Page 45 - Drumul_socialismului_1987_10
P. 45
" ^îiwis ¡¡am, ti&xi
-'' J - fdViÇM'.C’.
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceausescu
i______________________ »__________________________________________ \_________
Vizita oficială de prietenie în ţara
noastră a preşedintei
CEREMONIA SOSIRII ÎNCEPEREA convorbirilor oficiale
Anul XXXIX, nr. 9 302 MIERCURI, 14 OCTOMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani
IN CAPITALĂ La Palatul Consiliului bunăstării popoarelor ro
de Stat, au început, marţi, mân şi sudanez.
î n i n t i m p î n a r e a C o n f e r I n ţ e i N a t i o n a i e a p a r t i d u i u i La invitaţia tovarăşului convorbirile oficiale din Relevîndu-se evoluţia po
Nicolae Ceauşescu, pre tre tovarăşul Nicolae zitivă a relaţiilor dintre
n i v e ’ r s à r i i a 4 0 d e a n i d e i a şedintele Republicii Socia Ceauşescu, preşedintele Re cele două ţări s-a apre
liste România, marţi, 13 publicii Socialiste Româ ciat că există condiţii fa
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, octombrie, a sosit la Bucu nia, şi preşedintele Con vorabile pentru lărgirea
reşti preşedintele Consiliu siliului Suprem al Repu şi întărirea acestor rapor
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ lui Suprem aj Republicii blicii Sudan, El Sayed Ah- turi, pe baza principiilor
Sudan, El Sayed Ahmed med Ei Mirghani. deplinei egalităţi în drep
El Mirghani, care efectu Sub semnul dorinţei re turi, respectului indepen
ează o vizită oficială de ciproce de a se întări con denţei şi suveranităţii na
In lumina orieniărilor şi sarcinilor subliniate de secretarul general prietenie în ţara noastră. tinuu prietenia şi colabo ţionale, neamestecului în
Noul dialog la nivel înalt rarea dintre România şi treburile interne şi avan
ai partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R., româno-sudanez reprezin Sudan, cei doi şefi de tajului reciproc.
tă un moment de deosebi stat au început prima run A fost subliniată nece
din 5 octombrie a.c. tă însemnătate pentru dă a convorbirilor ofi sitatea extinderii coope
cele două ţări, un moment ciale. rării în producţie, sporirii
de o profundă semnifica în cadrul convorbirilor volumului şi diversificării
ivelurüe constant bune ale producţiei ţie politică în planul ra s-a procedat la o infor schimburilor comerciale
porturilor de prietenie, al
cauzei comune a păcii şi mare reciprocă privind pe baza unor acorduri de
preocupările
două
lungă durată
celor
înţelegerii internaţionale. ţări in direcţia dezvoltă S-a hotărît, de comun
rii economico-sociale, a a-
(Continuare în pag. a 4-a) sigurării progresului şi (Continuare în pag. a 4-a)
Activitatea do producţie Inii. Petru Iler, direc pe post la 11,88 tone pe
desfăşurată de colectiyul torul I.M. Livezeni: „Ex post".
întreprinderii miniere Li- tinderea utilizării mijloa Petru Puşcaş, secreta
vezeni, în perioada ulti celor moderne de extrac rul comitetului de partid, Cei care dau strălucire cartierelor,
melor trei luni şi o de ţie, în principal prin in preşedintele consiliului oa
cadă din acest an mar troducerea pe scară largă menilor muncii de la I.M.
