între patru pereţi — Ne-a
a loc, arată in documentul publi Instalaţia „Kristal" se poate lăsat poezia „Toamna“ (Ele se intitulează volumul de poe NATĂ — ADA ; 4) GACI — tegrantă din oraş. Aştep
ANANAS ; 5) OCA — CRUD
zii al acest tînăr condei —
spec- cat ia Washington. obţine o bandă metalică in na) ; 4) La cramă I — După La masă 1 ; 4) In magazie ! — NT ; G) MI. — BRATKS — tăm acel cuvînt ! • Pa
„G. După cum precizează ex greutate de numai 100 de lăsarea amurgului ; 5) Plină — Rezervor de lapte — La A ; 7) INCA — NA — TAS ; noul „Sărbătoriţii noştri”
de roade toamna... — ...în pă
urcştl, perţii, cele mai mari pier grame şi cu lungimea de dure ! ; C) Pe ogor ! — Vre l’utna ! ; f>) Cîteva din roa 8) ROU — Zl — RARE ; 9) de ia gazeta de perete
de !... — ...puse în cămară I
ALEI — PANIS ;
10) AŞE
i“, do deri vor fi înregistrate de 2,5 km. O asemenea bandă me de toamnă — Scos din — Folosită toamna la cules ; ZAT — SCOC ; 11) BASARA a I.M. Livezeni consacră
an. pădurile tropicale, unde e- poate înmagazina un volum pămînt la începutul toamnei; 8) Arhiva Naţională de filme BEANII. actuala ediţie relevării
xistă numeroase exemplare imens de informaţii pentru 7) Din creaţia sa amintim (abr.) — A se îndoi ; 7) La bogatei şi rodnicei actî-
poezia „Castani în toamnă“
de floră şi faună' ale căror computere. Din metalul res — Lac în Suedia ; 8) La cu teasc ! — Pronume personal Mat în 3 mutări , vităţi productive a mai- „
—
Solistă autumnala la con
valori potenţiale nu au fost pectiv se pot produce şi les I — Liric contemporan, certul streşinilor ; 8) Ne-a lă Controlul poziţiei : \ strului minier Cornel Jurj ţ
semnatarul poeziei „Toamna“
încă suficient studiate. Au granule, care, dacă sînt pre — Alt poet contemporan, au sat nuvela „In ceaţă“ — Dat Alb : Rc3, DfO. ( şl combainierulul Alexan- “
torii raportului arată că, in sate, devin tot atit de trai torul poeziei „Octombrie“ ; la învăţătură (înv.) ; 9) Au Negru : Ral, Ce5, prlG si f4. / dru Jurj. Doi oameni
următorii 20-30 de ani, o nice şi rezistente la coro 9) Sînt la clacă ! — Instru toarea poeziei „De toamnă“ SOLUŢIA PROBLEMEI DIN ) harnici şi pricepuţi, doi
2îi va cincime din actualele orga ziune ca şi oţelurile înalt ment pentru care Gcorge — Intr-un decor autumnal I ZIARUL NR. 9294 : fraţi gemeni, care peste
1. Ta7 — a8
mioa- nisme vegetale şl animale aliate. Stephănescu a scris hora — Pe linie ! ; 10) Din crea 2. Ngl — a7 bG — br> puţin timp vor ieşi Io
RIB : a3
„Toamna“ — La închidere ! ;
ţia sa amintim poezia „Toam
3aldă. vor dispărea. 10) A scris poezia „Toamnele na“ — A scris poezia „Toam- 3. Ne5 mat. pensie. Alăturăm şi noi
Vîn- CULTURI DE CELULE felicitările şi urările de
it cu 797 000... VEGETALE bine celor pe care le vor
din ...de turişti au vizitat £- primi din partea ortaci
/ltczc giptul in primele şase luni Şapte societăţi nipone lor... de o viaţă ® O ves-
:m/h. ale acestui an, după cum (dintre cele mai importante * te bună de la cariera de i
ni mc au anunţat forurile egiptene din ţară) vor crea o lilială
re 8 de resort. Potrivit cifrelor comună de cercetare şi dez cărbune Timişeni, jude- *
ma- furnizate de acestea, in pri voltare in domeniul culturi ţul Gorj, unde munceşte
gra- ma jumătate a anului în lor de celule vegetale. Noul ţ şi colectivul unei auto- ţ
liml- curs, veniturile provenite din organism va urmări trei o- 1 baze a I.T.A. Hunedoa- j
turism ale ţării s-au cifrat biective principale : punerea ra—Deva : oamenii aces- ,
la 850 milioane dolari, ceea la punct a unor culturi ce tei autobaze, care tran- *
a va
moa- ce echivalează cu venituri lulare pentru producerea de sportă cu un parc activ \
Vîn- le realizate pe parcursul în substanţe farmaceutice, a- \ de peste 70 de autobas- ţ
tregului an 1986. In cadrul romatice sau colorante ; dez
Dnsl- ^ culante masa minieră a <
;udic eforturilor depuse pentru voltarea unor procedee de : carierei. şi-au depăşit J
45— dezvoltarea continuă a aces control eficace pentru pro , planul „la zi" cu 10,8 la 1
? do tui sector de activitate este ducerea industrială a aces
in curs de elaborare un tor substanţe ; şi, în line, îm t sută. Cald- felicitări de... |
iSCU)
plan vizînd Îmbunătăţirea şi bunătăţirea metodelor de \ acasă I (
diversificarea serviciilor. extracţie şi de separare.