chează un puternic reviri a mecanizării complexe în Livezeni: „Fără îndoială, personalitate aşezării
ment. plusurile de cărbu abataje — iată doar una mecanizarea complexă con
ne devenind realizări zil dintre acţiunile care au stituie un factor impor
nice ale minerilor de aici. avut oa, efect creşterea tant care a generat puter mas doar file de album. 21, 22, 29, 35, 8, 9 ş. 13
Aşadar, angajamentul ex considerabilă a producţiei nica redresare a produc S-au înălţat, pentru oa am amenajat noi spaţii
primat de directorul uni- fizice. Aşa se face că, as- ţiei şi înscrierea acesteia meni, cu aportul lor, verzi şi am reamenajat al
constant, la niveluri peste blocuri moderne şi casc tele existente, am perma
prevederile stabilite prin confortabile, noi obiective nentizat acţiunea de între
plan. Dar nu trebuie uitat sociale, complexe meşteşu ţinere a curăţeniei pc
Că acest întreg proces are găreşti şi de prestări scr- străzi, trotuare, aleile din
ca fundament trainic hăr \icii, s-au creat noi spa tre imobile şi platformele
nicia, înalta competenţă ţii florale, parcuri şi zone gospodăreşti, ca şi pe ca
tăţii, ing. Petru He~ la lăzi, 85 la sută din În profesională ale oamenilor, verzi, satele şi-au schim sele scărilor şi în spaţiile
sfîrşitul primului semestru treaga cantitate "de căr .ale. celor ce. zilnic se. stră bat înfăţişarea, de folosinţă, comună- De
al anului în curs — a- bune se extrage cu ajuto duiesc să răspundă sarci — Deputaţii circumscrip asemenea, ani contribuit
tunci cînd întreprinderea rul complexelor de sus nii de onoare. încredinţa ţiilor electorale, împreună la toate acţiunile de co
cu cei care i-au ales in
înregistra o restanţă des ţinere şi tăiere mecanizată. te de partid, .personal lectare a materialelor rc-
tul de mare la indicato Tot, ca efect direct al de t o v a r ă ş u l Nicolae fruntea lor — ne spunea folosibile. Cetăţenii Traian
rul producţie fizică — se mecanizării lucrărilor din Ceauşescu, Minerul de Margareta Dănilă, vicepre Ciocan, Ion Moraru, Aron
materializează cu fiecare Onoare al ţării, aceea de Ca şi altă dată, şi în şedinte al Biroului execu Talpay, Ion Cioară, Ion
zi cc ne apropie de finele subteran poate fi consem a da economiei naţionale această toamnă Bradul îşi tiv al Consiliului popular Vîrdea, Ioan Epure au
acestui an. nat sporul substanţial în cărbune mai mult, de tot primeşte oaspeţii în straie orăşenesc — se străduiesc răspuns prezent în mod
registrat la productivita mai bună calitate. în de să dea strălucire cartie constant la fiecare dintre
Revenind, zilele acestea, mersurile întreprinse pen primenite. Transformările relor, personalitate aşeză
printre minerii de la Li tea muncii. Pentru argu tru atingerea acestui dezi înnoitoare prezente sînt rii. între cei care s-au re acţiunile edilitar-gospodă-
vezeni, am adresat mai mentarea acestei afirma derat se face simţită din pentru oamenii aşezării fi marcat în mod deosebit re.şli organizate da iniţia
multor interlocutori — şefi ţii, apelez la câteva cifre: plin activitatea de organi reşti, fac parte din coti printr-o activitate constan tiva consiliului popuiar.
de brigăzi, cadre tehnico- dc la 5,661 tone pe post zare şi coordonare desfă dian. Dar cei care n-au tă se remarcă Nicolae Lun Colaborez bine cu oamenii
inginereşti şi din condu în abataje, în luna iunie şurată de comitetul de mai fost de multă vreme gii, deputat în circumscrip şi mă bucur că sînt înţe
cerea colectivă a minei — a.c., am ajuns, în numai partid al întreprinderii, în partea locului au plă ţia electorală nr. 24, sau les.
aceeaşi întrebare : trei luni, la peste 13 tone de organizaţiile de bază. cuta surpriză să constate Ion S. Antonescu. deputat In satul Ţărăţel, aparţi
— Care sînt explicaţiile pe post; în cărbune, ra că vechile imagini ale în circumscripţia electora nător oraşului, la propu
acestei profunde schim portată la aceeaşi perioa MIRCEA DIACONU centrului civic, ale cartie lă nr. 11 .şi alţii. nerea cetăţenilor ş> cu a-
bări în bine a situaţiei dă, productivitatea muncii relor mărginaşe sau sate Cartierul „Peste Luncoi“, portul lor s-au moderni
producţiei ? a crescut de la 5,05 tone (Continuare în pag. a 2-a) lor aparţinătoare au ră- in care este deputat Ion zat drumuri, s-a introdus
apă potabilă în unele gos
— B _ a _ » - • - « S. Antonescu, cartier ce se podării, s-au curăţat şi
întinde spre Dealul Lin, placat cu piatră văile Căr
ANIA AGRICOLĂ ©i TOAMNĂ cuprinde Aleea Primăve bunarilor, Gruieţului, Va
lea Buneiulul. în prezent
rii, strada Dacilor, Aleea
şi
o
Privighetorilor
parte
se efectuează reparaţii la
din strada 7 Noiembrie. podul peste Crişul Alb.
— Ce aţi întreprins in „Am format — precizea-
Toate forţele mobilizate la stringer ea cartierul de care răspun ESTERA SÎNA
deţi ca deputat ?
împreună cu locata
—
recoltei şi efectuarea ogoarelor ! rii blocurilor AB 14, AB 15, (Continuare in pag. a 2-a)
— în consiliul nostru cultivată cu porumb a fost donaţi de inginera Emilia
unic — sublinia Nicolae de 150 ha. Pînă în ziua Popa, şefa fermei legu
Nicula, inginerul .şef al documentării noastre aces micole, au încheiat de re
C.U.A.S.C. Ilia — recolta ta a fost strîns de pe 100 coltat roşiile şi gogonelele.
tul porumbului şi al sfe de ha. Ionel Nicoară, cel Luni adunau gogoşarii de
clei de zahăr se efectuea care recolta, in tarlaua pe ultimele suprafeţe. Tot
ză pe ultimele suprafeţe. „Cuicş“ cu combina, se aici, mecanizatorul Traian
Mai exact, din cele 1361 străduia să menţină viteze Crişnn a însămînţat 20 de
ha ocupate cu porumb, cît mai mari de lucru. In hectare cu salată, spanac
ştiuleţii au fost strânşi de ginerul şef al unităţii, şi ceapă.
pe mai mult de 1 000 ha. Ioan Cionca, preciza- că Printre primii care au
iar sfecla do zahăr s-a re sfecla de zahăr a fost re- încheiat de recoltat porum-
coltat do pe 125 ha din
cele 136 ha cultivate. în C. U. A. S. C. I L I A
unităţile care mai' au de
strîns recolta se acţionea coltată de pe toate cele bul .şi sfecla de zahăr în
ză în aceste zile cu forţe 42 de ha cultivate. în pre C.U.A.S.C. Ilia au fost
sporite pentru ca ea să fie zent o formaţie de trac cooperatorii de la Bretea
cît mai grabnic pusă la toare cu pluguri este an Mureşană. De remarcat că
adăpost. Avem toate con trenată la executarea ogoa a fost eliberat şi terenul
diţiile ca pînă la sfîrşitul relor. Se aflau la dato de coceni. Aşa că acum
săptămânii să încheiem re rie mecanizatorii Cristian cei din brigada condusă
coltatul porumbului şi, bi Ilenţ, Roman Dănilă, dc Eleonora Mo ţiu au in
neînţeles, al sfeclei de za Gheorghe Sorea, Marinei trat la recoltatul rădăci-
hăr. Concomitent se ac Marc, Ioan Procopiuc şi noaselor. Dintre cei mai
ţionează la eliberarea te Maxim Brumaru. Ei au a- harnici, care şi-au înche
renului de coceni, lucrare rat pînă la zi o suprafaţă iat deja şi această lucra-
care osie, pînă acum, în de 90 de ha. Importante cantităţi ile furaje sînt pregătite pentru hrana animalelor şi ia C.A.P.
cheiată pe mai mult de Bine s-a muncit in gră MIRCEA LEPĂDATU Ctopotiva. în tarlaua „Intre sate“, mecanizatorii, Ion I.âsconi şi Nicolae Colilii recol
700 de ha. dina de legume a unită tează porumbul pentru siloz.
La C.A.P. Ilia suprafaţa ţii, unde cooperatorii coor (Continuare în pag. a 2-a)
